Drum Nou, aprilie 1971 (Anul 28, nr. 8157-8182)

1971-04-08 / nr. 8163

} liant nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8163 Joi, 8 aprilie 1971 6 pagini 30 bani Proletari din toate terme, uni­ţi­**! Şercaia, ora 6,30 . Pe cîmp în frunte cu şeful fermei la ferma vegetală Şercaia a I.A.S. Codlea munca a început din zorii zilei. Inginerul Gheor­­gh­e Zaharia, şeful fermei, se pre­­zentase primul la datorie pentru a supraveghea modul cum se res­pectă organizarea propusă cu o zi înainte. Totul s-a desfăşurat aşa cum se preconizase. Tractoriştii şi-au făcut o scurtă verificare a tractoarelor şi însoţiţi de şeful fermei şi de ceilalţi muncitori au plecat la treabă. Arcadie Ganea, Mihai Csorba şi alţi cîţiva s-au dus la semănatul ovăzului, lu­crare ce urmează să se încheie în cîteva zile, iar Iosif Csorba, Ioan Miclăuș, Ludvig Mihai la plantatul cartofilor în Dealul Pă­­răului. Ieri, am aflat că datorită hărniciei lor, ferma și-a realizat în întregime planul de plantare a cartofilor de vară. ORE ALBE PE CADRANUL ZILELOR BUNE DE LUCRU Ieri dimineaţă, în coopera­­tivele agricole din judeţ mai erau de semănat a­­proape 400 kg cu ovăz, 224 ha. cu orzoaică, cca. 1100 ha. cu sfeclă de za­hăr şi de plantat cartofii pe 8.886 ha. In această săptămînă tre­buie să se termine semă­natul tuturor culturilor din prima epocă şi să se in­tensifice la maximum plan­­tatul cartofilor. Cu toate că în această primăvară condiţiile naturale au fost mai bune decât în alţi ani, ceea ce a permis utilizarea din plin a mijloacelor mecanice şi a forţei de muncă la executarea lucrări­lor de sezon, în prezent numeroase cooperative agricole din Ţa­ra Făgăraşului sunt nepermis de rămase în urmă cu lucrările de semănat şi cele de plantare a cartofilor. Pînă azi, de exemplu, plantatul cartofilor se executase în această parte a judeţului pe numai 9­14 ha. din cele 5.632. Urmărind să ne explicăm cauzele acestei rămâneri în urmă, am întreprins un raid-anchetă prin cîteva unităţi. Iată pe scurt cele constatate : Voila, ora 7,30 : Activitatea­­ în plină desfăşurare Prima grijă a inginerului Tă­­nase Fărcaş a fost organizarea transportării pe cîmp a celor 48 tone de îngrăşăminte chimice complexe, sosite în gară în di­mineaţa aceea. Au fost mobili­zate rapid căruţe, tractoare cu remorci, oamenii necesari. La o­­ra amintită, acţiunea era în plină desfăşurare. Tot atunci au intrat în acţiune şi cele 5 maşini de plantat cartofi, lucrare ce s-a executat pe 105 din cele 275 ha. prevăzute. A­­poi, inginerul şi cîţiva tractorişti au pregătit maşina cu care în aceeaşi zi s-au aplicat erbicide pe 10 ha.­(ultima suprafaţă ce a mai rămas de semănat cu sfeclă de zahăr). De altfel, pînă la 1 a-­­prilie, C.A.P. din Voila a termi­nat de semănat toate culturile din prima epocă. Hurez, ora 9 pe la sediul brigăzii să vorbim ceva cu brigadierul Gheorghe Sasu. .. — Unde vi-s plugurile? — Ne-am lăsat în cîmp, că ieri am terminat de arat aici la Hu­rez. .. Și tractoriștii au plecat să­­caute pe brigadier. Nu știm dacă l-au găsit sau nu, dar cert este că ,la ora 10,30, încă nu începu­seră lucrul. Ceva­ mai târziu am aflat că cei trei mecanizatori au plecat din secţia de mecanizare încă de dimineaţă, de la ora 7. Şi asta, în condiţiile în care co­operativa nu a r­ealizat nici ju­mătate din suprafaţa planificată să fie plantată cu cartofi ! La ferma legumicolă Hălchiu, grădinii de legume, a I.A.S. Sodlea, s-a început irigatul Foto: GH. BĂNUŢĂ Tractoriştii „caută“ plugu­rile prin sat In faţa sediului brigăzii din Hu­rez a C.A.P. Beclean staţionau tractoarele lui Nicolae Ciuta, Gh. Vanga şi Ion Surdu, aparţinând de secţia de mecanizare d­e la C.A.P. Beclean. închegăm un scurt dialog : — Ara fost trimişi să lucrăm la arat pe o tarla din satul Luţa, ne-au spus tractoriştii, şi am dat Iaşi, ora 9,30 . Cînd nu se „marchează“ timpul în parcul de maşini al secţiei de mecanizare, cîţiva oameni se învârteau în jurul unui tractor, de care era prins un marcator. M-am prezentat. La rîndul lor, interlocutorii şi-au spus numele: Traian Pieptea (contabilul-șef al C.A.P. Recea, care fusese trimis aici să ajute la organizarea mun­cii), Octavian Ivan (brigadier de cîmp), Gheorghe Aldea (tracto­rist). — Vrem să folosim și marca­torul la plantatul cartofilor, pen­tru a avea spor mai mare, mi se adresează brigadierul. — Pînă acum­ s-au­ realizat 20 din cele 100 ha prevăzute, com­pletează contabilul-şef. Şi vremea asta... M-am uitat la ceas. Era trecut de 10 cînd agregatul s-a îndrep­tat spre cîmp. Pe drum, un sătean grăbit ne-a dat bineţe: „V-aş spune bună dimineaţa, dar e cam tîrziu. Aşa că, spor la treabă...". — Mulţumim, au răspuns, ro­şind, proaspetele mele cunoştin­ţe. .. Am prezentat doar cîteva as­pecte care considerăm că sînt e­­dificatoare pentru ritmul în care se desfăşoară lucrările de sezon în zona Făgăraş. Timpul nu ne-a permis ca în aceeaşi dimineaţă să ne deplasăm şi la Drăguş, Felmer, Părău, Şercăiţa, Sim­băta de Sus, Veneţia unde pînă atunci încă nu se începuse plantatul carto­filor. Promitem însă că în zilele următoare vom vizita şi aceste unităţi. I. TOCANIE Transporturile auto pe coordonatele eficienţe a­ r trebui, poate, să fiţi pre­zenţi măcar odată, într-o dimi­neaţă, aici la Autogara călători sau la cea de marfă, ca să vedeţi ce înseamnă o desfăşurare de for­ţe, o distribuire rapidă şi raţio­nală a marilor „herghelii" cu zeci de mii de cai putere, trimişi să alerge pe toate şoselele ţării. V-aţi da seama, cit de cit, ce va­loare are pentru economia a trei judeţe — Braşov, Sibiu şi Covas­­na — activitatea întreprinderii de transporturi auto — Braşov. Demn de reţinut, în această di­recţie, este faptul că în­­ ultimii cinci ani întreprinderea braşo­­veană de transporturi auto a fost înzestrată cu peste 330 de auto­buze, 561 autobasculante şi a­­proape 1.500 autocamioane şi re­morci, care împreună cu parcul existent au participat efectiv la satisfacerea tot mai promptă şi mai deplină a solicitărilor făcute de sutele de întreprinderi benefi­ciare, precum şi de populaţia din cele trei judeţe. Aşa a fost posi­bil ca în perioada respectivă vo­lumul mărfurilor transportate să crească cu peste 97 la sută, ajun­­gînd ca în 1970 să fie transporta­te spre diverse destinaţii din ţa­ră circa 13,2 milioane tone măr­furi. — Am aflat că întreprinderea dv. este considerată o unitate ex- I. SACELEANU (Continuare în pag. a 5-a) Autogara-călători Brașov trimite zilnic spre patru puncte cardina­le zeci de autobuze. r.iBiBiBiBiBiB'BiBiBiBiaiBuuftHWBtW'BiBHiBiBiBiBiBiBiBiiiiiiBiBiBifli Vizita delegaţiei Partidului Comunist Român în R. S. S. Azerbaidjană Corespondentul Agerpres, Lau­­renţiu Duţă, transmite: în cursul dimineţii de miercuri, 7 aprilie, delegaţia Partidului Comunist Ro­mân, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., care participă la lucrările Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S., a vizitat oraşul Baku, capitala R.S.S. Azerbaidjană, pu­ternic centru economic şi cultural. Ca şi în ajun, mii de locuitori ai oraşului salută cu căldură, cu ospitalitate pe solii poporului ro­mân. Delegaţia Partidului Comunist Român a depus o coroană de flori la Mausoleul memorial al celor 26 de comisari revoluţionari comu­nişti ucişi la Baku în 1­918 de in­­tervenţioniştii străini şi reacţiu­­nea internă. La solemnitate au fost de faţă G. Aliev, prim-secre­­tar al C.C. al P.C. din Azerbaid­jan, M. A. Leseciko, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., V. M. Busuiev, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., V. I. Drozdenko, ambasadorul U.R.S.S. în România, precum şi secretari ai C.C. al P.C. din Azerbaidjan, membri ai gu­vernului republicii. In continuare, s-a vizitat Mu­zeul de istorie a Azerbaidjanului. Delegaţia Partidului Comunist Român s-a îndr­eptat apoi spre o­­raşul Sumgait, centru industrial construit în anul 1948, la cca. 40 kilometri de Baku, pe malul Cas­­picii. La intrarea în oraş, grupuri de pionieri oferă buchete de flori -oaspeţilor—­­români. De-a—frrrtgtrh străzilor sunt arborate lozinci cu urări de bun-venit în limbile a­­zerbaidjană, rusă şi română, stea­guri roşii şi tricolore. Se face un scurt popas în Pia-­­ţa Lenin. Aici, Veniamin Aga­­moglunov, secretar al Comitetu­lui orăşenesc Sumgait al P.C. din Azerbaidjan, îl informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu des­pre etapele construirii acestui tâ­năr oraş, care în prezent numără peste 100.000 de locuitori în care au fost înscrise la loc de cinste o uzină siderurgică, o uzină de alu­miniu, una de ţevi laminate, un combinat chimic. Coloana maşinilor se îndreap­tă apoi spre Combinatul chimic din oraş, a cărui construire a în­ceput în anul 1967. Un mare nu­măr de muncitori, operatori chi­­mişti, ingineri, purtând pancarte cu urări de bun venit, au primit cu vii şi puternice aplauze sosi­rea delegaţiei Partidului Comu­nist Român. Directorul combinatului, Rafil Sverdlov, după ce a exprimat, în numele întregului colectiv, satis­facţia de a-i primi în mijlo­cul lor ca oaspeţi pe mem­brii delegaţiei P.C.R.,, a ară­tat­ că, în prezent, aici lucrează 4.500 de oameni. Combinatul pro­duce etil fluorhidrină, etilenă, izobutilen, răşini epoxidice. El a arătat că acum se lucrează la construirea marii instalaţii de fracţionare a gazului, care va in­tra în funcţiune în anul 1972. Oaspeţii sunt invitaţi să urmă­rească procesul de producţie, ca­re se desfăşoară cu ajutorul unor instalaţii moderne, în piaţa din faţa combinatului a avut loc apoi un miting con­sacrat întilnirii cu delegaţia Par­tidului Comunist Român. Deschizând mitingul, Veniamin Agamoglunov, secretar al Comi­tetului orăşenesc de partid, după ce a adresat delegaţiei urări de bun venit, a spus: „Prin dumnea­voastră, comuniştii din Sumgait,­­ toţi oamenii muncii salută po­porul frate român, care, sub con­ducerea partidului său comunist, construieşte cu succes societatea nouă, socialistă". Vorbitorul a a­­rătat că, împreună cu întregul popor sovietic, oamenii muncii din Sumgait, sunt hotărâţi să în­­deplinească programul ce va fi adoptat de Congresul al XXIV- lea al P.C.U.S. Şefa de brigadă Zamina Gasa­­nova, de la Uzina de ţevi lami­nate din localitate. Erou al mun­cii socialiste, dînd glas sentimen­telor de prietenie pe care poporul sovietic, oamenii muncii din A­­zerbaidjan le nutresc faţă de po­porul român, a subliniat în cu­­vîntul său realizările oamenilor muncii din această uzină, care vor contribui la făurirea bazei te­hnico-materiale a comunismu­lui. Directorul Şcolii nr. 2 din Sum­gait, Mihail Aivazov, a relatat oas­peţilor români despre dezvoltarea învăţământului din Azerbaidjan, despre roadele legăturii dintre în­văţ­ămînt şi producţie. „Cunoaş­tem din cuvîntările tovarăşului Ceauşescu, a spus vorbitorul, rea­lizările în acest domeniu obţinute de România, unde s-a generalizat învăţămîntul obligatoriu de zece ani şi ne bucurăm din inimă de aceste realizări". Comsomolista Sarzade Abdulae­va, operator la Combinatul chi­mic, a relatat despre munca şi succesele tineretului, despre ho­tărârea lui de a-şi ridica necon­tenit calificarea, spre a-şi spori contribuţia­­la îndeplinirea sarci­nilor importante ale planului cincinal. Primit cu vii şi îndelungate a­­plauze, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, care a transmis muncitorilor, tehnicieni­lor şi inginerilor de la Combina­tul chimic un salut frăţesc din partea chimiştilor români. De a­­semenea, a adresat un salut locui­torilor oraşelor Baku şi Sumgait, din partea oamenilor muncii din România. Arătînd că vizita în o­­raşele Baku şi Sumgait a dat de­legaţiei noastre prilejul de a cu­noaşte marile progrese obţinute în dezvoltarea economică şi so­cială a acestor localităţi, tovară­şul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii Combinatului chimic şi pe­­toţi oamenii-mineri din cele două oraşe pentru succesele dobîndite în activitatea lor. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că între Ro­mânia şi Uniunea Sovietică exis­tă relaţii de colaborare în toate domeniile de activitate. Aceste re­laţii — economice, tehnico-ştiinţi­­fice, culturale — contribuie la în­tărirea prieteniei dintre popoare­le român şi sovietic, la dezvolta­rea economico-socială a fiecăreia dintre ţările noastre; totodată, ele contribuie la întărirea forţei şi influenţei socialismului în lume. „In cadrul relaţiilor dintre Ro­mânia şi Uniunea Sovietică, un (Continuare în pag. a 6-a) III Ancheta noastră putea foarte bine să poarte şi următorul titlu : pe ce lungime de undă func­ţionează spiritul de ini­ţiativă în valorificarea rezervelor de care dis­pune comuna Vulcan. Să ne explicăm: în a­­ceastă pitorească locali­tate natura a croit din belşug o zestre economi­că aparte. Decenii în şir Vulcanul a alimentat cu „foc viu“ — cum e supra, uimit cărbunele — inima industriei, de la mina de aici care a funcţionat pînă acum cîţiva ani ; la marginea comunei se ri­dică un masiv muntos cu roci de calcar , pe locurile cu mari dispo­nibilităţi turistice, unde se află şi ştrandul din comună — a existat cîndva un eleşteu în ca­re creşteau peşti şi raci, iar contururile lui se mai văd şi astăzi. Zăbovim asupra aces­tor puncte de reper din geografia comunei nu întâmplător, ci pentru va­lorile virtuale pe care le încorporează. Pe locul fostei mine au rămas întinse galerii, cărora li se poate modifica rostul avut cîndva. Muntelui de calcar îi lipseşte o ca­rieră. Fostul eleşteu, brăzdat pe mijloc de un fir de apă de munte, poate deveni din nou un eleşteu adevărat. Trei rezerve locale, deci, — autentice comori — care ar putea lărgi foarte mult tezaurul de bogăţie al comunei, al locuitorilor ei în ultimă analiză. Primul care face aceste reflecţii despre comuna la care ne referim nu este semnatarul acestor rânduri. Cel care a sesi­zat existenţa lor şi vrea ca ele să fie puse în va­loare, este comitetul co­munal de partid, dar... ...DE DOI ANI SE DIS­CUTĂ ȘI SE TOT DISCUTĂ Cu doi ani în urmă co­mitetul comunal de par­tid, analizând resursele pe care Vulcanul le-ar putea valorifica prin crearea de noi bunuri materiale, a ajuns la con­cluzia că în galeriile fos­tei mine, dat fiind că există aproape toate u­­tilităţile s-ar putea a­­menaja, cu minimum de cheltuieli, o ciupercărie. Totodată, membrii co­mitetului comunal de partid au formulat ideea că la muntele de calcar existând drum de acces sunt posibilităţi de amenajare a unei ca­riere, deoarece a mai fost cîndva aşa ceva acolo. Părerea a fost că şi fos­tul eleşteu poate fi rea­­menajat... L. CIUTACU (Continuare în pag. a 2-a) La Vulcan există trei comori, dar nimeni nu vrea să fie... bogat! O iniţiativă locală sufocată de lîncezeala comodităţii I IW*Wta a VII ■ I ■­­. ■ IBIBI B«l ■WW­ H«IW*HHW I PARTIDUL - FORŢA POLITICĂ CONDUCĂTOARE A NAŢIUNII NOASTRE SOCIALISTE Glorios continuator al bogatelor tradiţii de luptă ale poporului pentru eliberarea socială şi na­ţională, pentru făurirea unei Ro­mânii prospere, libere şi indepen­dente, Partidul Comunist Român s-a dezvoltat ca o forţă social­­politică înaintată, cu rădăcini a­­dînc împlîntate în solul realităţilor naţionale, exponent fidel al inte­reselor clasei muncitoare, ale în­tregului popor. Constituirea par­tidului comunist cu o jumătate de secol în urmă a răspuns unei ne­cesităţi logice, obiective, determi­nate de stadiul dezvoltării eco­­nomico-sociale a ţării, de maturi­zarea îndelungatului proces­­ al mişcării noastre muncitoreşti, de clarificarea ideologică şi politică proletariatului, în condiţiile a­­vî­ntului maselor muncitoare, ale bătăliilor sociale din România a­­nilor 1918—1920,şi ale însufleţito­­rului exemplu pe care îl repre­zenta victoria Marii Revoluţii So­cialiste din Octombrie. Crearea la 8 mai 1921 a Partidului Comunist Român a marcat o cotitură isto­rică în dezvoltarea mişcării mun­citoreşti din ţara noastră pe baza ideologiei marxist-leniniste, a ri­dicat pe o treaptă lupta revoluţionară a clasei mun­citoare, a poporului român. De-a lungul a aproape jumătate de veac de eroice bătălii de clasă, desfăşurate cu abnegaţie şi spirit de sacrificiu, în condiţii dintre cele mai complexe, P.C.R. s-a do­vedit la înălţimea misiunii sale istorice de avangardă a proleta­riatului, a maselor muncitoare, călăuzindu-le la victoria în lupta la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste şi la alăturarea ţării de coaliţia antifascistă. După eliberarea ţării de sub jugul fascist, după cucerirea pu­terii de stat, Partidului Comunist Român, ca partid de guvernământ, i-a revenit răspunderea de a sta­bili direcţiile de dezvoltare a ţă­rii, de a conduce în mod con­ştient procesul complex şi multi­lateral al construcţiei socialiste. Pornind de la condiţiile con­crete ale ţării noastre şi de la ce­rinţele obiective ale făuririi noii orânduiri, partidul a pus în cen­trul politicii sale economice in­dustrializarea socialistă a ţării — ca temelie a progresului gene­ral al societăţii noastre —, a sta­bilit formele şi modalităţile coo­perativizării şi modernizării agri­culturii, sarcinile dezvoltării şti­inţei şi culturii, a condus poporul la victoria definitivă a socialismu­lui, la transformarea României, din înapoierea in care o ferecaseră stăpânirea exploatatorilor şi do­minaţia puterilor imperialiste, în­­tr-un stat socialist în plin avânt, care ocupă un loc demn în rîndul popoarelor lumii. Aceste măreţe realizări dobîndite în anii con­strucţiei socialiste confirmă pe deplin adevărul potrivit căruia conducerea întregii noastre socie­tăţi de către partidul comunist constituie factorul politic funda­mental care asigură înaintarea victorioasă a patriei pe calea socialismului, că rolul conducător al partidului este o lege obiectivă a făuririi noii orînduiri sociale. Partidul își îndeplinește rolul conducător în primul rînd prin politica sa marxist-leninistă, pro­fund ştiinţifică, corespunzătoare cerinţelor dezvoltării ţării, intere­selor şi năzuinţelor vitale ale poporului român. „Succesul acti­vităţii oricărui partid comunist şi mai ales a unui partid de guver­­nămînt — sublinia tovarăşul Ni­colae Ceauşescu — este determi­nat de existenţa unei linii politice generale care va aplica principiile marxism-leninismului în confor­mitate cu condiţiile istorice ale Pamfil NICHIŢELEA, cercetător ştiinţific la Institutul de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R. (Continuare în pag . 2­ a) împotriva claselor exploatatoare, pentru făurirea orânduirii noi, socialiste. .El are meritul istoric de a fi fost organizatorul şi con­ducătorul insurecţiei armate din august 1944, care a dus la răstur­narea dictaturii militaro-fasciste, superioara N­BIBIBIB 12 IBIBIBiBIBIBIBIBI B tBIBtB IHtBîBli I BIBI Bt-BiB+B+B'HIH BIBIBIBIBIBIBIBIB! X f

Next