Drum Nou, mai 1970 (Anul 27, nr. 7875-7899)
1970-05-23 / nr. 7892
rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7892 Sâmbătă, 23 mai 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate 131Tre. uniţî-mit Tovarăşul NICOLAE in zone sinistrate şi ameninţate de inundaţii din judeţele Brăila şi Galaţi In cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarăşul NICOLAE rativă de lucru in judeţele Brăila şi Galaţi, in care in acesîns°ţi‘ tovar°?!' EMIL BODNARAŞ, te zile au loc mari acţiuni de prevenire şi combatere a GHEORGHE PANA, GHEORGHE RADULESCU, FLORIAN ...... * DANALACHE, DUMITRU POPESCU, a făcut o vizită ope- inunaaîmor* Nu a trecut decît o săptămână de la primele veşti despre inundaţiile abătute asupra unor aşezări omeneşti sate şi oraşe — asupra unor cîmpii din Transilvania şi iată că din nou, continuu, torţele oarbe ale naturii se abat asupra altor şi altor zone geografice, afectînd sate, ogoare mănoase şi întreprinderi din partea de răsărit a ţării, în vreme ce în localităţile greu lovite de furia revărsărilor — Satu Mare, Tg._ Mureş, Dej, Alba Iulia, Mediaş, Sighişoara şi multe altele oamenii muncii, răspunzând cu un înalt simţ patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, depun acum eforturi uriaşe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieţii, a activităţii economice şi sociale, pe făgaşul normal, alte localităţi şi întinse suprafeţe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundaţiilor. Pe tot, parcursul drumului străbătut cu elicopterul, în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, privirea distinge largi suprafeţe cultivate, acoperite —, continuu sau intermitent — de ape. Chiar şi acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile bălteşte pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd clădirile Combinatului de celuloză și hîrtie — Chișcani, fabricile și întreprinderile din zona industrială a Brăilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m. altitudine, fluviul apare în toată imensitatea sa, se văd apele umflate, pline de mîl, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul braţului Măcin, pînă în apropierea oraşului cu acelaşi nume din judeţul Tulcea. Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decît coroanele arborilor şi case invadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Şi totuşi, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există o uriaşă oază de verdeaţă, netulburată : Insula Mare a Brăilei. Situată între braţul Vîlciu şi albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăţie a apelor, cu funduri bălţi, stufărişuri şi păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o câmpie fertilă. O suprafață de peste 72.000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o tun (Continuare în pag. a 4-a) A # In aceste momente de grea încercare INIMILE BRAŞOVENILOR BAT LA UNISON CU INIMA ÎNTREGII ŢĂRI SOLIDARITATEA UMANĂ - REALITATE EMOŢIONANTĂ A CONŞTIINŢEI SOCIALISTE —i în marile confruntări, în clipele de luptă crîncenă cu urgiile nemiloase ale sorţii, excepţionalele virtuţi păstrate în inima poporului nostru au declanşat energii uluitoare datorită cărora ţara a izbutit să reziste celor mai grele încercări şi să se înalţe biruitoare în faţa lumii. Asemenea momente trăim în aceste zile, cînd dezlănţuirea catastrofală, fără precedent în istoria ţării, a puhoaielor nepotolite a distrus şi ameninţă încă să distrugă sau să deterioreze fabrici şi uzine, întinse suprafeţe de teren, localităţi şi bunuri materiale, avutul a zeci de mii de cetăţeni, provocînd pagube inestimabile. Galopul turbat al apelor a răscolit cu furie pămîntul, fulgerînd într-o clipă nenumărate vieţi omeneşti, a lăsat în urmă tristeţe şi durere necuprinsă, în faţa stihiilor terifiante, oamenii muncii. Victor-Ştefan POPESCU (Continuare in pagina a 2-a) TELEGRAMĂ Comitetului Central al P. C. R. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu ! In aceste momente de grea încercare prin care trece poporul nostru, oamenii muncii români, maghiari şi germani din judelul Braşov îşi string şi mai mult rindurile in jurul partidului, al Comi- tetului său Central, in frunte cu dumneavoastră,, iubite tovarăşe secretar general, şi vă asigură că vor face tot ce le stă în putinţă pentru a înlătura cit mai grabnic rănile provocate ţării de urgia nemiloasă a apelor. Vă raportăm că in crincena încleştare cu stihiile dezlănţuite ale naturii, care s-au abătut şi pe meleagurile braşovene, muncitorii, ţăranii, intelectualii,, cot la cot cu formaţiunile gărzilor patriotice şi detaşamentele de pregătire a tineretului pentru apărarea pa-iriei, cu ostaşi ai armatei noastre, şi-au îndeplinit cu prisosinţă , datoria, selvind bunuri materiale şi vieţi omeneşti, in judeţul nos- tru au fost inundate parţial 21 de localităţi şi aproape 20.000 hectare teren agricol, pagubele totale estimîndu-se la circa 220 milioane lei. Dovedind o înaltă responsabilitate şi un sentiment de fierbinte / patriotism, cetăţenii judeţului, in frunte cu comuniştii, au asigurat funcţionarea neîntreruptă a întreprinderilor şi instituţiilor, unităţilor agricole, reauzind in aceste zile cantităţi sporite de produse, necesare economiei naţionale şi judeţelor mai greu lovite de ca- lamităţi." La chemarea partidului, a Frontului Unităţii Socialiste de a aduce o contribuţie cit mai mare la acoperirea uriaşelor pierderi pe care le-a suferit economia naţională, colectivele tuturor intreprin- derilor, industriale şi agricole, ale instituţiilor din Braşov, intr-o viterantă şi deplină unanimitate, in mitingurile şi adunările care au . . avut loc, au hotărit să lucreze in schimburi prelungite şi în unele ? zile de sărbătoare, să folosească la maximum capacităţile de protducţie, pentru a realiza in plus în 1970 o producţie marfă , de aproape 100 milioane lei, peste prevederile angajamentu- lui iniţial de 250 milioane lei. Acelaşi ţel însufleţeşte pe coopera- t tori, pe toţi lucrătorii de pe ogoare care depun în aceste momente eforturi deosebite pentru reinsăminţarea suprafeţelor calamitate, terminarea urgentă a însăminţărilor şi întreţinerea in bune condi-ţiuni a culturilor. Ei sunt decişi să facă tot ce este omeneşte po- sibil in vederea realizării unor producţii superioare care să con- tribuie la compensarea pierderilor mari suferite în agricultura altor judeţe. Expresia a înţelegerii comuniste, a solidarităţii civice a locuito■ u rilor judeţului o constituie acţiunea de masă întreprinsă pentru ajutorarea directă a populaţiei sinistrate. Pretutindeni salariaţii au hotărit să doneze lunar salariul pe 1-2 zile de lucru, iar loctiţiştii de partid, ai organizaţiilor de masă, majoritatea covîrşitoa-re a cadrelor de conducere din economie, salariul pe o întreagă lună. Contribuţia bănească a salariaţilor din judeţul Braşov pe întregul an însumează peste 85 milioane lei, din care 10.500.000 lei , disponibili în luna mai. La aceasta se adaugă mii de tone de anlimente, cereale, importante cantităţi cu articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte precum şi ajutorul nemijlocit pe care îl acordă specialiştii din industria Braşovului la punerea in funcţiune a uni- taţilor şi capacităţilor de producţie afectate. Dind glas sentimentelor de dragoste şi devotament neţărmurite faţă de patrie şi partid, ale tuturor cetăţenilor judeţului Braşov, vă încredinţăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că ne vom indeplini cu cinste şi în mod exemplar cuvintul dat, că vom con- tribui cu toate forţele la Învingerea in termenul cel mai scurt ^ a marilor greutăţi prin care trecem, pentru propăşirea României socialiste. ’ COMITETUL JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. \ CONSILIUL POPULAR JUDEŢEAN ^ \ ACŢIUNI HOTARITE PENTRU OBŢINEREA DE RECOLTE BOGATE Răspunzând chemării partidului, a Frontului Unităţii Socialiste, ţăranii cooperatori din judeţul nostru s-au înrolat activ în munca intensă şi plină de abnegaţie ce se desfăşoară în aceste zile pe ogoare, în întreaga ţară, pentru înlăturarea grabnică a efectelor inundaţiilor şi recuperarea pierderilor incomensurabile provocate culturilor agricole de această calamitate. Faptele întâlnite zi de zi, în toate unităţile, atestă hotărîrea lor de a îndeplini exemplar planul de însămînţări şi a efectua întreţinerea culturilor la nivelul celei mai înalte exigenţe, în acest spirit de responsabilitate civică şi fierbinte patriotism îşi desfăşoară activitatea pe ogoare şi ţăranii cooperatori din Zărneşti. Averea lor obştească n-a fost afectată de furia apelor provenite din ploi, însă, din conştiinţa propriilor lor îndatoriri şi dintr-un legitim sentiment de solidaritate cu toți cetăţenii patriei năpăstuiţi de calamităţile naturii, ei înţeleg ca alături de, mecanizatori să valorifice din plin fiecare clipă prielnică de lucru, în scopul obţinerii peste prevederile planului şi ale angajamentelor a zeci şi sute de tone de produse agroalimentare, aducîndu-şi şi pe această cale contribuţia la completarea fondului centralizat al statului. Dar să lăsăm să vorbească faptele. „Mai avem de plantat 52 ha. cu cartofi, din 265 şi de semănat 7 ha cu, porumb siloz din 10 planificate — ne spunea ing. Adrian Creangă, preşedintele cooperativei. Vom face însă totul să ne încadrăm în termenele şi indicaţiile stabilite de Comandamentul judeţean pentru coordonarea lucrărilor agricole". Cele constatate de noi la faţa locului sunt mărturii grăitoare că la C.A.P. Zărneşti oamenii nu-şi precupeţesc eforturile pentru a se ţine de cuvînt. Spre exemplu, în zilele de 16—18 mai, mecanizatorul Ion Dorner, cooperatorii Ion Răuţă, N. Movileanu, Iancu Stăvroiu şi Ilie Nicolae, îndrumaţi nemijlocit de brigadierul de cîmp Crăciun Bucura, n-au pregetat, să, lucreze printre ploi. Aşa au reuşit să planteze în tarlaua „Subortilă“, pe Bîrsa, 14 ha cu cartofi. Continuitatea lucrărilor este asigurată de specialiştii unităţii, în frunte cu preşedintele, care, cercetînd zi de zi starea terenului, stabilesc parcelele unde se poate lucra, fie mecanic, fie manual. Ca urmare, joi, tractoristul Ion Dorner, ajutat de cooperatori, a plantat cartofi în tarlaua „După sat", pe încă 6 ha., în timp ce colegii lui N. Pelin și Ion Bodinca au pregătit patul germinativ pe 8 ha mai zvîntate, în trupul „Lazuri". Terenul era pregătit şi pentru terminarea însămînţării porumbului Siloz. O atenţie deosebită acordă conducerea cooperativei şi întreţinerii culturilor. Joi, se aflau la plivitul griului, executat pînă la venirea înserării pe mai mult de 30 ha, 100 (Continuare în pagina a 3-a) in gest semnificaţii! La biroul de informaţii O.N.T. din holul hotelului „Carpaţi" s-a prezentat ieri după-amiază dl. Erich Hoffman, inginer la o firmă vest-germană, care întreţine legături de afaceri cu uzina „Rulmentul". — Vă rog să primiţi — s-a adresat el funcţionarei — suma simbolică de 50 de mărci pe care să o depuneţi ca pe o modestă contribuţie personală in contul de ajutorare a celor care au atît de mult de suferit de pe urma calamităţilor naturale. Sînt puternic afectat de grelele încercări cărora poporul dumneavoastră le face faţă în prezent cu otita bărbăție și demnitate. Hotărârea de neclintit a tuturor locuitorilor judeţului nostru, animaţi de profunde sentimente patriotice şi umanitare, de a contribui nemijlocit — fiecare la locul său de muncă şi prin donaţii — la înlăturarea efectelor şi pagubelor provocate de furia apelor dezlănţuite, îşi găseşte o vie exprimare şi în zecile de telegrame pe care lucrătorii din unităţi industriale şi agrare, din instituţii, le adresează zilnic, Comitetului Central al partidului, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Angajamentele luate cu acest prilej, izvorîte din acel inepuizabil şi nobil sentiment de dăruire şi abnegaţie, de solidaritate umană, primesc, în contextul actualei situaţii, nepieritoarele curate ale omeniei, reliefează o dată mai mult unitatea de voinţă şi de acţiune a poporului nostru condus de partid. „Conştienţi că numai prin unirea tuturor eforturilor, pe plan general şi local, urmările nefaste ale inundaţiilor vor putea fi cit mai degrabă înlăturate, că de la fiecare om al muncii se aşteaptă un aport sporit în marea acţiune de refacere a localităţilor sinistrate, muncitorii, inginerii şi tehnicienii Trustului 5 construcţii Braşov — se arată în telegrama adresată C.C. al P.C.R., secretarului general* al partidului — au hotărit să realizeze planul valoric al producţiei globale pe anul 1970 pînă la 20 decembrie, să dea o producţie suplimentară de 5.000.000 lei. De asemenea, pînă la finele anului — se subliniază — vom economisi peste angajamentul iniţial 20 tone metal, 50 tone ciment, 10.000 bucăţi cărămizi echivalente. Pentru fondul de ajutorare a populaţiei din regiunile sinistrate, 2.248 de salariaţi au hotărit să doneze lunar salariul lor pe o zi, pînă la sfîrşitul anului, 48 de salariaţi contribuie cu salariul pe o lună, iar alţi 41 de angajaţi cu salariul pe o jumătate de lună. Ne angajăm cu toată fermitatea, se arată in continuare, să luptăm din răsputeri pentru recuperarea daunelor pricinuite de inundaţii, dovedind în aceste grele momente profundul nostru ataşament faţă de Partidul Comunist Român, faţă de patria socialistă". Aceeaşi fermă hotărâre şi dorinţă fierbinte de a contribui la înlăturarea cu un ceas mai devreme a efectelor inundaţiilor se desprinde şi din telegrama adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu de lucrătorii Inspectoratului şi întreprinderilor agricole de stat din judeţul nostru. „Ne angajăm — se arată în telegramă — să livrăm peste angajamentele iniţiale încă 200 tone carne taurine, 100 tone carne ovine şi 3.000 lel. lapte de vacă. De asemenea, pentru a ne aduce contribuţia la fondul de ajutorare a populaţiei sinistrate, la diminuarea şi recuperarea pagu- L. MUNTEANU (Continuare în pagina a 2-a) ia fi de patria socialistă Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Întîlnirea tovarăşului Constantin Cîrţînă cu alegătorii circumscripţiei electorale M.A.N. nr. 1 Braşov » Pe baza recomandărilor Consiliului Naţional al Frontului Unităţii J* Socialiste, in această perioadă se organizează adunări ale Frontului, îjî în cadrul cărora deputaţii in circumscripţiile electorate ale Marii Adveţinări Naţionale se intîlnesc cu alegătorii pentru a analiza împreună poftul şi stadiul rezolvării propunerilor făcute in campania electorală şi , ulterior, unele probleme edilitar-gospodăreşti, sarcinile de viitor in doctomeniile de activitate cu care cetăţenii au tangenţă cotidiană. Cu acest prilej deputaţii M.A.N. mai prezintă informări asupra activităţii desfăşurate in intervalul de timp care a trecut de la precedenta intilnire,*, precum şi asupra conţinutului unor legi şi hotărîri adoptate de ultimele♦J sesiuni ale Marii Adunări Naţionale. Ieri după-amiază, în sala Palatului culturii, tovarăşul Constantin Cîrtînă, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, deputat în circumscripţia electorală M.A.N. nr. 1 Braşov, a avut o întîlnire cu alegătorii din această circumscripţie. Cu acest prilej, tovarăşul Constantin Suţu, primarul municipiului, a prezentat participanţilor la adunare cîteva dintre realizările obţinute în ultimul timp — graţie iniţiativelor şi contribuţiei nemijlocite a deputaţilor şi cetăţenilor — pe linia edilitar-gospodărească, precum şi cîteva dintre obiectivele care sunt în atenţia consiliului popular municipal pentru acest an. După discuţiile care au urmat — şi care au ocazionat atît evidenţierea unor rezultate bune obţinute în multe din circumscripţiile orăşeneşti pe linia gospodăririi şi înfrumuseţării, a îmbunătăţirii deservirii populaţiei sub toate aspectele, cit şi numeroase propuneri , a luat cuvintul deputatul Constantin Cîrţînă. Dind o înaltă apreciere a portului cetăţenilor şi deputaţilor din raza circumscripţiei M.A.N. nr. 1 la rezolvarea unor probleme de larg interes obştesc, vorbitorul a subliniat totodată necesitatea intensificării eforturilor în direcţia obţinerii unor rezultate cantitativ şi calitativ superioare de către fiecare la locul său de muncă şi în activitatea obştească, pentru ca sarcinile ultimului an al actualului cincinal, în toate domeniile vieţii social-economice, să fie realizate şi depăşite. Tovarăşul Constantin Cîrtînă a insistat apoi asupra situaţiei create în urma calamităţii naturale care a afectat mai multe regiuni ale ţării, precum şi a măsurilor ce se întreprind pe plan central şi local pentru diminuarea şi recuperarea pagubelor pricinuite, pentru ajutorarea populaţiei sinistrate. Un subiect de largă referinţă l-au constituit, de asemenea, problemele de gospodărire, înfrumuseţare şi deservire, în special în zona cartierului Şchei, unde, aşa cum s-a arătat, mai sunt multe lucruri de făcut. In această direcţie, se aşteaptă un aport mai substanţial, din partea deputaţilor şi cetatenilor. Tot cu acest prilej, deputatul a dat răspunsuri la unele întrebări ale cetățenilor. Asalt îndîrjit în camerele fabricii de ciment „Temelia". Citiţi în pagina a 3-a reportajul „FLACĂRA VIE A ÎNTRECERII SOCIALISTE". Sprijinul ţărănimii cooperatiste La redacţie au sosit noi mărturii ale hotărîrii ţăranilor cooperatori şi a locuitorilor din satele necooperativizate ale judeţului nostru, de a veni in sprijinul refacerii şeptelului în cooperativele agricole greu încercate de inundaţii. în acest scop au mai donat: — 3 juninci — C.A.P. Măeruş ; — 5 capete tineret taurin — C.A.P. Comăna ; — 2 viţele — C.A.P. Apaţa ; — 2 viţele — C.A.P. Racoş. în ultima oră aflăm că animaţi de acelaşi sentiment de cald patriotism şi solidaritate cu cei sinistraţi, locuitori ai comunei Bran au donat 10 oi. Printre iniţiatori se află Aron Băncilă, Ion Băncilă, Nicolae Coroiu, Zenovie Cotinghi şi Ion Folea cu cite 1-2 oi fiecare. Vom reveni cu alte informaţii în ziarul nostru de miine. La centrele de colectare a obiectelor de îmbrăcăminte Potrivit unei statistici pînă la 21 mai a. c. populaţia judeţului Braşov a donat pentru ajutorarea sinistraţilor 406 paltoane, 83 pardesie, 146 canadiene, 155 taioare, 827 sacouri, 830 pantaloni, 1438 pulovere, 1733 rochii, 2142 bluze, 1000 fuste, 1032 articole pentru noi născuți, 1588 cămăşi, 137 prosoape, 62 cearceafuri, 311 perechi de ghete, 794 perechi bocanci etc., etc. Inpagina a STATE, ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE ŞI PERSOANE DIN STRĂINĂTATE SPRIJINĂ ROMANIA PENTRU ÎNLĂTURAREA PAGUBELOR PROVOCATE DE INUNDAŢII