Drum Nou, mai 1971 (Anul 28, nr. 8183-8208)

1971-05-04 / nr. 8185

Pag. 2 Marxism-leninismul, călăuza a P.C.R. de-a lungul întregii sale activităţi F­ăurirea Partidului Comunist Român, pe baza ideologiei marxist-leniniste, a con­stituit un moment cu semnifi­caţie majoră pentru istoria şi des­tinele poporului român. Prin a­­ceasta, lupta revoluţionară s-a ri­dicat pe o treaptă superioară, s-a dat un puternic avînt­ procesului de clarificare ideologică şi politică a mişcării muncitoreşti, de răspân­dire a tezelor marxist-leniniste, dezvoltării conştiinţei de clasă a proletariatului şi a maselor mun­citoare în general. Ideea centrală a întregii activi­tăţi şi lupte pe care Partidul Co­munist Român a dus-o neabătut de-a lungul întregii sale existenţe a fost aceea a necesităţii şi posi­bilităţii revoluţiei în ţara noastră, avînd ca obiectiv suprem transpu­nerea în viaţă a idealurilor socia­lismului şi comunismului. Pentru realizarea ţelurilor sale, partidul comunist a acordat o atenţie ma­joră înarmării membrilor săi şi a maselor largi muncitoare cu con­cepţia marxist-leninistă, înţeleasă şi însuşită în legătură intimă cu realităţile concrete ale ţării noas­tre. în acest sens Plenara C.G. al P.C.R. din iulie 1925 sublinia, de pildă, că ridicarea nivelului de pregătire teoretică a membrilor săi reprezintă „cea mai urgentă dato­rie a partidului", chemînd tot­odată la „studierea şi cunoaşte­rea realităţii de la noi". Au fost popularizate, în felurite forme şi modalităţi, scrierile lui Marx, Engels şi Lenin, au fost fă­cute pe larg cunoscute succesele Uniunii Sovietice în construcţia societăţii sio­cialiste. Ziarele şi re­vistele editate ilegal sau legal,de P.C.R., ca: „Scînteia", „Lupta de clasă", „Cultura proletară", „Tînă­­rul leninist" şi multe altele, au adus o contribuţie deosebită la promovarea ideologiei marxist-le­niniste. Afirmarea ideilor revoluţionare ale socialismului ştiinţific s-a des­făşurat într-o intensă confruntare ideologică, partidul comunist tre­buind să dezvăluie esenţa de cla­să a diverselor curente şi tendin­ţe ce se manifestau în gîndirea so­­cial-politică românească, să rele­ve inconsistenţa ştiinţifică şi une­ori reacţionară a argumentelor acestora şi, implicit, să-şi afirme propriul punct de ve­dere, singurul care exprima esen­ţa dezideratelor vitale ale mase­lor, sensul devenirii istorice, asu­pra unor probleme esenţiale, ca: stadiul de evoluţie economică­­socială a României, perspectivele şi căile ei de dezvoltare, definirea rolului diferitelor clase şi catego­rii sociale. P.C.R., militanţii săi au demascat în faţa maselor aserţi­unile ideologilor marelui capital, sociologia ţărănistă — care, prin­­tr-o serie de prevederi programa­tice şi concepţii social-politice, a găsit aderenţe în unele stra­turi sociale —, au combătut re­formismul propovăduit de liderii social-democraţi de dreapta, au chemat, intuind caracterul şi pericolul grav al fascismului, masele largi populare, toate for­ţele democratice şi progresiste să i se opună hotărît într-un larg front de acţiune antifascist. Exprimîndu-şi cu consecvenţă platforma sa politică fondată pe învăţătura marxist-leninistă, ca­racterizată prin claritate şi con­secvenţă revoluţionară, P.C.R. a cunoscut totodată un proces pro­priu de creştere şi maturizare i­­deologică. Pe baza analizei evo­luţiei societăţii româneşti, a ra­portului dintre clase, partidul co­munist a reuşit — prin eforturi susţinute, depăşind felurite obsta­cole, în primul rînd dificultăţile izvorînd din activitatea conspira­tivă, debarasîndu-se de teze care nu concordau cu realităţile concre­te din ţara noastră, de re­miniscenţele unor concepţii ve­hiculate mulţi ani în Internaţio­nala a II-a, ca şi de unele atitu­dini sectare — să definească eta­pa revoluţionară în faţa căreia se afla România, aceea a desăvîrşi­­rii revoluţiei burghezo-democra­­tice. Aceasta însemna înainte de toate doborîrea puterii de stat bur­­ghezo-moşiereşti şi instaurarea pu­terii politice muncitoreşti-ţără­­neşti, menită să pornească ime­diat la democratizarea ţării şi cre­area condiţiilor pentru trecerea rapidă, neîntreruptă, la revoluţia socialistă. Din această viziune largă a mi­siunii ce-i era încredinţată în per­spectiva istoriei, tezele fundamen­tale ale socialismului ştiinţific cu privire la rolul de hegemon al clasei muncitoare şi al partidului său marxist-leninist în desfăşu­rarea procesului revoluţionar, ne­cesitatea unităţii clasei munci­­toare, a alianţei acesteia cu ţărănimea şi cu­ celelal­te pături muncitoare, a legă­turii­ strîrnse cu masele populare au constituit un far călăuzitor în activitatea partidului nostru. Ele şi-au găsit o strălucită confirma­re în anii revoluţiei şi construc­ţiei socialiste, ani glorioşi în ca­re, sub conducerea P.C.R., înain­­tînd pe drumul deschis de August 1944, masele largi muncitoare au înlăturat dominaţia claselor stă­­pînitoare şi a imperialismului stră­in, au înfăptuit revoluţia popu­lară, au asigurat triumful definitiv al socialismului în patria noastră. Partidul Comunist Român s-a putut afirma ca forţa conducătoa­re în lupta pentru transformarea revoluţionară a societăţii tocmai datorită situării consecvente pe principiile concepţiei marxist-le­niniste, capacităţii sale de a apli­ca creator adevărurile generale ale socialismului ştiinţific la con­diţiile ţării noastre, de a îmbina cu succes, în mod dialectic, ge­neralul cu particularul, naţionalul cu internaţionalul. „Succesul ac­tivităţii oricărui partid, şi mai a­­les a unui partid de guvernămînt — arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu —, este determinat de existenţa unei linii politice gene­rale care să aplice principiile mar­­xist-leninismului în conformitate cu condiţiile istorice ale ţării res­pective, corespunzător fiecărei e­­tape de dezvoltare a societăţii". O asemenea politică este defi­nitorie pentru partidul nostru. U­­nind într-o sinteză organică fide­litatea nestrămutată faţă de teoria marxist-leninistă cu spiritul crea­tor, străin oricăror dogme, înte­meiat pe cunoaşterea aprofundată a realităţii, a cerinţelor obiective şi a posibilităţilor reale, P.C.R. a stabilit obiectivele concrete ale fiecărei etape, căile de rezolvare a problemelor construcţiei socia­liste, potrivit condiţiilor ţării noas­tre. Revelator în această privinţă este modul original în care parti­dul nostru a aplicat la realităţile şi cerinţele concrete din Româ­nia, legităţile general valabile ale revoluţiei şi construcţiei socialis­te : industrializarea socialistă, co­operativizarea agriculturii, pute­rea de stat a clasei muncitoare, rezolvarea problemei naţionale etc., domenii în care a adus o preţioasă contribuţie la îmbogăţi­rea tezaurului învăţăturii marxist­­leniniste. O manifestare grăitoare a modu­lui creator în care partidul comu­nist abordează problemele con­strucţiei socialiste o constituie ho­­tărîrile Congresului al X-lea. Por­nind de la analiza stadiului atins în construcţia socialistă, Congre­sul al X-lea al P.C.R. a stabilit că obiectivul fundamental aflat în faţa întregului popor este în pre­zent făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Activitatea de creaţie originală avînd ca sens realizarea sintezei armonioase între adevărurile ge­nerale ale marxism-leninismului şi condiţiile particulare, specifice, are o importantă hotărîtoare nu nu­mai pe plan naţional, pentru pro­priul popor, ci şi pe plan interna­ţional, reprezentînd un aport al Partidului Comunist Român la te­zaurul teoretic al marxism-leninis­mului, al mişcării comuniste şi muncitoreşti, la creşterea forţei de atracţie şi penetraţie a ideilor socialismului. Acţionînd în mod creator, elabo­­rîndu-şi politica potrivit cu cerin­ţele obiective şi condiţiile concre­te ale ţării noastre, P.C.R. îşi în­deplineşte cu succes misiunea de forţă politică conducătoare a so­cietăţii, călăuzeşte în mod ferm poporul român pe calea socialis­mului, a progresului şi civiliza­ţiei. Ion MAMINA, cercetător ştiinţific la Institutul de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R. II DRUM NOU In întîmpinarea aniversării semicentenarului SSSR PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Cîteva din lucrările apărute în Editura Politică în cinstea centenarului partidului. sem­i- Sesiune stiintifica Ieri, la Şcoala înterjudeteana de partid din Braşov, a avut loc o sesiu­ne ştiinţifică consacrată gloriosului semicentenar al partidului. Cu acest prilej, cadrele didactice din şcoală au prezentat următoarele comunicări: „Unele aspecte ale procesului de cla­rificare ideologică şi politica in vede­rea transformării partidului socialist în partid comunist". (Corneliu Ungu­­reanu), „Creşterea rolului de condu­cător al partidului în etapa actuală" (Vass Carol), „Conducerea de către P.C.R. a activitafii organizaţiei revo­luţionare de tineret” (Isac Schmidt), „Promovarea noului în conducerea vieţii economice şi sociale - preocu­pare permanentă a partidului nostru (Szász Emeric), „Construcţia de ma­şini, sarcină principală a politicii P.C.R. de industrializare socialistă a ţării"­ (Melania Ionel), „Politica P.C.R. de accelerare a procesului de modernizare a agriculturii" (Ioan Stan), „Eficienţa investiţiilor, pro­blemă centrală a politicii partidului de dezvoltare economică a ţării noas­tre" (Dobriţa Schneider), „Politica P.C.R. de apropiere a nivelului eco­nomiei României de cel al ţârilor avansate" (Iulian Vîrjoghe), „Rezol­varea marxism -leninistă de către P.C.R. a problemei naţionale” (Mar­tin Weber), „P.C.R. — promotorul dezvoltării democraţiei socialiste în România. Unele probleme ale legali­tăţii şi echităţii sociale" (Nicolae Guju, Jenica Puha şi Maria Schmidt), „Dezvoltarea multilaterală a conştiin­ţei socialiste, obiectiv de seamă al activităţii P.C.R. în etapa actuală" (Marin Obretin) şi „Ridicarea pe o treaptă superioară a pregătirii şi per­fecţionării cadrelor, cerinţă esenţială a muncii de partid în etapa actuală" (Ilie Boaru). (Urmare din pag. 1) trece aici, de un sfert de veac, se manifestă cu gravitatea şi la proporţiile epice ale rapsodiilor enesciene. Nu poţi cuprinde cu privirea vastele secţii automatizate, întinsele platforme cu miile de tractoare tară să simţi explozia succesului desăvîrşit, iară să intuieşti dimensiunile eroismului omniprezent de-a lungul unui drum de înfăptuiri gigantice, care se reproduc intr-una, ca o reac­ţie in lanţ. Ne transmit acest sentiment şi maistrul Diaconescu Dumi­tru, şef de atelier la axe-pinioa­­ne, şi reglorul Traian Otelea, se­­cretarul de partid din secţia mo­tor, şi Maria Dragomirescu, mie­­zuitoare, membru in comitetul de direcţie şi in comitetul de par­tid pe uzină, vorbindu-ne despre modul cum organizaţia de par­tid cultivă trăsăturile care i-au apropiat totdeauna pe comunişti de masa muncitorilor. Ei ne vor­besc cu multă afecţiune de co­muniştii Dumitru Baldia, Ion Pernea, Kőműves Dezideriu, Pavel Hie, Todoruţ Victoria, care le-au îndrumat primii paşi in mese­rie, le-au transmis experienţa şi disciplina uzinei, capacitatea de a fi permanent elemente de mobilizare şi sudură a colectivului. Ne vorbesc şi de faptul că, in aceşti ani, organizaţia de partid a uzinei a crescut noi cadre de nădej­de, cu o tot mai înaltă calificare, ca inginerul David Constantin, strungarul Egry Ale­xandru, ajustorul Roth Hans şi mulţi alţii. Mii de muncitori au devenit ingineri şi conduc azi secţii in uzina proprie şi in alte uzine, Întreprinderi pentru mecanizarea agriculturii, întreprinderi electrotehnice. Printre ei e şi inginerul Mihai Dumitru, fostul strungar, azi directorul general al Uzinei de autoturisme din Piteşti. Tradiţiile eroice ale „Tractorului” cimentează sudura dintre generaţii. In intimpinarea celei de-a cincizecea aniversări a partidului, la şasiu, unde a lucrat erou l utecist Alexandru Rusu, căzut in luptele de pe frontul antihitlerist, s-a organizat o intil­­nire a tinerilor cu foşti tovarăşi de muncă şi de front ai acestuia. „însuşirea tradiţiilor proprii clasei muncitoare — ne spune Alexandru Constantinescu, secretarul comitetului U.T.C. - este ex­primată practic in realizările noastre, în comportament. Intr-un angrenaj economic de proporţiile „Tractorului", eroismul este un lucru de fiecare zi. La montaj, unde conduce veteranul Oprea Victor, trei sferturi din colectiv e alcătuit din tineri, care asigură execuţia comenzilor în cele mai dificile împrejurări. Cadre tinere aduc un aport deosebit in dome­niul concepţiei : inginerul Cenţiu Nicolae, responsabilul cercului de creaţie tehnico-ştiinţifică al ti­nerilor din uzina noastră, e au­torul unei invenţii brevetate în 14 ţări, tinerii ingineri Adam Miklós, Necşoiu Virgil, Micu Tudor, a­­duc un meritoriu aport la perfec­ţionarea producţiei de tractoa­re. Strungarul Dumitraşcu Emil, membru în biroul organizaţiei U.T.C. pe uzină, împărţindu-şi timpul între muncă şi studiu, reu­şeşte în acelaşi timp să ţină legătura cu 1.900 de membri ai or­ganizaţiei, să contribuie efectiv la educarea lor. Pentru tînărul rectificator Suhani Constantin şi tovarăşii săi de muncă, e „un lucru obişnuit” să nu-şi precupeţească timpul pentru a da la timp o matriţă necesară forţei, asigurind astfel ritmul la montaj...". Acest torent de energie clocotitoare, de eroism cotidian, pro­iectat in ansamblul înfăptuirilor care transformă necontenit Ro­mânia socialistă intr-o ţară a progresului continuu, ne dă senti­mentul că admirăm o replică mărită a „coloanei infinitului". In mod cert, cind a conceput columna gorjană, Brâncuşi o dedica infinitei recunoştinţe faţă de poporul său atît de înzestrat, care in toate vremurile și-a dominat destinul. COLUMNA INFINITULUI Nr. 8185 Z­ilele rămase pină la ani­versarea gloriosului semi­centenar al partidului sînt marcate de ample manifestări dedicate evenimentului. în rîn­­dul acestora se înscrie şi întîlni­­rea pe care tovarăşii V. Mihuţ şi M. Schuster, vechi militanţi ai mişcării noastre muncitoreşti, au avut-o cu angajaţi aii Uzinei de autocamioane, în sala clubului acestei întreprinderi. Cu acest prilej, invitaţii le-au vorbit des­pre lupta dusă de partid, încă de la înfiinţarea sa, pentru dreptate şi libertate naţională şi socială, despre acţiunile iniţiate în anii grei ai ilegalităţii, împo­triva fascizării ţării şi a războiu­lui ş.a. I­n sala Casei orăşeneşti de cultură din Săcele a avut loc o întîlnire a tovarăşu­lui Ion Puşcaş, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid, cu tineri muncitori, elevi etc. din localitate. Expunerea prezentată cu acest prilej a cuprins momen­te din lupta şi activitatea parti­dului în decursul celor 50 de anii de existenţă, precum şi aspecte privind realizările obţinute de poporul nostru, de oamenii mun­cii din judeţul Braşov în anii lu­minoşi ai socialismului. S­ala clubului uzinei „6 Mar­tie" din Zărneşti a găzduit un interesant simpozion, în cadrul căruia au fost evocate momente din activitatea ilegală a organizaţiilor partidului comu­nist din judeţul nostru. Apropiatei aniversări a semi­centenarului partidului îi este dedicată şi expoziţia deschisă la Casa orăşenească de cultură din localitate, expoziţie organizată de comitetul orăşenesc al femei­lor şi care cuprinde obiecte de artă populară şi artizanat reali­zate de elevi ai şcolilor din oraş şi cetăţeni.­a Casa orăşenească de cul­­tură din Rupea, în pre­zenţa unui numeros audi­toriu, prof. D. Băican a evocat momente din activitatea semi­­centenară a partidului. De asemenea, la biblioteca orăşenească a avut loc o dezba­tere pe tema „Creaţia literară românească în slujba idealurilor societăţii socialiste". I­n sala festivă a liceului „U­­ni­rea" din Braşov a avut loc sesiunea de comunicări ştiinţifice : „Geografia oraşului şi judeţului Braşov", organizată de Inspectoratul şcolar judeţean şi Filiala Braşov a Societăţii de ştiinţe geografice din R.S.R. şi dedicată aniversării semicentena­rului partidului. Au prezentat comunicări pro­fesorii I. Buţin, Gh. Părnuţă, P. Binder, E. Sezon, O. Orman, R. Seitabla, M. Mărgineanu, comf. dr. I. Soneria şi cercetătorul şti­inţific Schreiber. L­a Clubul presei din Bra­şov s-a desfăşurat fi­nala concursă lui „Din istoricul presei progresiste bra­şovene", organizat de Filiala Braşov a Uniunii Ziariştilor, în cinstea aniversării semicentena­rului partidului. In urma răspun­surilor date de concurenţi, juriul a conferit premiul I inginerei chi­miste Mihaela Popa de la „Co­­larom"­ Codlea, iar premiul II concurentei Hortensia Chiţu, bi­bliotecară la Muzeul primei şcoli româneşti din Şcheii Braşovului. A avut loc apoi vernisajul ex­poziţiei de fotografii artistice a fotoreporterului Barrtha Árpád de la ziarul „Cuvîntul nou", organi­zată de Filialele din Braşov şi Covasna ale Uniunii Ziariştilor, în încheierea manifestării, a fost vizionat filmul „Viscolul şi canarul”, producţie a studioului „Bucureşti", care evocă lupta P.C.R. în ilegalitate. O reuşită expoziţie de artă plastică, poezii şi planşe create de copii sub îndru­marea prof. Cornel Comşa şi prof. Teodor Perniu s-a deschis la Şcoala generală nr. 8 din Bra­şov. Intitulată „Pagini luminoase din lupta partidului", expoziţia ilustrează în imagini plastice şi literare dragostea fierbinte a co­piilor faţă de partid, admiraţia lor pentru strălucitele fapte de luptă şi izbîndă ale partidului. L Zile de puternică efervescenţă culturală Pe stadionul din Zărneşti, ziua de 1 Mai a programat o mare ser­bare cultural-sportivă, cu partici­parea fanfarei uzinei „6 Martie", a echipelor de dansuri populare şi a soliştilor de la şcolile gene­rale din oraş, a tarafului unit al uzinei „6 Martie" şi F.C.H. Zăr­neşti. Sutele de spectatori au ur­mărit exerciţii de gimnastică ale elevilor, întreceri sportive. În ziua de 2 mai, stadionul „Torpedo" a găzduit o manifesta­re similară, care a avut ca ele­mente distincte o paradă a portu­lui şi un reuşit montaj literar de­dicat gloriosului nostru partid. Sus, la Predeal, între 30 aprilie şi 2 mai s-a desfăşurat, în organi­zarea comitetului orăşenesc U.T.C., un festival sportiv al tineretului, care şi-a înscris pe agendă jocuri distractive, demonstraţii de aero­­modelism, de lupte şi competiţii de fotbal. Festivalul s-a încheiat printr-o serbare artistică desfăşu­rată la Casa de cultură din loca­­litate. Mari serbări populare au avut loc şi la Făgăraş, Săcele, Rîşnov, Oraşul Victoria, Rupea şi Codlea. Mii de spectatori au reunit în după-masa zilei de 1 Mai şi ser­bările populare din Poiana Noua şi din Valea Răcădăului. Aici au evoluat formaţii îndrăgite ale Bra­şovului — colectivele de estradă ale Teatrului muzical şi al uzinei „Metrom", orchestrele de muzică uşoară ale Fabricii de şuruburi, uzinei „Hidromecanica" şi orches­tra de muzică populară şi uşoară a C.F.R., formaţiile artistice ale U.J.C.M., echipe ale uzinei „Trac­torul", fanfara Uzinei de auto­camioane şi alte colective de ar­tişti amatori. Au fost două zile de puternică efervescenţă artistică, în care cîn­­tecele şi jocurile de pe zeci de scene au răscolit inimile, dînd strălucire cadrului sărbătoresc în care întîmpinăm gloriosul semi­centenar al partidului. La faza judeţeană a Festivalului şezătorilor, care s-a desfăşurat du­minică seara la Palatul culturii din Braşov, au participat colectivele artistice ale căminelor culturale din Sîmbăta de Sus, Berivoi, Tode­­riţa şi Teliu. Iată şi două tablouri din spectacol: şezătoarea din To­­deriţa (fotografia de sus) și cea prezentată de Teliu (fotografia de jos). T Săptâmîna artistică săceteană Incepind de azi, oraşul Săcele este gazda tradiţionalei manifestări „Săptămîna artistică săceleană", a cărei ediţie actuală este închinată sărbătoririi semicentenarului parti­dului.­­ lată acţiunile înscrise in calenda­rul acţiunii : azi după-amiază prof. Atanasie Papacostea prezintă expu­nerea „P.C.R. - promotor ferm şi consecvent al unităţii muncitoreşti", iar seara va avea loc spectacolul folcloric „Partidului slavă", in inter­pretarea ansamblului pionierilor din Săcele. miine după-amiază prof. Elisa Drăghici va susţine expune­rea : „Umanismul - substanţa vie a politicii partidului nostru", iar seara ansamblul de estradă al Ca­sei de cultură prezintă spectacolul „Pe treptele estradei"; joi după­­masă, expunerea prof. Georgeta Neagu va aborda tema: „Partidul — apărător al intereselor poporului", iar seara colectivul dramatic va in­terpreta piesa „Transplantul inimii necunoscute" de Mirodan; după­­masa zilei de vineri este consacrată unui spectacol de estradă in limba maghiară. In sfirșit, simbătă, 8 mai, ziua glo­rioasei aniversări a partidului, pro­gramează montajul literar-muzical „Slavă ţie partid iubit" şi , amplul spectacol folcloric „fara Birsei in cint şi joc”.

Next