Drum Nou, mai 1971 (Anul 28, nr. 8183-8208)

1971-05-05 / nr. 8186

Nr. 8188 Chioşcuri şi terase La Parcul Noua, I.A.P.L. „Cofe­tarul" a deschis ieri două noi chioşcuri cu dulciuri şi răcoritoa­re. Cu acestea, numărul chioşcu­rilor din Braşov, care asigura o bună aprovizionare cu răcoritoare şi produse de patiserie, a sporit la 34. De asemenea, în faţa cofe­tăriilor au fost deschise şi patru noi terase. (M. Theodor)* „Sfarmă-fier" . Dacă pe „Sfermă-piatră" îl gă­seşti în legende, în schimb „Sfar­­ma-fier" poate fi intîlnit aievea şi la Braşov. Argumentul? Ieri a intrat la I.C.M. în ultima fază a probelor tehnologice o presă gi­gant, de 40 tone, care dezvoltă 250 tone de forţă. Acest utilaj, în premieră la Braşov, va presa de­şeuri din tablă în baloturi cu o densitate de 2,5 tone pe mc., ce vor fi expediate apoi oţelar­ilor din fără (L. Ciutacu). Lamă indigenă pentru „Retezat" Cercetătorii de la filiala din Braşov a I.S.P.I.L. au elaborat teh­nologia pentru fabricarea în fără a lamelor fierăstrăului ,,Retezat". La I.R.U.M. Sibiu au fost execu­tate pînă ieri 5 lame dintr-un set de 10 buc. care vor servi la încer­cări ce preced omologarea şi fa­bricaţia de serie (C. Ion). Spectacol coral După recentul succes repurtat la Timişoara, la Festivalul naţional al institutelor de artă, ediţia 1971, unde studenţii Facultăţii de muzi­că din Braşov au cucerit mai mul­te diplome cu spectacolul: „Pri­mul gînd partidului”, acelaşi spec­tacol va fi prezentat şi de Colle­gium musicum „Juventus" pentru braşoveni, azi la ora 20, pe scena Palatului culturii. In pro­gram, lucrări corale şi muzică populară. Solişti asist. P. Timariu, Rodica Miron, Mihaela Ghergiţea­­nu, Susana György şi Viorel Costin. (Th. Miclea). In loc de aviz de plată S-a împlinit ieri o lună şi ju­mătate de cînd cetăţeanul Gh. I. Niciu (cred că nu numai el) din Gomăna de Sus, nr. 143, aşteaptă cu înfrigurare ca I.A.S. Codilea sere să-i trimită circa 600 lei, reprezentînd contravaloarea unei remorci de gunoi de grajd, achi­ziţionată de întreprindere prin re­prezentanţii săi, tractoriştii Cociş Ion şi Rozorea Ion. Verificînd lu­crurile, ne am convins că, de da­ta aceasta, vinovat nu este P.T.T.­­ul, ci I.A.S. Codlea. Dacă sus-nu­­mitul cetăţean ar fi avut o ase­menea datorie către I.A.S. Codlea, nu-i aşa că întreprinderea l-ar fi penalizat? De ce nu s-ar putea şi invers ?! (I. Barbu). Sisif pe Saturn » De cîtva timp, pe B-dul Saturn din cartierul Steagul roşu, legen­darul Sisif a devenit o prezenţă cotidiană. Metamorfozat în gru­puri de elevi sau echipe de lu­crători ai Întreprinderii de gos­podărire comunală, bietul Sisif rî­­cîie, tot a doua zi, cu sapa, tîr­­năcopul şi cazmaua, cărările tă­iate de trecători pe spaţiul verde în dreptul căilor de acces spre stafiile de autobuze sau alte di­recţii. Fiind absolut necesare, că­rările sînt refăcute rapid, dar săr­manului Sisif, pedepsit să perpe­tueze o muncă inutilă, nu-i dă prin minte că ar trebui să pietruiascâ aceste cărări. Dar cine ştie, poate ii sugerează edilii oraşului. Aştep­tăm. (I. Codrin). Autoutilare O intensă activitate de autouti­­lare se desfăşoară la laboratorul de tehnică dentară al Centrului stomatologic din Braşov. Ieri, s-au terminat­ lucrările de confecţionare a unei băi galvanizate şi a celor două­ prese hidraulice, executate de tehnicianul Costică Ciobotaru, în colaborare cu un colectiv de salariaţi de la „Hidromecanica". S-a realizat astfel o economie de peste 20.000 lei valută. (V. Ste­­garu). Bilanţ rodnic in­­ industria brasoveană PREVEDERILE PLANULUI PE 4 LUNI AU FOST DEPĂŞITE CU : • 267.969.000 LEI LA PRODUCŢIA MARFĂ INDUSTRIALĂ • 209.808.000 LEI LA PRODUCŢIA MARFĂ VINDUTĂ ŞI ÎNCASATĂ • 1,3 LA SUTA LA PRODUCTIVITATEA MUNCII. Pe fondul uriaşului tablou de fapte cu care întregul nostru po­por se pregăteşte, într-o atmosferă de puternic entuziasm creator, să sărbătorească gloriosul semicen­tenar al partidului, oamenii mun­cii din industria braşoveană în­scriu realizări de prestigiu. Ieri a fost încheiat bilanţul rea­lizărilor economice obţinute de întreprinderile din judeţul nostru pe 4 luni din acest an. Cifrele bi­­lanţiere sunt o relevantă ilustrare a energiei creatoare cu care mun­citorii, inginerii şi tehnicienii din uzinele şi fabricile braşovene, în frunte cu comuniştii, înfăptuiesc sarcinile din primul an al actua­lului cincinal şi angajamentele luate în întrecerea socialistă. Rodnicul bilanţ oglindeşte eloc­vent materializarea indicaţiilor da­te de secretarul general al parti­dului cu prilejul vizitei făcute în acest an în uzinele şi fabricile braşovene, a măsurilor stabilite de consfătuirea activului judeţean de partid din industrie privind diver­sificarea şi modernizarea produc­ţiei, creşterea productivităţii mun­cii, îmbunătăţirea calităţii produ­selor, organizarea pe baze ştiin­ţifice a proceselor de muncă etc., în vederea creşterii eficienţei ac­tivităţii în industrie. Urmare a muncii politice desfă­şurate de organizaţiile de partid, a măsurilor aplicate de comitete­­le de direcţie, sarcinile de plan pe 4 luni au fost îndeplinite şi depă­şite, dîndu-se peste prevederi o producţie marfă industrială în va­loare de 267.969.000 lei şi o pro­ducţie marfă vîndută şi încasată valorînd 209.808.000 lei. La obţinerea acestor succese şi-au adus contribuţia toate între­prinderile braşovene prin îndepli­nirea exemplară a planului pro­­ducţiei globale şi marfă. Iată cum arată întrecerea între întreprin­deri, pe ramuri de producţie, în ordinea realizărilor la producţia marfă, la finele celor 4 luni (în­treprinderea subliniată este cea care a lansat chemarea la între­cere pe ramură); întreprinderea de cariere şi balastiere 117 116,7 105,9 I.P.E.C. - Braşov 106,8 106,1 100,9 Fabrica „Temelia" 105,2 106,6 105 „Reconstrucția" — Fabrica de postav -Prejmer 104,3 104,7 105,3 (*) La întreprinderile care fac parte din combinate, rezultatele la producția mar­fă vîndută şi încasată au fost luate la nivel de combinat). Cifrele de mai sus relevă desi­gur elanul creator cu care s-a muncit în toate întreprinderile, pentru valorificarea nesecatelor rezerve interne de sporire a pro­ducţiei prin creşterea gradului de folosire a maşinilor şi utilajelor, perfecţionarea aprovizionării teh­­nico-materiale etc. Măsurile întreprinse pentru me­canizarea în continuare a opera­ţiilor tehnologice, organizarea şti­inţifică a producţiei, utilizarea de­plină a timpului de lucru s-au sol­dat cu obţinerea unui spor la pro­ductivitatea muncii de 1,3 la sută pe ansamblul industriei braşove­ne. La acest succes şi-au adus contribuţia toate întreprinderile din judeţ, cu excepţia I.P.B.C. şi a Industriei cărnii. Rezultatele bune obţinute de celelalte întreprinderi trebuie să mobilizeze mai mult cele două colective de muncă la eliminarea factorilor care au in­fluenţat nefavorabil realizarea productivităţii muncii planificate. Succesele industriei braşovene privind îndeplinirea indicatorilor principali ai planului sunt com­pletate de îmbunătăţirea discipli­nei economice. Astfel, marea ma­joritate a întreprinderilor, şi-au onorat contractele economice. Bilanţul încheiat la finele celor 4 luni din acest an, rezultatele în­­sufleţitoare obţinute, relevă că industria braşoveană a îndeplinit şi depăşit angajamentele luate pen­tru etapa pînă la 8 Mai şi s-au creat premise pentru amplificarea substanţială a acestor realizări. A­­propiatul semicentenar al partidu­lui pe care îl aniversăm în aceste zile trebuie să constituie pentru fiecare colectiv de muncă un pu­ternic imbold de mobilizare a ca­pacităţilor creatoare , în vederea fructificării în continuare a re­zervelor interne, asigurînd toate condițiile pentru înfăptuirea e­­xemplară a planului din primul an al cincinalului. Fabrica de cauciuc 104,5 103,7 102,5 PATRIA (telefon: 1.18.18) - Mihoi Vileo zul" - orele: 10; 16; 20. COSMOS (telefon: 1.11.52) - ..Los Taron tos" - orele: 9; 11; 14; 16,30; 19; 21. ARTA (telefon: 1.23.63) - „Ultimul Samu­rai'' - orele: 11; 17,30; 20. POPULAR (telefon: 1.40.22) - „Mexic ’70" - orele: 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21. TINERETULUI (telefon: 1.48.27) - „Semna­le pe drum" - orele: 9; 11; 15; 17; 19; 21. MIERCURI, 5 MAI 1971 18.00: Deschiderea emisiunii. Economie, ştiinţă, conducere. Sistemul naţio­nal de informatică şi conducere. Aplauze pentru colegii noştri. Tragerea .Pronoexpres. — 1001 de seri. Telejurnalul de seară. 20.00:­­ 50 de ani în 50 de evocări. 20.25: Moment poetic - versuri. 20.35: „In această ţară, comuniştii..." (V). 21.25: Telecinemateca: „Gropiţe". Cu Shir­ley Temple, Frank Morgan. 22.55: Telejurnalul de noapte. TIMPUL PROBABIL Pentru zilele de 6 şi 7 mai. Vreme în general frumoasă şi călduroasă, cu cerul variabil. Vîrti slab pina la potrivit din vest. Temperatura staţionara. Minimele vor fi cuprinse între 6 şi 10 grade, iar maxi­mele, între 16 şi 20 grade. DRUM NOU DIVERSIFICAREA PRODUCŢIEI DE ARTIZANAT ÎNSEAMNĂ VALORIFICAREA CREAŢIEI ARTISTICE POPULARE In domeniul creoţiei artizanale, al meşteşugurilor, se militează necon­tenit pentru continuarea tradiţiilor, pentru conservarea elementelor fol­clorice specifice poporului nostru, care particularizează roadele fante­ziei creatoare a talentaţilor repre­zentanţi ai folclorului autentic. Ten­dinţa a fost reliefată pregnant şi la recenta sesiune ştiinţifică a ar­tizanilor, organizată­ de UCECOM, la Predeal. Aceasta a fost de fapt şi tema abordată în discuţia avută cu SMĂRĂNDIŢA STANCIU, şefa serviciului artizanat în Direcţia cen­trală de artă populară şi meşteşu­guri artistice, şi dr. HERBERT HOFFMANN, cercetător etnograf, din cadrul UCECOM.­­ La nivelul activităţii de creaţie desfăşurată in cadrul UCECOM, e­­xistă, la ora actuală, preocupări intense pentru îmbunătăţirea pro­ducţiei de artizanat, pentru valori­ficarea creaţiei artistice populare in confecţii artizanale, continuarea tradiţiilor meşteşugăreşti ale olari­lor, lădarilor, cioplitorilor în lemn, pentru diversificarea producţiei cu­rente a cooperaţiei meşteşugăreşti. Cum sunt materializate aceste preo­cupări, cum sunt puse in valoare posibilităţile existente ? S. STANCIU: Scopul major pe ca­re ni l-am propus este păstrarea specificului popular, a autenticităţii creaţiei populare. Cum se va face aceasta ? Prin atragerea în coope­raţia meşteşugărească a meşterilor populari, în condiţiile muncii la do­miciliu şi prin intensificarea activi­tăţii creatorilor cu pregătire superi­oară, care să valorifice arta popu­lară, în cadrul Direcţiei centrale de artă populară şi meşteşuguri artis­tice din UCECOM, în privinţa jude­ţului Braşov, trebuie să remarc fap­tul că un număr mare de meşteri artizani din Făgăraş, Bran, Moeciu şi Perşani s-au afiliat cooperative­lor. Li se oferă materie primă, din care ei vor confecţiona piese de port popular, obiecte decorative pentru interior, ţesături, împletituri, obiecte din lemn sculptat, cerami­că ş.a. H. HOFFMANN: Se impune în cel mai scurt timp o... fidelizare a producţiei artizanale, în sensul maximei apropieri de originalele ce reprezintă vechile tradiţii ale artei populare, care să contracareze fi­nele tendinţe de fals purism ce pă­trunseseră întru­cîtva in producţia noastră. După părerea mea, există posibilităţi de diversificare a genu­rilor meşteşugurilor care ar avea ca rezultat o superioară valorificare a creaţiei artistice populare, cum ar fi cuprinderea în producţia curentă a unor activităţi artizanale... uita­te. Şi voi exemplifica : cooperativa „Arta" din Braşov a „reînviat" arta cositoritului, astfel că unităţi din Braşov, Sibiu şi Sighişoara produc acum vase decorative din cositor după modelul celor din sec. al XVI 1I - lea. — Valorificarea creaţiei artistice populare în confecţiile artizanale este un amplu domeniu în activita­tea UCECOM. Diversificarea gamei de produse mi se pare un mijloc eficient pentru orientarea şi educa­rea gustului cumpărătorilor. Ce se intenţionează in acest sens ? S. STANCIU: Direcţia noastră al­cătuieşte o colecţie de modele ca­re, introduse în producţie, vor com­pleta fondul de marfă. Au fost con­cepute modele noi de rochii, com­­pleuri, pardesie ş.a„ reliefîndu-se mai accentuat elementele foclo­rice. S-au folosit ţesături originale din contextura populară, bogate în bro­derii, ațesături şi elemente orna­mentale de ie. Linia costumului popular se recunoaşte în croiala confecţiei. De exemplu, pardesiele cu glugă, cu elemente ornamenta­le pastorale evocă vechea „glugă" din Vrancea sau hainele şi parde­­siele, inspirate după modele din Oltenia, au bogate aplicaţii de suitare, găitane etc. Au fost şi vor mai fi introduse în reţeaua comer­cială diverse modele de pardesie din aba (albă, gri, roşie, mov), in­spirate după hainele din Bihor şi Banat, ornamentate cu broderiile ce se aplică pe cojoacele din acele ţinuturi. Se va mări gama produse­lor şi prin introducerea unui mare număr de confecţii artizanale pen­tru tineret şi copii. S-au creat, de asemenea, modele de hai­ne din ţesături miţoase, ce amin­tesc ţesătura cergilor din Haţeg. Au fost confecţionate şi cîteva pro­totipuri de rochii de seară, care au o croială foarte modernă şi o bro­derie populară de un rafinament deosebit, datorită fineţei modelului şi frumuseţii coloritului. în crearea acestor prototipuri, o contribuţie deosebită a avut cooperativă TifCC- ta" din Braşov, care a prezentat la concursul „Vacanţa 71" peste 100 de modele, din care s-au reţinut 80. — Deci, in cazul confecţiilor arti­zanale, diversificarea producţiei în­seamnă o mare varietate de mo­dele. .. S. STANCIU: Aşa este. Şi mai în­seamnă şi producerea lor în seria mică, care necesită o mare recep­tivitate la contractări din partea merceologilor, indiferent că repre­zintă unităţi ale comerţului de stat sau ale cooperaţiei.­­ De acord, dar soluţia producţiei in „serie mică" nu se potriveşte total. De pildă, producţia cahlelor de te­racotă ar trebui lansată cit mai repede in serie mare. Tehnologia e aceeaşi, doar ornamentaţia diferă. Şi avantajele economice sunt nele. Se pare că se pot face şi în aceste cazuri unele „inovaţii"... H. HOFFMANN: Pentru „comer­cializarea" specificului unora din a­­ceste meşteşuguri, trebuie luată în consideraţie totuşi problema unica­telor. Fiecare mare magazin de arti­zanat ar trebui să aibă un stand al unicatelor. Acestea ar satisface cere­rile şi exigenţele artistice ale soli­citanţilor, iar procedeul în sine ar constitui un stimulent pentru crea­tori. Convorbire consemnată de Victoria STEGARU Pe marginea meciului de la Arad Duminică, nici o echipă n-ar fi putut cîştiga în „fieful“ campionilor! Duminică la Arad, U.T.A. a cîş­­tigat , în primul rînd, pentru că an­trenorul Coco Dumitrescu a sesizat lipsa unui dirijor la mijlocul tere­nului, încredinţîndu-i după pauză bagheta lui Axente, care avea să fie cel mai bun jucător de pe teren. In al doilea rînd, pentru că FI. Du­­mitrescu a spart cu regularitate zidul defensiv al braşovenilor, creînd o avalanşă de ocazii la poarta lui Albu. In al treilea rînd, pentru fap­tul că Kun II şi mai ales Braşovschi s-au dovedit două vîrfuri percutante care, cu un plus de decizie şi de şansă, şi-ar fi putut înscrie uşor nu­mele pe lista realizatorilor, în al patrulea rînd, că apărarea imedia­tă nu s-a mulţumit să fie numai o simplă „staţie de recepţie", avînd în fundaşul Birău un valoros amba­sador în acţiunile ofensive. Steagul roşu a pierdut , în primul rînd, pentru că flancul drept al a­­părării a fost tot atît de puţin re­zistent ca un geam în faţa unui bo­lovan, dovedindu-ne că Ivăncescu are cîţiva „naşi", printre care şi FI. Dumitrescu. în al doilea rînd, deoa­rece linia mediană Pescaru - Cadar - Balint (Cadar, ce-i drept, a mun­cit destul de mult) s-a dovedit un filtru de slabă calitate, dînd posi­bilitate adversarilor să se strecoare cu uşurinţă in jumătatea de teren advers, în al treilea rînd, pentru că atacanţii braşoveni, dezavantajaţi de media scăzută de înălţime, au renunţat cu uşurinţă la duelurile aeriene cu adversarii direcţi, rezu­­mîndu-se la cîteva şuturi simbolice din afara careului; singurul înain­taş care i-a dat unele emoţii lui Gornea a fost Gergely, un jucător cu un randament mult mai mare în postul de atacant central decit în cei de extremă. Enumerînd cauzele infringed­ su­ferite de „stegari" la Arad, aţi fi aşteptat poate să amintim şi de absenţa lui Adamache. Nu am fă­cut acest lucru deoarece tînărul portar Albu a avut o apariţie mai mult decît curajoasă pe „scena" diviziei A, debut cu atît mai remar­cabil cu cit era vorba de o evolu­ţie în „fieful" campionilor. După verva excepţională a texti­­liştilor ar fi normal să fim mai în­găduitori faţă de „stegari", care oricum, s-au comportat mai bine decît în multe partide din această primăvară, în ciuda scorului, con­tribuind la reuşita acestei partide. Ceea ce reproşăm însă jucătorilor braşoveni nu e eşecul propriu-zis, ci lipsa de personalitate şi unitate a echipei, care fără nici o exage­rare a început să arate ca o gră­dină după furtună. .. Şt. PERVULESCU PANOPLIE MUZEISTICA DESCOMPLETATĂ Intr-una din zilele trecute, imediat după ora de închidere a Muzeului ju­deţean - secţia istorie - îngrijitoarea de serviciu a observat lipsa a doua pistoale de epocă din panoul ce re­prezintă anul revoluţionar 1821. Cu certitudine, obiectele au fost sustrase de un vizitator necinstit, care a profi­tat de neatenţia şi lipsa de vigilenţă a personalului muzeului. Cei care pot să dea relaţii în legătură cu locul unde se află cele două obiecte de pură valoare muzeistică, sunt rugaţi să se adreseze miliţiei sau conduce­rii muzeului. POFTIM PLATA ! ŞI-l ARATA... CUŢITUL Ca şi în alte dăţi, IOSIF ANTAL, din Săcele, B-dul 8 Mai nr. 375, angajat la Uzina de autocamioane, a venit să consume băutură la restaurantul „Stadion" din localitate. Cînd chel­nerul i-a făcut nota de plată, în loc de bani, Antal a îndreptat amenin­ţător spre el lama lucioasă a cuţitu­lui. Ca altădată să nu-şi mai scoată... ghearele infracţionale din teacă, mi­liţia i-a aplicat o amendă contraven­ţională de 1.500 lei. NEATENT, PE DOUA ROŢI Evident, pe un vehicul cu două roţi trebuie să fii foarte atent, pentru a-ţi păstra ur­ echilibru stabil, mai ales pe o șosea aglomerată. ANA BOLDEA, din Rupea, str. Văii nr. 6, elevă în cl. a IX-a de liceu, se plimba insă neatentă cu bicicleta pe str. Repu­blicii din localitate. Văzind — destul de tîrziu - că din sens opus se apro­pie autocamionul 08499-BV, condus de Ștefan Sigismund, eleva a pierdut controlul ghidonului, intrînd în roata din spate a autovehiculului. Victima a căzut cu capul pe caldarîm, dece­­dînd pe loc. Pag. 3 întreprinderea de gospodărie losatină Braşov, B-dul Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 7 angajează urgent; 3 zidari 3 instalatori încălziri centrale 2 tîmplari 2 electricieni ascensoare 15 muncitori necalificaţi 1 tehnician principal construcţii pentru oraşul Zarneşti, căruia i se va asigura locuinţă în Zarneşti. 2 zidari la Zarneşti 1 zugrav la Zărneşti 3 muncitori necalificaţi Informaţii suplimentare la biroul personal, telefon 2.14.51. 272 Grupul şcolar „Steagul roşu“ Braşov str. Poienelor nr. 5 angajează de urgenţă : DOI LĂCĂTUŞI ÎNTREŢINERE şi reparaţii maşini­­unelte, încadrarea conform H.C.M. nr. 914/1968. UN LĂCĂTUŞ ÎNTREŢINERE UN ELECTRICIAN ÎNTREŢINERE UN INSTALATOR SANITAR încadrarea conform H.C.M. nr. 2841/1968, Se asigură cazare și masă contra cost. 251 întreprinderea industriala locală „Mobila“ Ghimbav angajează 20 MUNCITOARE CROITORESE pentru secția P.M.P. din orașul Codlea; UN EXCAVATORIST pentru cariera Teliu ; UN MECANIC BULDOZERIST la cariera Bartolomeu ; 3 ELECTRICIENI­­ care vor lucra la serviciul mecanic sef ; 4 MECANICI UNIVERSALI ; 10 MUNCITORI NECALIFICAȚI pentru încărcări-des­­cărcări pe mașini. Salarizarea se face conform H.C.M. 914/1968. 237 întreprinderea de reparaţii şi construcţii Braşov str. Alex. I. Cuza nr. 31 angajează urgent: tehnician normator pentru construcţii civile şi industriale tehnician mecanic utilaje electricieni lumină şi forţă electricieni auto conducători auto conducător auto macaragiu tinichigiu auto şef de depozit Relaţii privind condiţiile de angajare se pot solicita zilnic la serviciul personal, telefon 2.11.73. 212 Fabrica de produse zaharoase Brașov angajează de urgență FREZORI VOPSITORI-ZUGRAVI TIMPLARI Solicitanții se vor prezenta la compartimentul per­sonal, str. Al. I. Cuza nr. 3. 227 - centrala inaustriala ne nan­i şi amncimeni sraşou str. Carpaţilor nr. 24, telefon 1.44.80 angajează de urgență. INGINERI PRINCIPALI PENTRU CONSTRUCŢII, cu practică în sectorul investiţii INGINERI PRINCIPALI CHIMIŞTI, specialitatea materiale de construcţii INGINERI PRINCIPALI MECANICI ECONOMIŞTI PRINCIPALI, cu practică în planifi­care, preţ cost Salarizarea conform H.C.M. nr. 914/1968. Pentru solicitanţii din afara localităţii se asi­gură locuinţă în municipiul Braşov. 232 I.T.A. Braşov str. Lungă nr. 160 angajează de urgenţă. UN CONSILIER JURIDIC Condiţiile de angajare conform normelor in vigoare. Salarizarea se face după H.C.M. nr 914/1968 Informaţii suplimentare, la serviciul personal I.T.A. Braşov, telefon 1.17.02, interior 6­3233

Next