Drum Nou, ianuarie 1970 (Anul 27, nr. 7775-7798)

1970-01-14 / nr. 7783

Dis? r tfusi 4 F ' iî ă'fes­o 2 &h, mm i' öi- X Proletari din toate tarife. uniți-*il | fljpfjfjs • rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R- ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN­­ Evenimentele din Nigeria Anul XXVII Nr. 7783 Miercuri, 14 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani \ CONDUCEREA DE CATRE PARTID A ECONOMIEI - C SIRMNA GHEORGHE MATEI, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. In ultimul timp, mai cu seamă ■ In lunile care au trecut de la Con­gresul al X-lea al partidului, în adunările de partid, în discuţiile activului, ale comuniştilor, aten­ţia a fost polarizată în jurul ne­cesităţii perfecţionării stilului şi metodelor muncii de partid, aşe­zării ei pe baze ştiinţifice. A­­ceasta nu este o lozincă lipsită de continui sau vreo chestiune „la modă". Este un deziderat vital determinat de înfăptuirea vastului şi complexului program de dez­voltare şi modernizare a econo­miei, a tuturor compartimentelor vieţii noastre sociale, elaborat de Congresul al X-lea, de legitatea creşterii continue a rolului con­ducător al partidului. Chiar şi o primă examinare a obiectivelor majore ale planului pe 1970 înfăţişate la recenta ple­nară a C.C. al P.C.R. şi adoptate de sesiunea Marii Adunări Na­ţionale, vine să demonstreze că in etapa actuală conducerea de către organizaţiile de partid a e­­conomiei — pentru că la aceasta vreau să mă refer în cele ce ur­mează — nu mai poate fi reali­zată cu metode empirice, numai cu bune intenţii sau „după u­­reche". „Activitatea de conducere — spunea pe bună dreptate tova­răşul Nicolae Ceauşescu la ple­nara Comitetului Central — este o ştiinţă — poate mai importantă decit alte domenii ale ştiinţei — deoarece pînă la urmă are reper­cusiuni largi asupra întregii so­cietăţi“. Aşadar, se pune problema de a aşeza întreaga muncă politică şi organizatorică de partid pe baze ştiinţifice. Ce înseamnă însă a­­ceasta ? Experienţa multora din organele şi organizaţiile de par­tid din judeţul nostru, mai cu seamă în anul 1­969 pe care l-am încheiat cu rezultate îmbucurătoa­re pe plan economic, ne-a arătat că pentru a conduce eficient eco­nomia, a îndeplini cu adevărat ro­tul conducător, organizaţiile de partid trebuie să aibă în vedere cel puţin trei elemente, după mine fundamentale, şi anume : Profunda cunoaştere a realităţii Există o axiomă confirmată de practică : a conduce înseamnă, în primul rînd, a cunoaşte în profun­zime realitatea, cerinţele vieţii e­­conomice. Fără de aceasta, actul conducerii este lipsit de posibili­tatea adoptării celor mai eficiente soluţii, este sortit de la capul locului eşecului. De aici decurge concluzia că organele şi organiza­ţiile de partid trebuie să se aplece atent asupra fenomenelor econo­mice, în strinsă interdependenţă cu cele sociale, să ţină pas cu di­namica dezvoltării economiei, să cunoască toate laturile esenţiale ale activităţii de producţie privite în perspectivă, cu consecinţele po­zitive şi negative. Se ridică însă întrebarea : Cum poate fi realizată o astfel de cu­noaştere ? Răspunsul îl aflăm tot din experienţa multora din orga­nizaţiile noastre de partid : utili­zarea unor metode moderne de investigare, folosirea şi consulta­rea unui larg activ de specialişti, a comuniştilor, a celor mai înain­taţi oameni ai muncii, examina­rea minuţioasă, exigentă, a feno­menului economic sub toate as­pectele sale, mergînd de la efect la cauză şi invers. Bine, bine, o să spună probabil unii secretari ai organizaţiilor de partid, teoretic e frumos, dar practic cum o rea­lizezi ? Desigur, dacă ne vom crampona de nişte metode ruti­niere, dacă nu vom fi receptivi la nou şi mai ales dacă nu ne vom apuca cu toată seriozitatea de stu­diul problemelor economice, al artei conducerii moderne, ştiinţi­­ţifice, lucrurile nu vor fi urnite, schimbate. Pentru a demonstra că se poate cunoaşte realitatea şi altfel, mai eficient, voi apela doar la un sin­gur exemplu din multele care se pot da. De mai bine de un an, comitetul de partid al Combinatului chimic Făgă­raş — în cadrul preocupărilor pentru perfecţionarea stilului şi metodelor muncii de partid — a trecut la folosirea unor forme mo­derne, ştiinţifice de cunoaştere a diferitelor fenomene ale vieţii e­­conomice, înainte de a adopta mă­suri sau hotărîri într-o problemă sau alta. Un loc tot mai important în mijloacele de investigare îl o­­cupă folosirea cabinetului de psi­hologie a muncii şi ergonomie, a metodelor sociologice. La aceasta se adaugă consultarea permanentă cu secretarii, organizaţiilor de bază, contactul viu, nemijlocit cu secţiile de producţie, atragerea unui număr mare de comunişti, a celor mai buni specialişti la efec­tuarea diferitelor studii şi analize. Aşa s-a procedat, de pildă, atunci cînd s-a pus necesitatea folosirii mai bune a forţei de muncă din combinat. Nu voi intra în amă­nunte. Gert este însă că tocmai o asemenea investigare a oferit co­mitetului de partid o imagine cît mai apropiată de realitate, posi­bilitatea adoptării unor măsuri eficiente în ceea ce priveşte an­gajarea şi repartizarea în produc­ţie a salariaţilor, ridicarea califi­cării profesionale, întărirea disci­plinei în muncă, aşezarea rapor­turilor dintre cadrele de condu­cere din secţii şi subalterni pe noi baze etc., a căror aplicare în (Continuare în pagina a 2-a) NOI UTILAJE DE MARE CAPACITATE In hala tractor de 40 C.P. a Uzinei de tractoare au fost montate ieri 4 noi agregate de mare productivitate. Noile utilaje purtînd marca renu­mitei Fabrici de maşini unelte şi agregate Bucureşti dintre care 3 ma­şini de alezat şi un agregat pentru broşat sunt realizate la nivelul teh­nicii contemporane Prin intrarea în funcțiune a acestor agregate pe linia bloc-motor se asi­gură o bună ritmicitate în prelucrare şi realizarea unei înalte calităţi. AA^WWWWW\ . 1 L Din viața culturală \ Cronica străzii I (pag- a 2-a) \ SPORT (pag.. a 3-a) ) (pag. a 4-a) ^ Forjerii de la Uzina de autocamioane au început OFENSIVA CONTRA A 400 TONE REBUT • „Reduta rebutului“ luată cu asalt din trei direcţii­­ • Cinci „repere“ sub tirul inteligenţei tehnice Autentică cetate a in­dustriei constructoare de maşini. Uzina de auto­camioane consumă în fiecare an sute de mii de tone de metal. Colec­­tivului uzinei braşovene îi revin deci sarcini de mare răspundere pen­tru modul cum valori­­fică această importan­tă bogăţie a economiei naţionale. Intr-o recentă convorbire cu ALEXAN­DRU OROS, secretarul comitetului de partid pe uzină, am aflat că, la iniţiativa comunişti­lor, a fost­ declanşat în fiecare secţie un amplu program de acţiune pentru diminuarea con­sumurilor specifice, pen­tru evitarea oricărei ri­sipe de metal. In ce constă acest plan ? Ca­re sunt elementele sale inedite ? Am ales, spre edifica­re, secţia forţă. Una din direcţiile principale — ne-au relatat specialiş­tii de aici — în care se desfăşoară bătălia pen­tru economisirea meta­lului o constituie „redu­ta rebuturilor". De ce ? Pentru că anul trecut, de pildă, ea luase pro­porţii îngrijorătoare de... peste 400 de tone. Cu toate măsurile luate a­­nul trecut forrorii au ră­mas totuşi „prizonierii rebutului". In noul an însă această situaţie n­u mai putea fi tolerată. De aceea sub conduce­rea organizaţiei de par­tid a secţiei, colective de tehnologi, cei mai buni muncitori şi maiştri au declanşat o puterni­că ofensivă contra re­butului — unul din prin­cipalii inamici ai econo­miilor de metal. Cum ? Concepţia tactică şi strategică a bătăliei ne-a fost dezvăluită de AUREL POPESCU, secre­tarul comitetului de partid al secţiei. Aceas­ta deoarece „secretele" ofensivei nu sunt ţinute sub cheie, ci constituie „arme generalizate de luptă" pentru întreaga noastră industrie. Teh­nologii şi maiştrii, ne-a relatat tovarăşul, secre­tar, au analizat pen­tru fiecare produs cau­zele generatoare de rebut şi au stabilit măsuri eficiente pen­tru eliminarea lor. In acest scop a fost al­cătuit chiar un „clasa­ment" al reperelor cu volum mare de rebuturi. Cinci lideri ai rebutu­lui se află în primele rînduri „inamice". Este vorba de : corpul bielei motor, flanşa furcii, le­vierul de direcţie, arbo­rele intermediar şi ţea­va semiax. Datorită faptului că în rebutul de peste 400 to­ne înregistrat anul tre­cut, „cele cinci" deţin ponderea principală, a­­supra lor a fost îndrep­tat tirul celei mai efica­ce arme de luptă : in­teligenţa tehnică. Ast­fel, în ce priveşte corpul bielei sunt pe terminate probele de omologare (începute la 15 decem­brie 1969), pentru trece­rea matriţării ei pe ma­­xiprese cu încălzire e­­lectrică. Noul procedeu va fi aplicat în produc­ţie încă din ianuarie. In cursul experimentărilor a circa 4.000 de biele s-a constatat că volu­mul rebutului scade de la aproape 14 la circa 3 la sută, prin micşora­rea ţunderului, reduce­rea imprimărilor de o­xizi şi a defectelor de manevrare — principa­lele cauze generatoare de rebut. Flanşa turcii, ne relata ing. NICOLAE HOCIOTA, adjunctul teh­nic al şefului de secţie, este o piesă foarte „de­licată" ca execuţie. Re­cent s-a reproiectat în­să una mai simplă ce influenţează pozitiv cali­tatea execuţiei. Sunt pregătite S.D.V.-urile şi e pus la punct proce­deul pentru începerea probelor de omologa­re Şi astfel de măsuri au fost iniţiate nu nu­mai pentru „cele cinci" ci şi pentru încă multe altele. Asaltul contra rebu­turilor se duce şi din­­tr-o altă direcţie. Este vorba de măsurile lua­te pentru eliminarea cauzelor subiective, de ordin c-gi. "rzcficx"c, al respectării tehnologiei de execuţie etc. Una dintre acestea este su­prapunerea de metal pe piesele forjate. Pentru eliminarea ei, maiştrii CONSTANTIN STOIAN, IOAN CHIRILA, NICO­LAE BOGDAN, IOAN IACOB şi VASILE SUM­­BLEA vor trebui să asi­gure verificarea scule­lor de preferiat pentru ca operaţia să decurgă conform schiţelor tehno­logice. De asemenea, mecanicul şef de sec­ţie, ing. NICOLAE NE­­CULA răspunde de ve­rificarea și reglarea zil­nică a jocurilor care se produc la ciocanele de forță. Măsuri eficiente au fost întreprinse și pentru eliminarea ce­lorlalte cauze genera­toare de rebut cum sunt imprimările de oxizi, defectele de conserva­re,­ debitare incorectă etc. O parte , din rebuturi provin însă din faptul că unii din furnizorii U­­zinei de autocamioane nu respectă prescripţii­le tehnice de calitate ale materialelor livrate. E­­xemplul cel mai cunos­cut la forjă îl constituie ţevile de la uzina „Re- Dublica" din Bucureşti. Datorită neuniformităţii în grosime a peretelui acestora unul din repe­rele secţiei — ţevile semiaxe — a „reuşit" să ocupe locul 5 în cla­samentul rebuturilor. Specialiştii secţiei au Gh. NOVAC (Continuare in pag. a 3-a) METAL. Fotografie de A. MIHAILOPOL Dacă­­ o să-l întrebaţi pe Octavian Crişan, ce anume l-a cucerit mai mult, în anii cît a fost director al întreprinderii de reparaţii şi construc­ţii Braşov, o să­­vă răs­pundă cu cea mai păti­maşă nostalgie : — Treptele. Tr­eptele pe care le urcam, zi de zi, spre cabinetul meu directori­al. Simţeam cînd le călcam că sînt cineva în lume, o fiinţă supe­rioară, predestinată înăl­ţimilor. Treptele îmi dă­deau senzaţia omului în perpetuă ascensiune. îmi provocau, ce-i drept, şi ameţeli, dar ameţelile e­­rau dulci, euforice... — îndrăgindu-le, aţi reţinut desigur Cîte trep­te erau pînă la cancela­ria dvs. — Tocmai aici e trage­dia, că n-am apucat să le număr. — Probabil că nici nu v-aţi pus în gînd să le număraţi. ' — Eroare, eroare, de două ori eroare. Numă­rătoarea era idealul meu de viaţă şi de carieră. A-ţi cunoaşte în amănunt treptele care te duc spre fotoliu, e condiția sine qua non a oricărei inves­tituri superioare.­­— Și-atunci, de ce nu le-aţi numărat, totuşi ? —­­Cum spun, n-am găsit răgazul. De cîte ori începea c urcuşul, n-apucam să număr pînă la „patru" și numai ce se ivea ceva neprevăzut, ca să-mi distragă atenția. — In ziua de 7 apri­lie era o acalmie desă­­vîrşită, în întreprindere. De ce nu le-aţi numă­rat atunci? — Aveam capul cît o baniţă bănăţeană. O du­sesem într-un chef la ca­bana „Cheia", din 4 a­­prilie, pînă în 6 aprilie, inclusiv. Se-nvîrteau trep­tele spre mine ca roțile autoturismului întreprin­derii cînd goneam la zaiafetul de la cabană. Şi, ciudat, vedeam în loc d­e trepte numai baterii de „Cabernet"... — Puteaţi totuşi, să le număraţi, să zicem, în ziua de 26 septembrie, dimineaţa. — Peste putinţă, în ziua aceea n-am mai ur­cat treptele fiindcă am plecat de cu dimineaţă, la un chef de pomină, la cabana „Muntele Roşu", împreună cu inginerul­­şef adjunct Nicolae Ur­­m­ocea. Că asta mi-a fost mie slăbiciunea — să uit la chef şi de servi­(Continuare in pagina a 3-a) Nostalgia treptelor Foileton de ATTILA SOCACIU Vizita tovarăşului Ion Gheorghe Maurer în R.S.F. Iugoslavia începerea convorbirilor oficiale BELGRAD 13 — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Ni­colae Plopeanu, transmit: La se­diul guvernului federal au început, marţi dimineaţă, convorbirile ofi­ciale dintre preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al Republicii So­cialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi preşedintele Vecei E­­xecutive Federale a R.S.F. Iugo­slavia, Mitra Ribici­i. La convorbiri participă, din par­tea română, Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii ro­mâne în Comisia mixtă româno­­iugoslavă de colaborare econo­mică, Gheorghe Buzdugan, preşe­dintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Eco­­bescu, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad,­­Grigore Bârgăoanu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construc­ţiilor de maşini, Ion Mincu, ad­junct al ministrului minelor, şi alte persoane oficiale. Din partea iugoslavă participă Stepan Marusici, preşedintele Ve­cei Executive a Provinciei Auto­nome Socialiste Voivodina, Duşan Gligorievici, membru al Vecei E­­xecutive Federale, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo-română de colaborare economică, Anton Vratuşa, loc­ţiitor al secretarului de stat pen­tru afacerile externe, Dolje Vo­­gelnik, preşedintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Acti­vităţii Ştiinţifice, Iso Niegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucu­reşti, Hasan Şiliak, adjunct al se­cretarului federal pentru proble­mele economice, şi alte persoane oficiale. S-a procedat la o amplă trecere în revistă a stadiului actual al relaţiilor româno-iugoslave de prietenie, colaborare­­economică şi tehnico-ştiinţifică, cele două părţi exprimîndu-şi satisfacţia în legă­­tură cu amplificarea constantă a acestor relaţii. Totodată, partici­panţii la convorbiri şi-au concen­trat atenţia asupra evidenţierii u­­nor noi posibilităţi de extindere a colaborării şi cooperării în diferite domenii de activitate, în interesul şi avantajul celor două ţări, al în­tăririi şi adîncirii prieteniei din­tre popoarele român şi iugoslave. în continuare, preşedintele Con­siliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi preşedintele Vecei E­­xecutive Federale, Mitia Ribicici, au abordat principalele aspecte­­ale situaţiei politice internaţionale prin prisma dorinţei celor două ţări de a-şi aduce contribuţia, ală­turi de toate statele lumii, la o­­pera de cooperare internaţională, de promovare a păcii, la statorni­cirea unui climat de înţelegere şi securitate, la soluţionarea tuturor problemelor pe cale paşnică, pe baza respectării ferme a princi­piilor de relaţii internaţionale. La aceste convorbiri au participat Ni­colae Ecobescu, adjunct al minis­trului afacerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi Anton Vratuşa, locţii­tor al secretarului de stat pentru afacerile externe, și Iso Njego­van, ambasadorul Iugoslaviei la București. Simpozion Eminescu Azi, la orele 19 va avea loc la Clubul presei din Braşov un simpo­zion consacrat aniversarii a ,,120 de ani de la naşterea lui Mihail Emines­­cu", organizat de Filiala Braşov a Uniunii Ziariştilor din Republica So­­cialista România. Vor prezenta expuneri , criticul literar Voicu Bugariu - ,,Semnificaţia unei aniversari"; prof. I. Negulicî - „Eminescu şi filozofia germana"; prof. Vlad Sava — „Compoziţii muzicale pe versuri de Eminescu"; prof. Ştefan Petraru, ziarist, - „Presa braşoveană despre Eminescu". După expuneri se va prezenta un recital de poezie eminesciană și un concert cu lucrări muzicale pe versuri de Eminescu. MERIDIANE CAZUL GUERINI ♦ PROFILUL UNUI CLAN DIN LUMEA INTERLOPĂ ♦ COAJA DE PORTOCALĂ CARE A PRĂBUȘIT O DINASTIE ♦ MÉMÉ GUERINI — VEDETA ACTUALULUI SEZON JUDICIAR DE LA PARIS Marsilia, principalul port al Mediteranei. Loc de întâlnire a navelor și a supersonicelor de pe toate meridianele. Cen­tru financiar şi comercial de anvergură mondială, dar şi al unei activităţi febrile în lumea interlopă, care-şi are vadul într-o reţea de stabilimente pentru practicarea comerţului cu carne vie şi droguri, jocurilor de noroc clandestine, tra­ficului cu băuturi scumpe, abil falsificate. (Continuare in pag. a 4-a) _ ______________________________­_____________________________/ E Şase interpreţi Şase zile Şase interviuri Elena Neagu: „Dacă n-am reuşit să mă fac actriţă, am devenit cîntăreaţă“ încheiem astăzi seria de interviuri cu interpreţii care se pregătesc in dorin­­ţa de a reprezenta televiziunea română la marea întrecere artistică internaţională pe care Braşovul o va găzdui între 3-8 martie 1970. Sîmbătă, 24 ianuarie, tele­viziunea organizează un concert-concurs. Vor evolua cu acest prilej şi cei 6 inter­­preţi pe care timp de 6 zile i-am prezentat la rubrica noastră. Atunci ne va­­ mai uşor să presupunem care din cei 6 — dacă nu cumva chiar un al 7-lea - va avea şansa de a ne reprezenta în finală. Porţile sînt larg deschise oricăror surprize. I. E. N.: Să nu vă pară curios. .!! dar ceea ce vă spun este a­­­­devărat. Doi ani la rînd am­ fi încercat să intru în graţiile „Thaliei", dar a fost rece... Atunci am căutat o altă muză... a muzicii uşoare. In­tr* tr-un concurs m-a descoperit ..* un compozitor — George Gri­ft­­oriu — m-a încurajat, mi-a ft scris melodia „Aşa eşti tu" ft (1965) şi am devenit inter­­ft prefă. îjt Rep. : Aveţi emoţii la con-­­ cursuri ? îjt E. N. : Am şi încă multe. Dar SC nu plec cu idei preconcepute că cineva îţi doreşte răul, ci dimpotrivă... văd în spectator un prieten, un îndrăgostit, că­ruia trebuie să-i spui vorbele într-un anumit fel, care să-l apropie de tine. Dacă te urci pe scenă ca să-ţi arăţi supe­rioritatea, greşeşti. Publicul nostru iubeşte muzica, o cu­noaşte, este receptiv la tot ce-i frumos, că nu degeaba se spune : „Românul e născut poet şi e făcut să cînte". Cîţi străini nu admiră cîntecele noastre şi, ca dovadă, luăm premii cam peste tot unde ne ducem, tocmai prin sincerita­tea interpretării şi căldura poeziei... Rep. : ... în muzică trebuie să te ajute compozitorul ? E. N. : Despre asta prefer să nu vorbim... Oare credeţi că un compozitor s-ar înjosi dacă ar scrie o piesă special pentru tine, pentru vocea ta ? Iată, George Grigoriu nici o clipă nu şi-a pierdut încrede­rea în mine. La doi ani de la debut am luat premiul III la „Festivalul prieteniei" din R.D.G. , la trei ani premiul II la Festivalul mondial al ti­neretului şi studenţilor de la Sofia, iar în 1969 am efectuat un lung turneu în Iugoslavia şi R.F.G. Rep. : Ce v-a determinat să includeţi în repertoriul pentru Festivalul de la Braşov două melodii de Ion Vasilescu : „Mi-am pus busuioc în păr" şi „Fascinaţie" ? E. N. : Am analizat caietele cu melodii puse la dispoziţie de organizatori — Radiotele­­viziunea română — şi am vă- Petre CODREA (Continuare in pag. a 2-a)

Next