Drum Nou, mai 1971 (Anul 28, nr. 8183-8208)
1971-05-16 / nr. 8196
punt nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8196 Duminică, 16 mai 1971 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniti-val VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA COMPLEXUL AVICOL DIN TITU în cursul dimineţii de simbată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol Titu din judeţul Dîmboviţa. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită căldură de un mare număr de ţărani cooperatori din comunele Lunguieţii, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Braniştea, Costeşti-Vale, Potlogi, Odobeşti, Titu şi din alte sate din împrejurimi. Cei prezenţi ovaţionează îndelung pentru partid, pentru conducătorul partidului şi statului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor Industriale, de membri ai conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. Sunt de faţă tovarăşul Nicolae Tăblrcă, prim-secretar al Comitetului judeţean Dîmboviţa al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze mai întîi moderna staţie de incubaţie a complexului, unde se află expoziţii de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obţinute la nivelul întregii ţări. Apoi, directorul general al Complexului avicol Titu, Viorel Chiriţă, prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi oaspeţi parametrii noii unităţi dată parţial în folosinţă, cu un an şi jumătate mai devreme, obiectiv de seamă în realizarea sarcinilor ce stau în faţa zootehniei, precum şi preocupările specialiştilor de aici de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasate de partid şi de stat. Organizat pe principiul producţiei industriale, complexul de la Titu are nouă ferme specializate în producerea de ouă, pentru creşterea păsărilor de producţie, incubatoare, fabrică de nutreţuri, combinate şi abator propriu. El cuprinde 147 hale spaţioase, în care procesele sunt mecanizate şi automatizate. Recent, au intrat în funcţiune patru ferme de producţie şi au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovizionarea populaţiei bucureştene. Secretarul general al partidului se interesează îndeaproape de măsurile întreprinse în vederea creşterii eficienţei economice şi a asigurării dezvoltării, concomitent cu producţia de carne, şi a celei de ouă. Răspunzînd, conducerea ministerului subliniază, totodată, că în faza finală complexul va produce 20.000 tone carne de pasăre — a zecea parte din producţia marfă prevăzută la sfîrşitul actualului cincinal. Oaspeţilor li se prezintă în continuare aproximativ 50 de utilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de producţie în toate fermele avicole din ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi, sunt salutaţi de preşedinţii mai multor cooperative agricole de producţie din apropiere, care, în numele ţăranilor cooperatori din comunele lor, exprimă adînca mulţumire de a avea ca oaspete pe secretarul general al partidului. Ei îumînează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi, cadouri simbolice, angajîndu-se să-şi aducă întreaga contribuţie la dezvoltarea cooperativelor lor, la creşterea producţiei şi îmbunătăţirea activităţii economice, ca semn al recunoştinţei pentru noile măsuri întreprinse de partid şi de stat în vederea creşterii bunăstării ţărănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de faţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le mulţumeşte pentru primirea călduroasă făcută, le urează sănătate şi fericire, noi succese în munca pentru obţinerea unor recolte bogate. Oaspeţii vizitează apoi halele de creşterea puilor pentru carne. Discuţiile ample purtate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de stat cu specialişti, cu cadre de răspundere din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, indicaţiile secretarului general al partidului date şi cu acest prilej pentru dezvoltarea mai rapidă a sectorului avicol, au constituit un nou imbold în activitatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptuirea măreţelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al partidului pentru dezvoltarea creşterii păsărilor în ţara noastră. (Agerpres) Urii mierii rusinsk in Hill Hill BN Vineri şi sâmbătă a avut loc la Bucureşti, Plenara lărgită a Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti, care a dezbătut prevederile actualului plan cincinal ce revin acestui sector economic. La lucrările Plenarei a participat şi a luat cuvîntul tovarăşul János Fazekas, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Potrivit recentelor documente de partid, planul cooperaţiei meşteşugăreşti pe perioada 1971—1975 prevede creşteri substanţiale faţă de realizările din 1970, cu peste 66 la sută, la producţia marfă şi prestări de servicii, cu 70 la sută la încasări pentru prestări de servicii, cu aproape 60 la sută la livrările către fondul pieţei. Pentru export sunt prevăzute creşteri de aproape 3 ori mai mari decît în 1970. Pentru realizarea unui asemenea volum sporit de producţie, în următorii cinci ani vor fi construite peste 600 de noi obiective: ateliere de producţie, complexe de deservire, staţii auto, spălătorii — curăţătorii — vopsitorii, complexe şcolare şi alte obiective social-culturale, în această perioadă vor fi pregătiţi un număr de peste 70.000 lucrători. Ist padina a 2-a OPINIA PUBLICĂ pagină cuprinzînd: 9 Ancheta socială „Pat în familie și... speculă-n lege". • După ce s-au scuturat petalele gladiolelor festive. 9 Rubrica „Citadine“. 9 Scrisori deschise. 9 Răspunsuri la întrebările cititorilor. Luni, 17 mai, în jurul orei 11,30, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct de la Aeroportul Internaţional Otopeni, sosirea în Capitală a preşedintelui Republicii Federale a Germaniei, Gustav Heinemann, şi a doamnei Heinemann, care la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, vor face o vizită oficială în Republica Socialistă România. Alte blocuri de locuinţe date în folosinţă în ultimul timp, întregesc noul peisaj al Făgăraşului. In pagina a 3-a ( Festivalul muzicii de cameră Braşov 1971. Psihologia şi societatea contemporană. 9 Poeţi premiaţi: Ion Thilea şi Darie Magheru. Plenara Consiliului Uniunii judeţene a c. A. P. Ieri, a avut loc la Braşov plenara Consiliului Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie. La lucrările plenarei a participat tovarăşul Nicolae Oprea, şef de sector în cadrul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, membrii comisiilor pe probleme, activişti ai U.J.C.A.P., preşedinţi ai C.A.P., reprezentanţi ai Direcţiei generale judeţene a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Filialei judeţene a Băncii Agricole, Direcţiei financiare a Consiliului popular judeţean, organizaţiilor de masă şi ai unor organizaţii economice judeţene. Cu acest prilej, au fost dezbătute Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperativelor agricole de producţie, legile privind agricultura, adoptate recent de Marea Adunare Naţională, precum şi unele măsuri organizatorice. în încheierea lucrărilor, participanţii la plenară au adresat o telegramă C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se angajează să îndeplinească exemplar și să depășească sarcinile de plan pe anul în curs. 3,8 milioane economii din inovaţii Contribuţia sutelor de inovatori de la uzina „Tractorul" la modernizarea producţiei şi creşterea eficienţei economiei se cifrează, pe primele patru luni ale anului, la aproape 3,8 milioane lei, economii de materii prime şi materiale, manoperă etc. Economiile realizate sunt rodul celor 52 de inovaţii aplicate în diferite secţii ale uzinei în cursul acestui an. Sporul de eficienţă va fi însă mult mai mare, întrucît pînă în prezent au fost făcute un număr de 146 propuneri de inovaţii, care urmează să fie aplicate în secţiile şi sectoarele uzinei. Pentru 90 apartamente în plus Colectivul întreprinderii de prefabricate şi elemente de construcţii din Braşov a realizat, pînă ieri, 1.560 m.c. prefabricate peste prevederile de plan ale perioadei. Acest volum de prefabricate echivalează cu „materia primă" pentru cca. 90 de apartamente. LA „TIMPURI NOI“ Concepţii demodate care frînează creşterea coeficientului de schimb Una din sarcinileeconomice importante ale actualului cincinal este utilizarea, cit mai deplină a potenţialului tehnic din dotarea fiecărei întreprinderi. Ea a fost subliniată de secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu ocazia expunerii făcute la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului din 25 noiembrie 1970, în care se arată că „rezerve importante pentru creşterea producţiei în construcţiile de maşini — cit şi în alte ramuri — există în domeniul folosirii capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru". Unul din mijloacele pentru transpunerea în fapte a acestei sarcini este creşterea coeficientului de schimb. în numeroase întreprinderi din industria braşoveană colective de specialişti au întreprins în acest sens studii pentru stabilirea măsurilor care să ducă la generalizarea schimbului II şi extinderea lucrului în schimbul III. O asemenea acţiune s-a iniţiat şi la fabrica „Timpuri, noi" din Braşov, mai ales că, aici coeficientul de schimb se situează între 1,08—1,72, cu mult deci sub media existentă pe industria braşoveană. Făcut pentru întregul cincinal, studiul amintit ajunge la concluzia că în secţiile de bază ale fabricii, coeficientul de schimb va atinge în 1975 de-abia... 1,95, iar în secţiile auxiliare — 1,30. Fireşte, faţă de nivelul actual, este o creştere sensibilă. Cu toate acestea, nu se poate trece cu vederea faptul că în anul 1975, utilajele din secţiile de bază nu vor funcţiona, în medie, nici măcar două schimburi. Cum se explică o astfel de situaţie, am întrebat-o pe tov. Aurora Laurenţiu, şefa serviciului plan, producţie şi C.N.M., care s-a ocupat cu studiul în cauză, — în sectorul încălţăminte — ne-a relatat interlocutoarea — nu este posibilă extinderea lucrului în schimbul trei datorită atelierului de pregătit-cusut, unde operaţiunile de mare precizie şiîndemânare cer un efort vizual şi o mare atenţie, necesare realizării unor produse , de bună calitate, condiţii care nu există noaptea. La sectorul tăbăcărie, lucrurile stau la fel datorită specificului de fabricaţie. Utilajele cheie — butoaiele de tăbăcit — funcţionează 24 ore continuu, însă celelalte utila- Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 5-a) Moderna bandă de montaj a releului regulator pentru auto și tractoare, de la uzina „Electroprecizie" — Săcele. ACTIVITĂŢILE INDUSTRIALE sursă de valorificare a tradiţiei, iniţiativei şi experienţei locale IOAN BABOIA, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. I . ÎN 3 ANI, UN SALT DE 13 MILIOANE LEI . ÎN 1971 - VENITURI DE 40 MILIOANE O GAMĂ LARGA DE PRODUSE PENTRU POPULAŢIE • O PROPUNERE PENTRU MARILE UZINE, în cincinalul care s-a încheiat, cooperativele agricole de producţie din judeţul nostru au obţinut unele rezultate bune pe linia consolidării economice şi organizatorice, la care, alături de sectoarele agricole de bani, o contribuţie de seamă a adus-o şi dezvoltarea activităţilor industriale şi a prestărilor de servicii. Astfel, volumul producţiei globale a acestor activităţi a crescut de la 7.975.000 cit a fost în 1967 la 20.915.000 în anul trecut, în unele cooperative, veniturile băneşti provenite din activităţile industriale şi prestările de servicii au avut o pondere însemnată. Astfel, la C.A.P. Budila s-au realizat 1.275.000 lei, la Viştea de Sus 1.471.000 Iei, la Sinea Vecile 1.104.000 lei, iar în cadrul cooperativelor agricole din Teliu, Lisa, Ticuş, între 942.000 şi 750.000 lei. •Ţinînd însă seama de condiţiile bune de care dispunem pentru asigurarea materiei prime, de faptul că avem ateliere bine dotate, forţă de muncă calificată, şi posibilităţi de calificare la locul de muncă, se poate spune că în judeţul nostru sunt încă mari rezerve nevalorificate. Recent, Marea Adunare Naţională a adoptat Legea privind organizarea şi dezvoltarea activităţilor industriale de prelucrare a produselor agricole, construcţii şi prestări de servicii în unităţile aparţinînd consiliilor populare, cooperaţiei agricole, meşteşugăreşti şi de consum. Punînd la baza întregii sale activităţi indicaţiile conducerii partidului, prevederile noii legi, precum şi măsurile stabilite de Comitetul judeţean de partid, biroul executiv al Uniunii judeţene a C.A.P. a organizat colective care au sprijinit consiliile de conducere din cooperativele agricole pentru a-şi îmbunătăţi activitatea pe linia valorificării mai bune a resurselor locale. Din studiul întocmit a rezultat că în anul acesta se pot pune în valoare resurse mult mai mari pentru dezvoltarea şi diversificarea activităţilor industriale şi a prestaţiilor de servicii. Astfel, valoarea suplimentărilor propuse pe această bază se ridică la peste 10.000.000 lei, ponderea cea mai mare avînd-o activităţile industriale şi prelucrarea produselor zootehnice. Totuşi, ele sunt încă departe de posibilităţile existente. De aceea, pe baza recomandărilor Comitetului judeţean de partid, este necesar ca fiecare consiliu de conducere şi consiliu intercooperatist să se ocupe cu cea mai mare răspundere de dezvoltarea activităţilor existente şi crearea altora noi, precum şi de atragerea şi folosirea cit mai raţională a forţei de muncă calificate, a capacităţilor de producţie din fiecare unitate. Se impune, de asemenea, ca în toate cooperativele să se termine, pînă cel mai tîrziu la sfîrşitul lunii mai, întocmirea programului îmbunătăţit de dezvoltare a activităţilor industriale şi prestaţii de servicii şi să se acţioneze în aşa fel, încît pînă la sfîrşitul anului să se realizeze, per total unităţi, venituri de cel puţin 40 milioane lei. Tot pînă la această dată va trebui să se întocmească şi programul de activitate pentru anul 1972 şi planul pînă în 1975, punînd astfel de acord dezvoltarea acestor activităţi cu planurile de producţie şi de perspectivă ale cooperativelor. In cele ce urmează aş vrea să înfăţişez doar cîteva din direcţiile în care ne-am propus să acţionăm. In primul rînd este vorba de extinderea producerii materialelor de construcţii, ţinînd seama de (Continuare in pag. a 2-a) 1 ÎNCHIDEREA LUCRĂRILOR Conferinţei a V-a de turnătorie După două zile de dezbateri, participanţii la Conferinţa a V-a de turnătorie s-au întrunit ieri după-amiază în şedinţa de închidere a lucrărilor. Au fost ascultate rapoartele pe marginea şedinţelor de comunicări în care s-au prezentat, în decursul celor două zile de lucru, 24 de referate apreciate ca deosebit de valoroase prin contribuţia originală pe care o aduc în domeniul perfecţionării tehnicii de turnare. S-a dat apoi citire proiectului de concluzii care după dezbateri a fost adoptat ca document al Conferinţei a V-a. Inginerul Claudiu Ştefănescu, directorul I.C.T.C.M. Bucureşti, care a condus şedinţa de închidere, a adresat cuvinte de mulţumire specialiştilor de peste hotare şi celor din ţară, participanţi la conferinţă, pentru contribuţia adusă la desfăşurarea la un nivel ştiinţific ridicat a lucrărilor. In încheierea conferinţei a fost adoptat textul unei telegrame adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care este exprimată hotărîrea cercetătorilor, inginerilor şi tehnicienilor din institutele de cercetare şi proiectare, din învăţămîntul politehnic şi din uzine de a nu precupeţi nici un efort pentru ridicarea nivelului tehnic al producţiei din turnătorii, contribuind astfel la înfăptuirea programului elaborat de partid pentru actualul cincinal. Simpozionului „Utilizarea calculatoarelor electronice în întreprinderi industriale*1 Ieri la amiază, s-au încheiat lucrările simpozionului pe tema utilizării calculatoarelor electronice în întreprinderi industriale. Cele 30 de comunicări şi referate, cît și amplele dezbateri au reliefat experienţa dobîndită în analiza şi proiectarea sistemelor de informatică, în pregătirea condiţiilor în vederea automatizării conducerii unităţilor economice. In încheierea lucrărilor simpozionului a luat cuvîntul ing. Constantin Dumitraşcu, adjunctul secretarului permanent al Comisiei guvernamentale pentru dotarea cu echipamente de calcul și automatizarea prelucrării datelor. Meridiane S.9-Enigmatica planetă Marte „vine“ spre noi # CEA DINTÎI PREMIERA MARŢIANĂ ÎN ERA VOIAJELOR COSMICE O „MARINER-8" S-A PRĂBUŞIT ÎN ATLANTIC . CINE VA FACE PRIMA COBORÎRE PE „PLANETA ROŞIE" ? Solitar, ,,Salul" îşi continuă cursa la 200 kilometri de Pămint, polarizînd atenţia lumii întregi. în acelaşi timp, insă, cercurile de specialitate nu scapă din (Continuare în pag. a 6-a) vedere şi alt eveniment de seamă al lunii mai : festivalul marţian. O dată la 15 ani, misteri