Drum Nou, noiembrie 1969 (Anul 26, nr. 7723-7748)

1969-11-19 / nr. 7738

Proletari din toate t­­rile, uniţi-vă h­am nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr. 7738 Miercuri, 19 noiembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România şi-a continuat, marţi diminea­ţa, lucrările celei de-a treia se­siuni a celei de-a şasea legis­laturi. în sală se aflau deputaţii Ma­rii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi , condu­cători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Erau prezenţi şefi ai misiu­nilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au în­­tîmpinat cu puternice şi înde­lungi aplauze sosirea în sala de şedinţe a tovarăşilor: Ni­­colae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Ră­­dulescu, Virgil Trofin, Ilie Ver­­deţ, Maxim Berghianu, Constan­tin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Du­mitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Trecîndu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul Cornel Onescu, ministrul afa­cerilor interne, a prezentat ex­punerea la Proiectul de lege privind organizarea şi funcţio­narea Miliţiei. Raportul Comi­siei pentru consiliile populare şi administraţia de stat şi al Comisiei juridic© la acest pro­iect de lege a fost prezentat de deputatul Dumitru Balalia, preşedintele Comisiei pentru consiliile populare şi adminis­traţia de stat. La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvîntul deputa­ţii Simion Dobrovici, prim-se­­cretar al Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi Ioan Benkö, prim-vicepreşedin­­te al Consiliului popular jude­ţean­­ Mureş. După discuta­rea pe articole, Marea Aduna­re Naţională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea Miliţiei. La următorul punct de pe ordinea de zi, deputatul Fie­­rea Dumitrescu, ministrul fi­nanţelor, a prezentat expune­rea la Proiectul de lege pri­vind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răs­punderea în legătură cu ges­tionarea bunurilor­­ organizaţii­lor socialiste. Deputatul Aurel Vijoli, preşedintele Comisiei economico-financiare, a pre­zentat raportul acestei comisii şi al Comisiei, juridice, în legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, au luat cuvîntul deputaţii Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului ju­deţean Satu Mare al P.C.R., preşedintele Consiliului popu­lar judeţean, Eleonora Nilca, director general al Combinatu­lui textil din Cisnădie, şi Pa­­raschiv Benescu, preşedintele Consiliului judeţean Galaţi al sindicatelor. Proiectul de lege a fost a­­poi discutat pe articole, în con­tinuare, prin vot secret, cu bi­le, Marea Adunare Naţională a adoptat Legea privind anga­jarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunu­rilor organizaţiilor socialiste. La cel de-al 4-lea punct al ordinii de zi, ministrul justiţi­ei, Adrian Dimitriu, a prezen­tat expunerea la Proiectul de lege privind executarea pedep­selor, iar deputatul Mihail Ghelmegeanu, vicepreşedinte al Comisiei juridice, raportul a­­cestei comisii la proiectul de lege în discuţie, în cadrul dezbaterilor ce au urmat au luat cuvîntul depu­taţii­ Emilian Nucescu, preşe­dintele Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste România, şi Gheorghe Pop, prim-vicepre­­şedinte al Consiliului popular judeţean Maramureş. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a a­­doptat prin vot secret, cu bile, Legea privind executarea pe­depselor. în şedinţa de marţi diminea­ţa, deputaţii au adoptat, de a­­semenea, modificări în com­ponenţa unor comisii perma­nente ale Marii Adunări Na­ (Continuare în pag . 4-a) EXPUNEREA LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA MILIŢIEI prezentată de deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne Proiectul de lege pe care-l pre­zentăm este menit să definească rolul, organizarea şi funcţionarea miliţiei române — una din pîr­­ghiile de înfăptuire a politicii partidului şi statului nostru în do­meniul apărării cuceririlor revo­luţionare ale poporului — şi să contribuie la ridicarea nivelului muncii desfăşurate de organele de miliţie în apărarea proprietăţii so­cialiste şi personale ale cetăţeni­lor, a drepturilor şi intereselor lor legale, menţinerea ordinii şi liniştei publice. în proiect sunt prevăzute atri­buţii privind apărarea proprietăţii socialiste — temelia orînduirii noastre — şi a celei personale a cetăţenilor, prevenirea şi desco­perirea cu operativitate a infrac­ţiunilor, identificarea şi prinderea infractorilor. De asemenea, sunt prevăzute atribuţii referitoare la apărarea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, eliberarea şir ...controlul petelor de trecere a frontierei, ţinerea evi­denţei populaţiei şi eliberarea ac­telor care certifică identitatea, domiciliul şi cetăţenia. Stabilind distinct atribuţiile şi sarcinile organelor miliţiei, pre­cum şi mijloacele de realizare a acestora, proiectul este clădit pe principiul respectului fata de lege, faţă de om şi adevăr, în acest sens în proiect se prevede că or­ganele miliţiei îşi desfăşoară în­treaga activitate pe baza şi în executarea legii. Referindu-mă la unele atribuţii mai importante ale miliţiei, în le­­gătură cu care proiectul de lege aduce unele elemente noi, unele precizări şi clarificări necesare, menţionez faptul că se stabilesc condiţiile în care ofiţerii şi sub­ofiţerii întreprind măsuri miliţie­­neşti în scopul combaterii infrac­­ţionismului şi al menţinerii ordinii. Aşa, spre exemplu, proiectul prevede că atunci cînd există date şi indicii temeinice referitoare la pregătirea săvîrşirii unor fapte prevăzute de legea penală, orga­nele de miliţie iau măsuri pentru strîngerea şi verificarea probelor, identificarea şi prinderea infrac­­torilor. în acest scop miliţia efec­tuează investigaţii, constatări teh­­­nico-ştiinţifice, reţineri de persoa­ne în cazurile stabilite de lege şi alte activităţi de cercetare pena­lă, menite să contribuie la stabili­rea adevărului şi tragerea la răs­pundere penală a celor vinovaţi, in executarea atribuţiilor ce le revin, ofiţerii şi subofiţerii de mi­liţie vor avea dreptul şi obligaţia de a conduce la sediile organelor de miliţie pe cei care­ prin acţiu­nile lor periclitează ordinea pu­­blică, viaţa şi integritatea cetă­ţenilor. Proiectul de lege prevede că organele de miliţie execută atri­buţiile ce le revin din hotărîrile consiliilor populare şi deciziile comitetelor executive, le infor­mează periodic despre starea in­fracţională, măsurile luate pentru prevenirea şi descoperirea infrac­ţiunilor, asigurarea pazei în oraşe şi comune, precum şi cu privire la ordinele şi instrucţiunile primi­te de la Ministerul Afacerilor In­terne şi ia măsurile ce se impun a fi luate pentru aplicarea lor, în întreaga lor activitate orga­nele de miliţie au primit şi pri­n continuare în pag. a 4-a) EXPUNEREA LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ANGAJAREA GESTIONARILOR, CONSTITUIREA DE GARANŢII ŞI RĂSPUNDEREA ÎN LEGĂTURĂ CU GESTIONAREA BUNURILOR ORGANIZAŢIILOR SOCIALISTE prezentată de deputatul Dumitrescu, ministrul finanțelor Vă rog să-mi permiteţi să vă prezint, din însărcinarea Consiliu­lui de Miniştri, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de lege pri­vind angajarea gestionarilor, con­stituirea de garanţii şi răspunde­rea în legătură cu gestiunea bu­nurilor organizaţiilor socialiste. Cu deosebită fermitate a sub­liniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, în Raportul prezentat la Congresul al X-lea, necesitatea stringentă de a introduce o ordine riguroasă în administrarea avutului obştesc, în gospodărirea unităţilor şi în uti­lzarea mijloacelor materiale şi băneşti, de a veghea cu toată­­ hotărîrea la folosirea judicioasă a bunului public. In general, se poate afirma că unităţile economice şi bugetare s-au preocupat îndeaproape, în­­tr-o măsură tot mai mare, de ad­ministrarea şi gestionarea cores­punzătoare a valorilor materiale şi băneşti ce le-au fost încredin­ţate. Totuşi, trebuie arătat că acti­vitatea gestionară nu a ţinut pa­sul cu necesităţile şi cerinţele ac­tualei etape de dezvoltare a so­cietăţii noastre. Sunt cazuri ctoci normele privind gestionarea bu­nurilor nu se respectă, nu se fac la timp inventarierile, ori se fac superficial, nu se ţine la zi şi co­rect evidenţa bunurilor, nu se a­­sigu­ră depozitarea şi paza lor în condiţii corespunzătoare, iar u­­neori sunt angajaţi gestionari ne­pregătiţi sau chiar cu antece­dente penale, toate acestea favo­­rizînd producerea de pagube. La cele arătate se adaugă și faptul că reglementările în vi­(Continuare în pag. a 2-a) EXPUNEREA LA PROIECTUL DE LEGE PROVIND EXECUTAREA PEDEPSELOR prezentată de tovarăşul Adrian Dimitriu, ministrul justiţiei în opera de înnoire şi perfecţio­nare a întregii noastre legislaţii, prin adaptarea ei la stadiul actual de dezvoltare, un loc important îl ocupă legislaţia penală. Noul cod penal prevede că pe­deapsa este o măsură de constrîn­­gere care se aplică infractorilor, în raport cu periculozitatea socia­lă a faptelor comise. Totodată, codul penal prevede că executa­rea pedepselor se face în condi­ţiile stabilite de lege. în acest scop, s-a întocmit Pro­iectul de lege privind executarea pedepselor, pe care, din însărci­narea Consiliului de­ Miniştri, vi-l supun spre examinare şi adoptare. Proiectul cuprinde dispoziţii refe­ritoare la locurile de deţinere, re­gimul executării pedepselor, or­ganizarea muncii condamnaţilor şi liberarea condiţionată, precum şi unele­ măsuri speciale privind mi­norii şi femeile. Pedeapsa închi­sorii se execută în locuri de de­ţinere anume organizate, la care condamnaţii sunt repartizaţi după natura infracţiunii, durata pedep­sei şi comportarea lor, în timpul executării pedepsei închisorii, condamnaţii sunt obli­gaţi să presteze o muncă utilă, munca constituind factorul princi­pal pentru reeducarea lor, în ve­derea formării unei atitudini co­recte a acestora faţă de ordinea de drept şi de regulile de convie­ţuire socială. Reeducarea celor condamnaţi este realizată şi prin calificarea sau recalificarea lor într-o meserie, prin acţiunile cul­tural-educative desfăşurate la locurile de deţinere, prin posibi­litatea ce le este acordată de a primi cărţi, ziare şi reviste, pre­cum şi prin stimularea celor dis­ciplinaţi, stăruitori, în muncă, care dau dovezi temeinice de în drep­(Continuare în pag a 4-a) La Ghimbav s-a făcut primul pas în competiţia ambalajelor COLABORATORII FABRICII CE MAI AŞTEAPTĂ ? Ne reîntîlnim cu cititorii în ca­drul rubricii „Pentru economisirea celor 100.000.000 lei valută", rela­­tînd de această dată fapte de la locul unde această acţiune s-a de­clanşat, adică de la Fabrica de hîrtie cretată din Ghimbav. Sînt mai bine de 7 luni de cînd ziarul nostru semnala existenţa reală a posibilităţilor de ridicare a competitivităţii cartonului ondu­lat şi a dezvoltării producţiei a­­cestuia pentru diminuarea pînă la reducerea completă a importului de ambalaje. Fabrica din Ghimbav este veriga principală de care de­pinde în ultimă analiză­­ diversifi­carea şi competitivitatea produc­ţiei de ambalaje. Aşa că, am des­cins în aceste zile aici să consem­năm ce progrese a înregistrat co­lectivul fabricii pe drumul „eco­nomisirii celor 100.000.000 lei va­lută“. „ Sîntem pe­ cale­ bună, ne spune Ion Grădi­­naru, directorul fabricii. Iată, de pildă, ce curs au luat lucrurile în c­e priveşte dez­voltarea produc­ţiei de ambalaje. Forul tutelar ne-a acordat fonduri de investiţii în valoare de 100.000.000 lei. Cu acești bani va fi creată încă o linie tehnologică modernă pentru fabricarea carto­nului ondulat, vor fi aduse utilaje pentru prelucrarea ambalajelor le parametrii competitivi. Noua ca­pacitate va produce în trimestrul IV al anului viitor.­­ Aceasta e într-adevăr o re­zolvare, dar în perspectivă, înce­­pînd de la 1 ianuarie 1970 cresc foarte mult exigenţele la export. După cîte ştim, acum 6—7 luni a­­veaţi serioase probleme cu cali­tatea. — Au intervenit multe schim­bări de atunci. Aceasta şi pentru că, colaboratorii noştri ne dau materie primă mult mai bună. Aş aprecia aici în mod deosebit spri­jinul efectiv dat de ziarul „Drum nou“, în sensul că luînd legătura cu ziarele din judeţele unde se află întreprinderile noastre cola­boratoare, s-au luat măsuri, e drept, nu la toate, dar s-au luat, pentru livrarea materiei prime la parametrii ceruți de standard. De pildă, Uzina de produse sodice Govora ne livrează silicatul de tip F pe care înainte refuza să ni-l dea. Fabrica de celuloză și hîrtie din Zărneşti a întreprins cercetări care s-au soldat cu o creștere de 0,5—1 kgf/cm2 a rezistenţei hâr­tiei etc. — Cum vor „debuta“ deci în a­­nul 1970 ambalajele fabricate la Ghimbav ? — Cantitativ vom fabrica 30.000 tone carton ondulat față de 2. 000 cit am realizat în acest an. Iar ca­litativ, în loc de 2.000 tone carton tip 5, vom face 4.000 tone. De ase­menea, vom realiza 500 tone car­ton ondulat cu material albit pe care ni-l va furniza Combinatul de la Brăila. Nici noi n-am stat în această perioadă cu mîinile încru­cişate, aşteptînd să facă totul doar colaboratorii. Am întreprins stu­dii, măsuri pentru a asigura ridi­carea parametrilor cartonului on­dulat şi a confecţiilor. Astfel, am asimilat prin autoutilare o maşină de parafinat. Ea ne foloseşte la creşterea rezistenţei în stare ume­dă a ambalajelor, prin aceea că pe carton se aplică straturi de protec­ţie din parafină. Totodată, am e­­laborat o nouă reţetă tehnologică de încleiere cu amidon. Probele au fost foarte bune, aşa că în pre­zent s-a trecut la proiectarea insta­laţiei tehnologice. Aceasta va servi la creşterea rezistenţei, mic­şorarea alcalinităţii şi Heri prote­jarea în condiţii optime a produ­selor ambalate. Aş adăuga că între timp fabrica a fost dotată şi cu o serie de uti­laje noi, moderne: o maşină de stanţat, o maşină automată de cap­sat, pliat şi numărat, o maşină semiautomată de ambalat Toate aceste utilaje ne permit să reali­zăm în condiţii calitativ superioa­re confecţiile de carton ondulat. — Fiindcă aţi deschis discuţia despre confecţii, am vrea să ştim cum a evoluat diversificarea aces­tora, domeniu în care au­ fost cri­ticaţi la consfătu­irea din primăva­ră cu beneficiarii ambalajelor ? — Fabrica noas­tră a asimilat din primăvară şi pînă acum 133 mo­dele noi de con­fecţii din carton ondulat. Ne-am creat şi un stand de probă a confecţiilor. Aici le supunem la cele mai variate încer­cări. De asemenea, nici un model nou nu-l asimilăm pînă nu avem avizul beneficiarului. îmbunătăţi­rea în ansamblu a caracteristicilor ambalajelor pe care le fabricăm este atestată şi de faptul că nu a­­vem nici un refuz la calitate. Am consemnat, fireşte, cu satis­facţie toate aceste rezultate, care oglindesc preocupările Fabricii din Ghimbav de a ridica parame­trii ambalajelor. Din nefericire tre­buie însă să notăm că doar cu u­­nele excepţii, furnizorii materiei prime pentru fabricarea cartonului ondulat au trecut cu­ seriozitate la studii, cercetări, acţiuni mai pre­cise privind realizarea unor mate­rii prime la acelaşi nivel cu cele fabricate pe piaţa externă. Ne re­ferim în primul rînd la Combina­tul de celuloză din Călăraşi. A­­cesta furnizează Fabricii din Ghim­­bav hîrtia tip P la parametrii care nu numai că nu sînt competitivi, dar unele cantităţi nici nu se în­scriu în STAS-urile în vigoare. Fabrica de hîrtie din Buşteni s-a mulţumit pînă acum doar să lichi­deze deficienţele pe care le avea hîrtia livrată Ghimbavului. Pe cînd însă şi studii­ de realizare a acesteia la caracteristici superi­oare ? Dat fiind că o serie din a­­ceşti colaboratori ai Fabricii din Ghimbav fac parte din Combina­tul de celuloză şi hîrtie din Zăr­neşti, se impune ca, conducerea combinatului să angreneze efectiv specialiştii din unităţile sale la realizarea de studii şi cercetări prin care să se asigure ridicarea competitivităţii cartonului ondulat in primul rînd, începînd de la per­fecţionarea caracteristicilor mate­riilor prime ce­ intră­ în componen­ta acestuia. L. CIUTACU Pentru economisirea celor 100.000.000 lei valută încă şapte autobuze în rodaj în urmă cu cîteva zile, parcul de maşini al LT.Bv. s-a îmbogăţit cu încă 7 autobuze TV 20, acestea reprezentînd ultimul „set" din cele 27 mijloace de transport în comun primite în acest an de întreprin­dere. în prezent autobuzele sînt în rodaj, urmînd ca în următoa­rele 2—1-3 zile să intre în circuit normal pe­ traseele I.T.Bv., mărind astfel capacitatea de transport în comun. . 2.842 apartamente date în folosinţă . De la înfiinţare şi pînă în pre­zent, prin Oficiul de locuinţe pro­prietate personală au fost con­struite în judeţ şi date în folosinţă 2.842 de apartamente. Numai în acest an Oficiul de locuinţe a pre­dat beneficiarilor 452 apartamente, iar pînă la sfîrşitul anului vor fi gata alte 136 de apartamente. Pen­tru anul viitor se vor contracta numai în municipiul Braşov 1.043 apartamente şi total pe judeţ 1.250. Proiectanţii şi constructorii pre­văd apartamente cu pivniţă, iar cel puţin 10 la sută să fie dotate şi cu garaje, în prezent, la Oficiul de locuinţe proprietate personală se desfăşoară o intensă activitate pentru contractarea planului pe anul viitor, din care 302 aparta­mente de gradul I de confort şi 260 apartamente, cu gradul II. In luna decembrie urmează să se con­tracteze locuinţele cu gradul III de confort, iar blocurile cu confort sporit, vilele şi casele fa­miliale care au regim special de avansuri, se vor contracta în cursul lunii ianuarie. La sediul oficiului sunt comuni­cate datele, ziua, ora şi locul unde se ţin şedinţele pentru contracta­rea apartamentelor. Din situaţiile existente la oficiu rezultă că în ultimul timp, un număr conside­rabil de solicitanţi au preferat a­­partamente cu gradul trei de con­fort pentru care avansul de în­cheiere este de 3.000 lei. Toate locuinţele sunt dotate cu instalaţie de baie completă apă rece şi caldă, finisaje superioare etc. inteligenţa Micii braşoveană la cotele eficienţei Specialiştii din industria braşoveană au dobîndit, de-a lungul anilor, o bogată experienţă în proiectarea şi realizarea unor maşini şi u­­tilaje necesare fabricaţiei. în acest an, acţiunea de autoutilare a cunoscut o amploare deosebită, ea în­­scriindu-se şi printre obiec­tivele întrecerii socialist© între judeţe. Munca politică desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid în rîndul muncitorilor, ingineri­lor şi tehnicienilor din indus­tria judeţului a permis va­lorificarea tot mai eficientă a inteligenţei tehnice braşo­vene. Iată în acest sens doar cîteva exemple semni­ficative. Angajamentul anual la autoutila­­re a fost depăşit în angajamentul judeţului nostru pe 1969 se prevede ca prin acţiunea de auto­utilare să se realizeze ma­şini şi utilaje în valoare de 70 milioane lei. După un bi­lanţ încheiat recent, rezultă că pînă la începutul lunii noiembrie valoarea autouti­­lărilor realizate a atins 70.530.000 lei. Pe panoul fruntaşilor şi-au înscris nu­mele uzina „Tractorul", U­­zina de autocamioane, „Rul­mentul", întreprinderea de unelte şi scule, Fabrica de radiatoare şi cabluri, Uzina nr. 2, U.P.R.U.C. Făgăraş, Combinatul chimic Făgăraş, Fabrica de celuloză şi hîr­tie din Zărneşti, Uzina meca­nică de material rulant. Reducerea importului cu 37 113.000 lei înfăptuirea vastului pro­gram de dezvoltare şi mo­dernizare a industriei ne­cesită maşini de înaltă teh­nicitate. O parte din aces­tea trebuiau aduse însă din import. Răspunzind chemă­rii conducerii partidului, de a studia posibilitatea reali­zării unor maşini prevăzute la import, specialiştii braşo­veni nu au întîrziat să trea­că la fapte. Prin acţiunea de autoutilaje ei au realizat un număr însemnat de ma­şini şi utilaje ce trebuiau aduse de peste hotare, re­­ducîndu-se astfel importul cu peste 37 milioane lei. O contribuţie de seamă au a­­dus la această acţiune co­lectivele de la uzina „Trac­torul", Fabrica de radiatoa­re şi cabluri, întreprinderea de electricitate şi altele. in fruntea acţiunii Numeric, în primele 10 luni ale anului, prin auto­utilaje s-a realizat un nu­mar de 1.172 maşini, uti­laje, aparate de măsură şi control, dispozitive faţă de 1.117 cit a fost prevă­zut pe întregul an. în fruntea­­acestei acţiuni se află colectivul uzinei „Rul­mentul" cu 210 maşini, U.P.R.U.C. cu 183, iar uzina „Tractorul" cu 151 maşini şi utilaje. CONVOCARE Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean Bra­şov aduce la cunoştinţa tovarăşilor deputaţi judeţeni că sunt convocaţi în cea de-a V-a sesiune a Consiliului popu­lar judeţean Braşov, care va avea loc în ziua de 29 noiem­brie 1969, orele 9, la sediul Comitetului executiv al Consi­liului popular judeţean Braşov. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN BRAŞOV --------------------------------­ Meridiane Starfighter — sicriele zburătoare Miercuri, 1 noiembrie, in a­­propiere de Schleswig-Holstein (R. F. a Germaniei), s-a prăbu­şit al 102-lea din cele 1.000 a­­vioane „Starfighter" ale Bun­­deswehrului. Pină la această dată, accidentele de decolare şi de altă natură au scos din funcţiune, pe pămînt, cîteva sute de aparate. Pierderile ma­teriale suferite de forţele ae­riene vest-germane : milioane (Continuare în pac­­e 4-a) ___________________________

Next