Drum Nou, ianuarie 1971 (Anul 28, nr. 8082-8106)
1971-01-13 / nr. 8090
T Pag 2 Experienţă valoroasă în creşterea şi îngrăşarea tineretului taurin • O nouă tehnologie îşi croieşte drum • Prin modernizare, spaţiul de cazare al vechilor adăposturi creşte de aproape trei ori, iar productivitatea muncii de mai multe ori • Sporuri substanţiale de creştere zilnică in greutate. Creşterea animalelor constituie activitatea de bază a C.A.P. Zărneşti. Suprafeţele mari de păşuni şi fineţe de care dispune unitatea, precum şi experienţa valoroasă cîştigată în decursul anilor, au determinat ca, în cadrul acţiunii de profilare şi specializare a producţiei agricole ce se întreprinde pe plan judeţean, cooperativa noastră să-şi dezvolte creşterea taurinelor şi a ovinelor. În vara anului 1968, cu sprijinul organelor agricole judeţene, s-a înfiinţat aici o îngrăşătorie de tineret taurin, care ulterior a devenit fermă specializată. Desfăşurînd o vie şi susţinută activitate, această fermă a reuşit ca în anul 1970 să-şi depăşească sarcinile de plan cu 6 tone de carne (planul prevedea livrarea unei cantităţi de 420 tone). Avînd în vedere posibilităţile existente şi condiţiile nou create, pentru acest an am stabilit să creştem şi să îngrăşăm un număr mult mai mare de animale şi anume 2.580 capete tineret taurin, în greutate totală de cel puţin 765 tone. Creşterea substanţială a volumului producţiei se bazează în bună parte pe efectuarea unor lucrări de modernizare şi de generalizare a unor tehnologii avansate. Despre ce lucrări este vorba ? In primul rînd se poate relata despre modernizarea completă a grajdului nr. 1, lucrare efectuată în vara anului 1970 cu sprijinul şi sub îndrumarea Direcţiei agricole judeţene, în vechiul sistem de cazare cu iesle pe ambele părţi, capacitatea grajdului respectiv era de numai 160 capete tineret. Pentru utilizarea mai completă a spaţiului, s-au construit două şiruri de boxe, cite 9 pe o parte, capacitatea aceluiaşi adăpost crescînd la 360 de capete. în noile condiţii, cînd ali- mentarea, adăparea şi curăţenia se fac în bună parte mecanizat şi automatizat, un om poate îngriji 180 şi chiar 200 de viţei faţă de 35—40 în trecut. Cum se explică acest lucru ? Acum viţeii nu mai sînt legaţi unul lingă altul la iesle, ci sînt ţinuţi liberi cite 18—25 (după vîrstă şi greutate) în boxe cu pereţii de beton. Furajarea lor se face cu ajutorul unei remorci tehnologice. înainte de a fi administrate în hrana animalelor, nutreţurile sunt preparate, organizîndu-se în acest scop o bucătărie furajeră specială. în acest fel operaţiunea de alimentare a celor 360 de viţei ce se găsesc în grajdul modernizat nu durează mai mult de o jumătate de oră. Adăpatul se face automat cu ajutorul unei instalaţii ce la C.A.P. Zărneşti funcţionează pe principiul vaselor comunicante. O altă problemă care a fost rezolvată ingenios este aceea a evacuării dejecţiilor, în noua amenajare, duşumeaua pe care stau viţeii nu mai este confecţionată din scînduri sau cărămizi, ci din grătare rezistente. Sub acestea se află două canale betonate cu o pînză permanentă de apă care antrenează dejecţiile într-un canal colector şi apoi intr-un bazin construit în afara grajdului. Din două în două zile, cu ajutorul unei cisterne a secţiei de mecanizare care deserveşte cooperativa, bazinul este golit, îngrăşămîntul natural fiind transportat pentru fertilizarea trifolienelor şi a fîneţelor naturale. Deşi noul sistem de creştere şi îngrăşare a tineretului taurin a fost introdus numai la 19 noiembrie 1970 (dată cînd s-a terminat modernizarea grajdului amintit), pe lingă avantajele mari enunţate mai sus se desprinde încă unul deosebit de important. Cu acelaşi număr de unităţi nutritive sporul mediuzilnic de creştere în greutate a fiecărui viţel dintr-un lot a sporit de la 0,650 kg. la 0,800 kg. Acest fapt dă posibilitatea ca în noul sistem, cu aceleaşi cantităţi de furaje, să obţinem cantităţi mult mai mari de carne, într-un timp mai scurt şi cu un preţ de cost mai redus. Ferma amintită dispune de 6 grajduri. Pînă la data de 30 iunie 1971 vrem să modernizăm toate aceste adăposturi. Acum se lucrează din plin la grajdul nr. 2. Organele agricole judeţene acordă tot sprijinul pentru rezolvarea pozitivă a acestui deziderat. Prin modernizarea celor 6 construcţii zootehnice existente, capacitatea lor de cazare creşte de la 900 la 2.200 de capete, iar numărul personalului de deservire în aceleaşi grajduri se reduce la numai 12 îngrijitori. Ceilalţi oameni vor fi repartizaţi la alte lucrări în cadrul cooperativei. Popularea fermei se face cu viţei procuraţi din mai multe cooperative agricole din judeţ. Aceştia sunt aduşi la vîrsta de 4—5 luni în greutate de 120—150 kg. şi sínt livraţi la 11—12 luni cu o greutate de circa 300 kg. fiecare. După fiecare ciclu de producţie, grajdurile sunt curăţate, dezinfectate şi văruite. In vederea evitării unor neajunsuri datorate stării de sănătate a animalelor, s-a preconizat înfiinţarea unui grajd de carantină unde animalele primite pentru populare vor fi supuse unor probe speciale în vederea depistării anumitor boli, precum şi a tratării lor preventive împotriva bolilor parazitare. Recepţionarea tineretului taurin procurat pentru populare se face în unităţile furnizoare direct de către medicul veterinar Alexandru Necula, şeful fermei zootehnice, doi delegaţi din partea cooperativei din Zărneşti şi în prezenţa personalului sanitar-veterinar de la circumscripţia care deserveşte unitatea furnizoare. Important mai este de arătat că aproape întreaga cantitate de furaje necesară fermei (cu excepţia concentratelor) se asigură pe plan local, în acest scop pe cele 1.862 hectare de fineţe naturale se aplică un complex de lucrări de îmbunătăţire, iar o bună parte din terenul arabil s-a repartizat pentru culturi furajere: 210 hectare pentru trifoi şi ierburi perene, 70 hectare pentru porumb-siloz, 40 hectare pentru sfeclă furajeră, 43 hectare pentru ovăz etc. * ) Experienţa pozitivă acumulată de cooperativa noastră şi de multe alte unităţi agricole în ceea ce priveşte concentrarea şi speciali-,zarea producţiei este o dovadă elocventă a justeţei indicaţiilor date de conducerea partidului în această direcţie, indicaţii menite să ducă la obţinerea unor producţii agricole tot mai mari, de calitate superioară şi la un preţ de cost cit mai mic. Desigur, acesta este un început bun în activitatea fermei zootehnice din Zărneşti. Cooperatorii de aici însă sunt ferm hotărîţi să nu precupeţească nici un efort pentru amplificarea rapidă a rezultatelor obţinute pînă acum, astfel incit cooperativa lor să-şi aducă o contribuţie tot mai mare la buna aprovizionare a populaţiei cu produse agroalimentare. Ing. Adrian CREANGĂ, preşedintele C.A.P. Zărneşti Schimb de experienţă la ferma de creştere şi îngrăşare a tineretului taurin de la C.A.P. Zărneşti. Foto: I. BRAGHEfI I DRUM NOU DIN VIATA CULTURALA Scenă din piesa „O noapte furtunoasă", în interpretarea actorilor de la Teatrul dramatic din Braşov. Foto: GH. BĂNUŢĂ La Casa agronomului Ieri, la Casa agronomului din Hălchiu a început instruirea brigadierilor şi şefilor de echipă din cadrul fermelor legumicole şi pomicole din C.A.P. La acest curs, care va dura timp de o săptămînă, vor fi predate lecţii de către specialişti de la Direcţia agricolă judeţeană, I.A.S. şi I.L.F. Paralel cu expunerile se vor face lucrări practice şi vizite la unităţi agricole fruntaşe din judeţ. De ce sînt neglijate cerinţele publicului ? - CRONICA DE CONCERT - în peisajul vieţii cultural-artistice a unui oraş ca Braşovul, activitatea unei orchestre simfonice trebuie să fie în centrul atenţiei, muzica simfonică, prin conţinut ca şi prin forma de prezentare constituind un element de elevaţie sufletească, un plus de intelectualitate. Nu trebuie să fii neapărat un meloman pasionat pentru a putea petrece două ore, luni seara, în compania filarmonicii braşovene. Şi se pare că tot mai mulţi tineri îşi rezervă timpul necesar pentru această plăcută ambianţă. Pentru a fi însă la înălţimea aşteptărilor celor care păşesc cu mai multă sau mai puţina încredere pragul foaierului Teatrului dramatic - locul unde se ţin concertele simfonice - trebuie ca instituţia de concerte să acorde înaximă grijă şi formei, nu numai fondului manifestărilor muzicale. Şi vorbind despre formă, este oare atît de costisitor să se pună la dispoziţia publicului, dacă nu un program de sală cu expunerea conţinutului, cel puţin o pagină cu lucrările ce se execută, eventual cu denumirea părţilor care poartă un titlu? După concepţia celor care se ocupă de problema aceasta, publicul este obligat să reţină de pe afişul din strada ceea ce se cîntă în sală. Consider că aceasta nu corespunde cu cerinţele publicului. Lucrurile se schimbă insă, în bună măsură, cînd vorbim despre fondul activităţii de concert. Aici se constată o mai mare grijă, majoritatea programelor fiind interesante şi atractive. În ce piveşte calitatea execuţiei, aceasta variază foarte mult de la un concert la altul, în funcţie de mulţi factori, care intervin în manifestare şi despre care vom vorbi cu alt prilej. Concertul simfonic din 11 ianuarie, de exemplu, deşi bine gîndit ca program — cu toată schimbarea de ordin obiectiv intervenită în ultimul moment - poate suscita multe discuţii pe marginea execuţiei. Cele două schiţe simfonice de Theodor Rogalski „Inmormîntare la Pătrunjel“ şi „Paparudele” au fost tratate diferenţiat de către dirijorul Mircea Lucescu. Prima schiţă ni s-a părut executată cu mult simţ artistic, elementele tematice contradictorii fiind bine prezentate, iar efectul timbral - scontat de compozitor - bine pus în evidenţă. Execuţia celei de a doua schiţe, în schimb, a fost inexpresivă, fără culoarea solicitată de partitură, lăsînd o impresie ştearsă, cenuşie. „Concertul nr. 1 in Mi bemol major pentru pian şi orchestră" de Fr. Liszt a avut ca solist pe tînărul pianist Constantin Iliescu. Deşi introducerea în program, în ultimul moment, a acestei lucrări ar fi putut, solicita circumstanţe atenuante, interpretul nu a avut nevoie de ele, reuşind să se achite surprinzător de bine de sarcina asumată. Cu un ton amplu, pe alocuri strălucitor, solistul a reuşit să se ridice la nivelul partiturii în cea mai mare parte a execuţiei. Încă din „Allegro maestuoso", atacînd cu multă siguranţă cunoscutele octave duble, pianistul a pus stâpînire pe sală, reuşind să se menţină la un nivel ridicat pînă la sfîrşit. Nici părţile mai puţin ample nu au fost neglijate, reţinînd în acest sens execuţia plăcută a motivului din partea a lll-a „Allegretto vivace” reluat din pizzicato-ul corzilor. Simfonia a lll-a de Johannes Brahms a fost ultima piesă executată în concertul de luni seara. Ca în multe din lucrările dirijate de Mircea Lucescu, şi în aceasta am întîlnit lucruri bune, dar şi părţi executate inexpresiv. Ceea ce ni s-a părut reuşit din felul în care a fost concepută prezentarea Simfoniei a lll-a a fost acea oprire la marginea tragediei, specifică în creaţia lui Brahms şi pe care dirijorul se pare că a sesizat-o foarte bine. „Allegro-ul" din finalul lucrării l-aş fi vrut însă mai furtunos, mai expresiv, mai tumultuos, nu atît în mişcare cit în expresie, în încleştarea dintre forţele contrarii. Se pare că aici nici orchestra nu a putut face suficient faţă cerinţelor, din care cauză la corzi s-au auzit destule sunete stridente, căutînd să ajungă la nivelul alămurilor care uneori au sunat fără calitate timbrală. Ion CHIRILA (Uimpie din pag. 1) aduce o economie de 13 kg. pe tractor, de reproiectarea parbrizului cabinei, economia fiind de 5,4 kg., de reproiectarea podelelor cu o economie de 12 kg., de reproiectarea capacului la puntea din spate — 9 kg., de redimensionarea apărătorii la tractorul S- 1500, de unde va rezulta o reducere a consumului de metal de 75 kg. pe tractor, de extinderea procedeului de confecţionare a miezurilor in cutii calde, la care economia se va cifra la 1.400 tone etc. Toate acestea vor completa studiile şi măsurile aplicate anul trecut prin mijlocirea cărora noi am obţinut rezultate, după părerea mea, meritorii. S-a realizat o creştere a producţiei globale de peste 108.000.000 lei, a productivităţii muncii de 4.639 lei pe salariat . Am făcut pînă acum cunoştinţă cu o serie de măsuri de natură tehnică şi tehnologică. Doar pe acestea le aveţi în vedere pentru micşorarea cheltuielilor materiale pe fiecare produs ? — Nu. Un capitol de preocupări — ne spune irig. Ion Savu — este trecerea în masă la organizarea locurilor de muncă pe baze ergonomice. De altfel anul 1971 va fi declarat la noi anul reorganizării locurilor de muncă, ca o nouă etapă a organizării ştiinţifice. — Şi prima etapă care a fost ? — Mecanizarea transporturilor la nivel macrouzinal. Trebuia să facem întîi acest lucru, deoarece existau multe imperfecţiuni, şi, oricît de bine am fi organizat noi un loc de muncă, nu rezolvam mai nimic dacă deservirea lui mergea defectuos. O dată pus la punct transportul uzinal (intersecţii, inter-ateliere, inter-linii tehnologice), e limpede că se poate aborda reorganizarea propriu-zisă a locurilor de muncă . Care sunt coordonatele acestei reorganizări ? — Acţiunea a fost declanşată pe baza unor premise organizatorice riguros fundamentate. Grupa de organizare ştiinţifică, spre exemplu, a şcolarizat 30 de metodişti din rîndul normatorilor. Aceştia au fost instruiţi cu obiectivele urmărite pentru organizarea ergonomică a locurilor de muncă. Metodiştii vor merge în sectoare şi ateliere. Acolo vor forma microcolective de studiu. Sarcina acestor microcolective este să propună locurile de muncă care necesită într-o primă urgenţă reorganizarea. Pentru toate aceste locuri de muncă grupa de organizare ştiinţifică, bineînţeles cu contribuţia acestor microcolective, va elabora algoritmul de organizare ergonomică. — în ce constă această organizare ergonomică ? — în esenţă este vorba de a crea asemenea locuri de muncă la care cheltuiala de energie să fie minimă, iar randamentul maxim. In anul 1971 ne-am propus ca sarcină să realizăm în fiecare secţie cel puţin 10 locuri de muncă organizate ergonomic. Aceste locuri vor avea sisteme de deservire optime, condiţii de lucru la fel. Să nu vă mire dacă vă spunem că la toate aceste locuri de muncă vom crea astfel de condiţii ca muncitorul să lucreze stînd pe scaun. Vi se pare poate o excentricitate. V-aţi gîndit vreodată ce înseamnă pentru un muncitor chiar şi simplul fapt de a-şi ţine greutatea proprie pe picioare timp de 7—8 ore zilnic? E un consum de energie de loc neglijabil, şi noi vrem să transferăm acest consum pe orbita creşterii randamentului muncii. — Este, fireşte, plin de interes ceea ce ne spuneţi. Vă rugăm să vă referiţi la modul în care se va rambursa această organizare ergonomică a locurilor de muncă în balanţa reducerii cheltuielilor materiale. — Desigur, în unele privinţe rambursarea este directă. Gîndiţi-vă că un loc de muncă organizat ergonomic reduce multe din cauzele rebutului, din activitatea auxiliară de deservire. Există apoi rambursarea indirectă, prin creşterea productivităţii muncii. Apreciem că prin organizarea ergonomică a locurilor de muncă se va obţine o sporire cu cel puţin 10 la sută peste nivelul planificat a productivităţii muncii la nivel de uzină. Este o cifră care merită desigur toată cheltuiala de energie la care ne-am angajat. Am ales dintre multele colective de organizare ştiinţifică ce fiinţează în industria braşoveană activitatea celui de la uzina „Tractorul" pentru motive ce nu sunt greu de înţeles. Faptele arată că s-a acumulat o bună experienţă în crearea cadrului propice pentru soluţionarea oricărei probleme de organizare ştiinţifică, au abordat cu competenţă sarcinile economice majore din etapa actuală, între activitatea lor şi programul concret de producţie al uzinei există o bună corelaţie. Meritoriu este apoi spiritul nou, modern, bazat pe mijloacele ştiinţei în care grupa de organizare abordează şi rezolvă problemele ce i le aşază în faţă realitatea din uzină. Ne gîndim că experienţa acestui colectiv ar putea fi foarte bine studiată de toate acele colective de organizatori ştiinţifici ai producţiei ale căror studii stau, din păcate, prăfuite prin sertare, sau a căror muncă plutește la periferia sarcinilor pe care acest nou început de cincinal le pi,n® i. fa^a colectivelor de muncă. REDUCEREA CHELTUIELILOR MATERIALE DE PRODUCȚIE v y//w///////«///////////////////////////////////////w//////////////«//ff//ffw/»«ţ I //;/////////////////////////*7/////////////«W////W//////////////Z//«///////////^ i Nr. 8090 COMBATIVITATEA criteriul esenţial al programului de brigadă începind cu 17 ianuarie, brigăzile artistice de la oraşe şi sate se vor afla într-o mare competiţie — Concursul republican al brigăzilor — amplă manifestare artistică dedicată semicentenarului Partidului Comunist Român, în cele mai multe din aşezămintele de cultură de la sate se fac pregătiri febrile pentru participarea în concurs, accentul punîndu-se pe calitatea programelor, pe asigurarea conţinutului educativ al textelor literare. Cei mai mulţi dintre directorii de cămine sunt conştienţi că, în trecutele întreceri, brigăzile artistice săteşti din judeţul nostru nu s-au putut impune în faţa unor formaţii de frunte din alte regiuni ale ţării, tocmai pentru că textierii şi instructorii noştri de brigăzi puneau accentul pe chestiunile de suprafaţă, neglijînd tocmai criteriul esenţial al spectacolului de brigadă — adică factorul educativ, substanţa de idei, conţinutul mobilizator al programului. Se rezerva în texte un spaţiu întins cîntecelor şi versurilor fără încărcătură educaţională, momentelor fără adresă precisă, incit ascultătorii din sală se îndoiau adesea că în program e vorba de realităţi legate de colectivitatea lor. Brigăzile operau cu generalităţi, cu aluzii, cu eroi imaginari, ceea ce diminua prestigiul formaţiilor, plasîndu-le în zona unei pseudo-estrade, fără priză la auditoriu. Din pricina programelor festiviste, siropoase, neangajante, n-am putut să urcăm brigăzile noastre săteşti la înălţimile fazelor finale ale concursurilor precedente. Iată că ni se iveşte acum un prilej de reabilitare. Avem în faţă un concurs de mare prestigiu, în care trebuie să depăşim evoluţiile mediocre de odinioară. Am lecturat cîteva din textele cu care intră în concurs brigăzile, artistice din mediul sătesc , şi, spre satisfacţia generală, sîntem bucuroşi să consemnăm un spor net în materie de combativitate. Nu intenţionăm să procedăm la reproduceri din unele programe, fiindcă ele intră într-un concurs, şi prin asta am fura din ineditul, din farmecul lor. Reproducerile ar putea avea și un alt efect negativ : cei surprinşi în vizorul criticii n-ar mai veni la spectacol... Ne limităm deci a consemna că noile programe cu care brigăzile artistice din Teliu, Vulcan, Hoghiz, Tărlungeni etc. vor delecta localnicii veniţi la centrul de concurs, înmănunchează în cîntece, versuri, momente vesele, monologuri, scheciuri, parodii etc., fapte de viaţă din localităţile respective, probleme majore privind dezvoltarea unităţilor agricole locale, meritele unor oameni, năravurile altora, defecţiunile în sistemul de organizare a muncii, în aprovizionare, în construcţiile de interes obştesc şi edlitar, fapte semnificative din viaţa tineretului sătesc, fenomene de birocraţie, de parazitism, apărarea avutului obştesc etc. în textele acestor formaţii nu mai avem de-a face cu o critică aluzivă. Totul se rosteşte în legătură cu numele celor care primesc felicitările sau admonestările brigăzii. Programele etalează apoi, în aceeaşi măsură, virtuţi sub raportul realizării artistice, al distribuţiei, ceea ce cu siguranţă va da un plus de atractivitate şi originalitate spectacolelor în definitivarea unui program de brigadă (care, în general, durează 15—20 de minute), în punerea la punct a tuturor detaliilor privind apariţia în scenă, o săptămînă reprezintă un fond de timp valoros. Să folosim deci zilele rămase pînă la primul gong cu cea mai mare grijă şi răspundere, căci orele de repetiţii de acum sînt hotărîtoare pentru evoluţia ulterioară a tuturor brigăzilor artistice. A. VAIDA CU Ziarul nostru organizează un concurs premii tema: pe CE DESPRE CERBUL DE AUR ? începind cu a doua jumătate a lunii ianuarie, vom publica zilnic o întrebare însoţită de cuponul de participare. La concurs pot lua parte cei care vor trimite toate răspunsurile însoţite de acest cupon, pînă în ziua de 20 februarie, data poştei. Se vor acorda două premii constînd din cite un abonament la toate concertele Festivalului „Cerbul de aur", ediţia a IV-a, şi 3 menţiuni constînd din albume cu fotografii autografiate ale vedetelor şi concurenţilor. Spre deosebire de concursurile anterioare, unele întrebări se vor referi chiar la ediţia 1971 a festivalului. Bibliografia : articolele publicate de ziarul nostru pe această temă. In cazul în care mai mulţi concurenţi întrunesc numărul maxim de răspunsuri exacte, cele două premii vor fi acordate prin tragere la sorţi. Participanţii vor trimite în plic toate răspunsurile cu specificaţia : „Pentru concurs". Cei care nu posedă toate cupoanele nu vor intra în concurs, ştiţi ^£r&ul DESCHIDEREA CENACLULUI LITERAR Bogată şi complexă, viaţa culturală a Braşovului reclama ca absolut necesară şi existenţa permanentă a unui cenaclu literar. Acest deziderat este pe cale de a se realiza datorită iniţiativei pe care a luat-o Asociaţia scriitorilor din Braşov. Mîine, 14 ianuarie, la orele 18, sediul Comitetului judeţean pentru cultură şi artă va găzdui prima şedinţă de lucru a cenaclului. Avînd un caracter mai mult organizatoric, de constituire, acestei întruniri scriitoriceşti nu-i vor lipsi nici momentele specifice : primele lecturi şi discuţiile pe marginea lor. SPECTACOL MUZICAL In sala Teatrului dramatic din Braşov a avut loc aseară un spectacol al Teatrului muzical — „Maxi-revista71". Partitura muzicală este semnată de compozitorul Vasile Veselovschi, iar textul şi regia de Mihai Maximilian. Spectacolul s-a bucurat de succes. LA UNIVERSITATEA POPULARĂ în cadrul cursului de istoria României, Universitatea populară Braşov programează astăzi, începînd de la orele 18 — la Muzeul de istorie din Piaţa 23 August — două interesante expuneri, susţinute de prof. dr. Vasile Netea („Ideea de independenţă în gîndirea politică românească"), şi Dan Berindei, director adjunct al institutului de istorie „Nicolae Iorga" al Academiei R. S. România, care va vorbi despre „Idealurile generaţiei paşoptiste, conştiinţă şi unitate naţională“ CLUBUL „FEMINA“ Căminul cultural din Vulcan, în colaborare cu organizaţiile de masă locale, a iniţiat de curînd un club destinat în exclusivitate femeilor din comună. Pînă în prezent, au avut deja loc 4 întîlniri între cele peste 40 de participante permanente şi specialişti din diferite domenii de activitate : medicină, pedagogie, artă culinară, modă. De menţionat un lucru: toţi conferenţiarii sunt — în mod obligatoriu — femei. Se preconizează ca în primăvara acestui an să fie ţigani/^aă — de către clubul „Femina“, în colaborare cu Casa de mode Braşov — o paradă a modei, la care vor asista toate locuitoarele din comuna Vulcan. CURSURI AGRICOLE LA TELEVIZIUNE Televiziunea română a iniţiat, începind de astăzi, un ciclu de emisiuni-lecţie pentru lucrătorii din agricultură. Asigurînd participarea celor mai buni specialişti în materie, popularizînd cele mai noi și mai eficiente metode de lucru, emisiunea se prezintă deosebit de interesantă și instructivă. Cursurile televizate au loc dimineaţa, între orele 10—11,30.