Drum Nou, iulie 1971 (Anul 28, nr. 8235-8261)
1971-07-24 / nr. 8255
Pag 2 Comisiile pe probleme ale Frontului Unităţii Socialiste la început de drum Frontul Unităţii Socialiste, organ politic reprezentativ, cu un larg caracter de masă, îşi afirmă, tot mai mult prezenţa în viaţa politică, economică şi socială a ţării. Consiliile locale ale Frontului antrenează masele largi de oameni ai muncii la conducerea treburilor obşteşti, la îndeplinirea exemplară a sarcinilor şi angajamentelor asumate în întrecerea socialistă de colectivele de muncă din întreprinderi şi instituţii, la făurirea tuturor bunurilor materiale şi spirituale ale societăţii noastre, căreia Congresul al X-lea al partidului i-a jalonat coordonatele unei multilaterale dezvoltări. Pentru a putea cuprinde mai bine sarcinile aferente din cadrul acestei vaste activităţi, în cadrul consiliilor locale ale Frontului au fost constituite recent comisiile pe probleme. Ce rol îndeplinesc aceste comisii, cum vor acţiona ele, iată probleme asupra cărora am cerut cîteva lămuriri tovarăşului ANDREI SORCOIU, secretarul Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste. — Constituirea comisiilor pe probleme în cadrul consiliilor locale ale Frontului — judeţean, municipal şi orăşenesc — vine să suplinească un gol în activitatea de pînă acum a acestora, să le apropie mai mult de sectoarele de bază ale activităţii sociale, în care sunt angrenate ca factori motori, mobilizatori de iniţiativă şi răspundere. Constituirea acestor comisii răspunde, aşadar, unor necesităţi practice şi tocmai de aceea în stabilirea numărului şi componenţei lor nu s-au trasat jaloane fixe, nu s-au stabilit limite formale, lăsîndu-se acest lucru" la latitudinea consiliilor, singurele în măsură să decidă cîte comisii îşi organizează în funcţie de problematica pe care o au de cuprins. Recenta plenară a Consiliului judeţean al Frontului a hotărît, bunăoară, ca la nivelul acesteia să funcţioneze patru comisii cu activitate permanentă : comisia pentru probleme economice şi sociale, comisia pentru probleme de educaţie (inclusiv dezbaterea unor legi şi hotărîri), comisia pentru probleme de control obştesc şi comisia pentru probleme organizatorice. Desigur, nu sînt unicele forme. Tot atît de bine se mai pot organiza comisii pentru problemele activităţii de interes patriotic, comisii pentru urmărirea soluţionării propunerilor şi cererilor oamenilor muncii, comisii cu activitatea în rîndul deputaţilor ş.a. Rămîne ca fiecare consiliu să opteze pentru constituirea comisiilor pe care le consideră cele mai necesare și utile în ducerea la îndeplinire a sarcinilor ce le revin. — Din cine sint constituite comisiile pe probleme ? — In primul rînd, în componența comisiilor sint aleşi membri ai consiliului respectiv al Frontului. Pentru a le conferi însă un caracter mai larg — şi, în acelaşi timp, o garanţie a îndeplinirii acţiunilor — în comisii vor fi cooptate şi alte cadre, reprezentante ale organizaţiilor de masă, , obşteşti şi profesionale, componente ale Frontului. — Despre stilul şi metodele de muncă ale comisiilor, ce ne puteţi spune ? — Trebuie precizat, întîi de toate, faptul că acestea îşi desfăşoară activitatea pe baza planurilor de muncă ale birourilor executive ale consiliilor Frontului, fiecare comisie extrăgîndu-şi problemele ce-i revin din planul, general de acţiuni pe o anumită perioadă de timp, urmărind, prin întreaga activitate, concretizarea lor. Formele de activitate de bază constau în elaborarea unor studii și alte materiale, care sunt examinate de biroul executiv. De aici concluzia că aceste comisii nu au dreptul să ia, cu de la ele putere, hotărîri, ci numai acelea de a sesiza şi propune, rolul hotărîrii revenind organului colectiv executiv. Şi încă un lucru deosebit de pozitiv, după părerea noastră, acela că pentru a asigura continuitate şi operativitate muncii comisiilor, acestea se pot întruni în şedinţe de lucru ori de cite ori este nevoie. — Aminteaţi, pe parcursul discuţiei, despre cele patru comisii pe probleme constituite la nivelul consiliului judeţean al Frontului. V-am ruga să vă referiţi la cîteva dintre obiectivele care stau în faţa acestora în perioada de timp imediat următoare. — După cum se ştie, Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a adresat o chemare către toţi oamenii muncii pentru înfăptuirea exemplară a planului dezvoltării naţionale în perioada anilor 1971—1975. In lumina acestei chemări, consiliul judeţean al Frontului, prin comisia sa pentru probleme economice şi sociale, conduce acţiunea de reînnoire a angajamentelor luate de unităţile economice din industrie şi agricultură, comerţ, precum şi de consiliile populare, avînd în vedere ca acestea să fie dezbătute şi aprobate de oamenii muncii. De asemenea, se vor organiza acţiuni comune cu participarea organizaţiilor din Front, pentru îndeplinirea unor sarcini din industrie şi construcţii, desfăşurarea în condiţii optime a lucrărilor şi campaniilor agricole, realizarea obiectivelor stabilite în întrecerea socialistă dintre judeţe. Totodată, va organiza dezbateri, cu participarea largă a oamenilor muncii, pe marginea planurilor de dezvoltare şi sistematizare a localităţilor rurale din judeţ , problemă care, de altfel, va fi înscrisă şi pe ordinea de zi a viitoarei plenare a consiliului judeţean al Frontului. Obiective de cea mai mare importanţă — aş spune primordială — stau şi în faţa comisiei pentru probleme de educaţie, a cărei activitate va fi axată pe sarcinile majore izvorîte din programul amplu de educare comunistă a poporului, elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. în acest sens, ne-am propus să intensificăm activitatea de popularizare şi explicare în mase a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, a Chemării Consiliului Naţional al Frontului. în paralel, se vor organiza întîlniri cu oameni ai muncii în cadrul cărora vor fi prezentate expuneri pe teme de legislaţie şi etică socialistă, lucrări originale cu tematică patriotică etc. Punerea în dezbatere publică a proiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea controlului obştesc incumbă comisiei de resort o serie de responsabilităţi, printre care şi mobilizarea la această largă acţiune de dezbatere a tuturor organizaţiilor componente ale Frontului, a celorlalte comisii locale. Tot comisiei îi revine misiunea să propună unităţile şi componenţa comisiilor pentru probleme de control obştesc la nivelele subordonate, să stabilească un complex de măsuri pregătitoare pentru ca imediat după adoptarea legii de către Marea Adunare Naţională consiliile locale ale Frontului să poată trece, concret, la acţiune. Sarcini nu mai puţin importante revin comisiei organizatorice, care-şi va orienta activitatea spre munca cu deputaţii. Sunt doar cîteva dintre obiectivele pe care am ţinut să le menţionăm, obiective care, printr-o judicioasă organizare a muncii la nivelul fiecărei comisii, printr-o atentă îndrumare din partea consiliului judeţean al Frontului, a biroului său executiv, vor putea fi transferate, pe parcurs, din sfera teoriei în cea a practicii. Convorbire realizată de L. MUNTEANU „MICRONUL - GRAMUL - SECUNDA IN SLUJBA EFICIENTEI" (Urmare din pag. 1) 34 la 58. Tot astfel, a sporit şi indicele de utilizare a maşinilor de la 93,3 la sută la 93,3 la sută. Creşterea prietenilor „gramului" a condus la scăderea volumului rebutului de la 1,01 la sută la 0,73 la sută şi la sporirea economiilor de metal cu 16 tone. Iniţiativa şi primele rezultate au avut un larg ecou în secţie, iar apoi în întreaga uzină. Ele au fost supuse analizei atente a organizaţiei de partid nr. 1 din secţia forţă. Ca urmare au fost stabilite măsuri concrete pentru intensificarea muncii politice de masă. Comuniştii au primit sarcini concrete pentru sprijinirea acţiunii şi extinderea ei în toată secţia forţă. Zilele trecute, din iniţiativa comitetului de partid pe uzină şi a comitetului sindicatului, s-a organizat o consfătuire în vederea generalizării acţiunii forfurilor la nivelul întregii uzine. Au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi ale sindicatelor, ai comitetului de direcţie, şefi de secţii şi servicii, activul sindical al uzinei. Despre cadrul organizatoric de desfăşurare a acţiunii şi despre primele rezultate au vorbit ing. Dumitru Voicu, adjunctul secţiei forjă, şi Radu Neagu, preşedintele comitetului sindical de secţie. Rezultatele obţinute s-au bucurat de apreciere. Au fost exprimate şi gînduri de viitor. Iniţiatorii se preocupă, de pildă, de sporirea caracterului educativ al adunărilor grupelor sindicale, de găsirea unor noi forme şi metode de stimulare a opiniei de masă împotriva deficienţelor, de realizare a unei mai bune colaborări între birourile grupelor sindicale, între secţiile de fabricaţie, folosind în acest scop scrisorile deschise, schimburile de experienţă, sesizarea operativă a neajunsurilor ivite în diferite puncte ale fluxului tehnologic. Participanţii şi-au exprimat dorinţa de a-şi aduce contribuţia la generalizarea iniţiativei, la sprijinirea ei. Astfel, Ilie Dragoş, secretarul comitetului sindical de la sculărie, s-a angajat în numele sculerilor să livreze la timp secţiilor de fabricaţie S.D.V.-urile solicitate. A cerut însă acestora să prezinte şi ele din timp necesarul de scule. Tot astfel, Virgil Bîrlă, organizatorul grupei sindicale de la serviciile tehnice, s-a angajat să sprijine mai intens sectoarele productive în perfecţionarea şi modernizarea maşinilor şi tehnologiilor. La rîndul său inginerul Kurt Haller, adjunctul serviciului metalurg-şef, i-a asigurat pe forjori de tot sprijinul în aprofundarea sensurilor Iniţiativei lor, iar Vass Árpád, preşedintele comitetului sindical de la role, a venit cu propuneri pentru îmbinarea armonioasă a stimulentelor morale şi materiale. In încheierea dezbaterilor, tovarăşii Vicenţiu Apolzan, secretarul comitetului de partid, şi Gheorghe Garcea, preşedintele comitetului sindicatului, au reliefat necesitatea şi căile de intensificare a muncii de educaţie comunistă a tuturor salariaţilor, de ridicare a nivelului lor de conştiinţă, a spiritului combativ faţă de neajunsuri. Nouă nu ne mai rămîne decit să adresăm calde felicitări colectivului uzinei „Rulmentul" pentru perseverenţa şi operativitatea de care au dat dovadă în extinderea iniţiativei „Micronul — gramul — secunda în slujba eficienţei" şi să recomandăm celorlalte organizaţii de partid şi sindicale din întreprinderile judeţului să studieze şi să preia operativ această acţiune cu certă eficienţă în înfăptuirea programului de dezvoltare a activităţii politico-ideologice şi cultural-educative, de înfăptuire a politicii economice a partidului. DRUM NOU H Rinini^iiai siniigi&i i'Biisi Bisii Hi Kiniai §7 Nr. 8255 ARTĂ ŞI CULTURĂ Manifestările de la căminul cultural se circumscriu cerinţelor educaţionale ? Iniţierea unor noi forme de influenţare educativă, sau perfecţionarea unor forme mai vechi, face parte din preocupările cotidiene ale fiecărui activist cultural, care simte întreaga responsabilitate ce i-o incumbă sarcina de educator al maselor. Aşa cum sublinia secretarul general al partidului nostru în expunerea la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, cluburile muncitoreşti, căminele culturale trebuie să pună pe primul plan al activităţii lor educarea politică, socialistă a oamenilor muncii, acestui scop fiindu-i subordonate şi manifestările distractive. Nu se poate afirma că activul cultural din judeţul nostru nu s-a preocupat să găsească forme evoluate de educaţie, cu eficacitate pe planul conştiinţei, deşi în acest domeniu mai persistă destule neajunsuri. Nu le amintesc pe toate cîte ne-au reţinut atenţia, mărginindu-mă doar la o iniţiativă mai nouă, care cîştigă în ultima vreme un teren larg. Mă refer la ceea ce numim „întâlnirea cu fiii satului“. Se ştie că nu există aşezare din judeţ, mare sau mică, din sânul căreia să nu se fi ridicat cadre de cele mai diverse profesii — muncitori industriali, profesori, medici, jurişti, ingineri, ofiţeri - şi care, luîndu-şi zborul de pe plaiurile natale, s-au stabilit pe alte meleaguri ale patriei, „întâlnirea cu fiii satului" îşi propune ca, periodic, să readucă, în satul natal pe cei plecaţi, şi, într-o atmosferă caldă, familiară, obştea sătească — cum s-ar spune — cu „garnitura" completă, să discute despre rosturile din sat, despre împlinirile, despre greutăţile cu care se mai confruntă cei de acasă, cei plecaţi pe alte tărâmuri. Apare deci limpede că acţiunea propriu-zisă depăşeşte cadrul unei simple manifestări de divertisment şi că ea îmbracă dimpotrivă un caracter net educativ, care ţinteşte un scop social bine definit. Flare însă că nu toţi activiştii noştri culturali intuiesc acest rost, această funcţie educativă a întîlnirii cu fiii satului. Mi-a fost dat să asist la o întîlnire care în loc să conducă la un cîştig pe planul interesului obştesc, s-a transformat într-un soi de „audienţă" în cadru! căreia unii localnici cereau de la cei întorşi acasă fel de fel de favoruri. Era ceva jenant şi dezonorant în aceste intervenţii şi, se-nţelege de la sine că o asemenea întîlnire cu fiii satului nici n-are rost să programăm în incinta lăcaşului de cultură. Ceea ce găzduieşte aşezămîntul de cultură trebuie să răspundă unui scop social, sa se circumscrie cerinţelor educaţionale ale colectivităţii respective. în alte cazuri aceste intîlniri îmbracă mai mult forma unor reuniuni „la un pahar", de divertisment, ca şi cînd astfel de „reuniuni" nu s-ar putea organiza într-un salon de restaurant. întîlnirea cu fiii satului este o sărbătoare a revederii, pe care organizatorii sînt chemaţi să o transforme într-un mic forum al satului, din care, îndeosebi generaţiile tinere, să tragă nişte învăţăminte privind etica socialistă, respectul faţă de muncă ca unicul factor de afirmare în societatea noastră, ca unica cale de a te realiza pe plan social. Cu prilejul „Zilelor folclorului dăişorean", am participat la o întîlnire cu fiii satului, exemplar pregătită, care nu numai că ne-a emoţionat în modul cel mai profund, dar ne-a demonstrat actualitatea şi utilitatea acestui gen de manifestare educativă. Voi încerca să descriu, succint, ceea ce am văzut şi auzit acolo: învăţătorul pensionar Gheorghe Pumnea, reîntors în sat, după ce a evocat figura luminoasă a unor dascăli şi intelectualii care s-au stins — printre care şi pe scriitorul Emanoil Bucuţă — a descris un tablou al vechii Căişoare, cu casele pitice, cu întunericul şi glodul de pe uliţi, cu truda oamenilor pe hotarul moşierului. Pe vremea tinereţii lui abia doi-trei copii au putut pleca la şcoli mai înalte, şi asta cu sacrificii materiale deosebite. Acum Dăişoara, vestitul sat folcloric, care în anii socialismului şi-a cîştigat o personalitate a sa, are zeci de case noi, lumină electrică, străzi pietruite. Are o cooperativă agricolă prosperă, tractoare şi maşini moderne, care au trimis vechiul plug de lemn la expoziţia etnografică şi folclorică a satului. Oamenii sînt cu adevărat stăpînii hotarului şi ai muncii lor, şi asta se vede din viaţa îndestulată a dăişorenilor. Zeci de tineri din sat şi-au luat zborul, în anii luminoşi ai socialismului, spre toate categoriile de şcoli profesionale, medii şi superioare. Statistica comparativă prezentată unei săli arhipline de către mult-îndrăgitul dascăl cu părul cărunt, a fost apoi completată, pe alte planuri, de prof. univ. dr. Gheorghe Mihăilă, decanul facultăţii de limbi slave a Universităţii din Bucureşti, de colonelul Ion Pumnea, de profesorul Ion Pumnea — sufletul ansamblului din Dăişoara —, de Gheorghe Pumnea, directorul adjunct al Uzinei chimice din Copşa Mică, toţi fii ai Dăişoarei. A fost o autentică pledoarie pentru cinste, demnitate, muncă avîttată, mîndrie patriotică, din care tineretul a priceput că noua fizionomie a satului lor, realizările sale, nu au picat de undeva din cer, ci sînt rodul muncii părinţilor lor, care, la îndemnul partidului nostru, au ales drumul socialismului, drumul eliberării lor de servituţiile vechii orînduiri nedrepte, drumul afirmării lor. N-au lipsit din cuvintele fiilor satului nici accentele de reproş. Tinărul profesor Ioan Bucur, întors în Dăişoara, a rămas impresionat de înnoirile de pe chipul satului. A văzut însă şi scene care l-au dezamăgit, şi le-a arătat acolo, la căminul cultural, deschis, ca să audă toţi. El a povestit cum în ajunul sărbătorii folclorice de la Dăişoara, bătrînii munceau la înfrumuseţarea satului, la împrăştiatul pietrişului pe uliţă, in timp ce unii tineri şi şcolarii se jucau pe de lături, in loc să pună umărul, alături de părinţii şi de bunicii lor. El a adus critici la adresa corpului didactic, a unor părinţi, care nu se îngrijesc suficient să educe copiii în spiritul dragostei faţă de muncă. în timp ce vorbea tînărul profesor, am privit peste sală. Era o linişte profundă. Oamenii încuviinţau prin gesturi mute spusele lui şi se tromm, tau în sinea lor. Tinerii nu ştiau încotro să privească. . . Am priceput atunci că din această întîlnire cu fiii satului, oamenii învaţă, învaţă să-şi înfrumuseţeze chipul şi viaţa, învaţă să fie mai activi, mai responsabili. . . Asemenea întîlniri cu fiii satului aşteptăm să se organizeze la căminele noastre culturale. Şi după ce vom epuiza aceste discuţii creatoare, care vizează scorul de frumuseţe din conştiinţa oamenilor, a tinerilor, după aceea, dansul şi jocul, cîntecul şi paharul, vor întregi o seară de puternică emulaţie generală. În spiritul programului de educare comunistă a poporului Attila SOCACIU //////WW////////////////A/////////////W////////////////W,1 ilustrată din Predeal. Foto: V. SECAREANU Ansamblul braşovean la al 7-lea Festival de folclor de pe litoral ^ Astăzi pleacă pe litoral Ansamblul reprezentativ § i al judeţului Braşov, care va participa la cel de-al ^ 7-lea Festival de folclor de pe litoral. Din compo- 5« 5 nenţa ansamblului tace ,Făgăraşul", cel al parte ansamblul folcloric a căminului cultural din Dăişoara, şi melodii populare maghiare , amatori germani din Rupea şi S Ansamblul braşovean, după cum se vede, renta frumuseţile cintecelor, jocurilor şi portului popular specific meleagurilor judeţului nostru. 5 Interpreţi de dansuri din Racoș, artiști shimbav. s i § (Urmare din pag. 1) pă retezată pentru magazinele C.P.V.L.F.—Braşov. „Colaborăm foarte bine cu doi oameni care manifestă respect faţă de munca noastră — ne spune şeful de fermă. Este vorba de recepţionerul V. Munteanu şi şoferul Sabin Mihăilă". Cele spuse de inginer explicau de fapt pentru ce cooperativa agricolă din Codlea nu a avut niciodată diferende cu I.J.P.U.L.F., fiind, dimpotrivă, apreciată pentru legumele de bună calitate pe care le livrează potrivit graficelor încheiate de comun acord. Pe aceleași coordonate se întîlnesc aprecierile și atunci cînd vine vorba despre activitatea fermei legumicole a C.A.P. din Ghimbav. Este un, argument în plus care atestă că printr-o bună colaborare dintre producător şi beneficiarul de plan, au de cîştigat nu numai cei doi parteneri, ci şi consumatorul care, într-o astfel de conjunctură, găseşte pe piaţă marfă după gust. Dar, din păcate, nu aşa stau lucrurile pretutindeni. C. A. P. Cristian are 100 ha. de grădină, de care răspunde inginerul Francisc Armeanca. Desigur, nu este uşor să menţii curată de buruieni o asemenea întindere cultivată cu legume, mai ales cînd ploile prea dese nu-ţi dau răgazul necesar. Totuşi, prin munca cooperatorilor din echipele legumicole permanente, a tovarăşilor lor din brigăzile de cîmp cînd a fost posibil, ca şi a celor 40 de angajaţi cu plată, şeful de fermă a reuşit să rezolve cu bine problema întreţinerii culturilor. Ca urmare, şi producţia de legume este bună. Cu toate acestea, aici, livrările, raportate la prevederile din grafice, înregistrează minusuri şi nu plusuri, ca la Codlea, şi aceasta datorită modului defectuos în care îşi fac datoria recepţionerii I.J.P.U.L.F. şi factorii de răspundere din cooperativă. Critici aspre la adresa I.J.P.V.L.F. am auzit recent şi la C.A.P. Vulcan. Buna întreţinere a culturilor, datorită hărniciei cu care au muncit pînă acum cooperatorii, sub conducerea inginerei Maria Bujgoi, a favorizat depăşirea substanţială a producţiei la ceapa verde, varză, cartofi şi alte legume timpurii, dar aşa cum au arătat comuniştii de aici în cadrul adunării generale a organizaţiei de partid, în care s-a analizat şi situaţia din legumicultura, beneficiarul de plan — întreprinderea intercooperatistă de valorificare a produselor agricole, a păgubit ferma legumicolă cu circa 250—300 mii lei, prin aceea că nu a preluat integral şi ritmic marfa. Şi aceasta în timp ce pe piaţa Braşovului varza şi alte legume erau deficitare. Pentru a se evita asemenea situaţii, este necesară o mai bună sincronizare a eforturilor tuturor factorilor, deoarece din aceasta vor ieşi cîştigaţi toţi cei interesaţi: producător — beneficiar de plan — consumator, liniar laiffii I HM ■ I ■ I ■ I ■ I ■ I ■ I PRODUCĂTORII ŞI BENEFICIARII DE LEGUME Cartea politică „P.C.R. IN VIAŢA SOCIAL-POLITICĂ A ROMÂNIEI" Pregătita în cinstea aniversării semicentenarului P.C.R., lucrarea reprezintă o culegere de studii originale, rod al activităţii unui grup de cercetători ai istoriei contemporane a României. în carte se abordează o arie largă de probleme şi aspecte ce converg spre evidenţierea rolului şi locului P.C.R. în viaţa social-politică a ţării în perioada 1921—1944. Volumul îşi propune ca pe baza unui bogat material documentar, în mare parte inedit, să sublinieze importanţa şi sensul actului constituirii P.C.R. ca detaşament de avangardă a clasei muncitoare, precum şi poziţia, activitatea şi lupta sa consecventă în fruntea celor mai înaintate forţe social-politice din România. Gh. Ioniţă — „P.C.R. Şi MASELE POPULARE" în lucrare este tratată activitatea P.C.R. pentru făurirea unităţii de acţiune a clasei muncitoare, în vederea creării unui front larg antifascist al tuturor forţelor democrate din România. Legăturile P.C.R. cu lumea satelor, cu intelectualitatea, realizarea unor acorduri democratice de luptă antifascistă cu diferite partide şi organizaţii politice, precum şi activitatea sa internaţională constituie problematica fundamentală a cărţii, autorul punînd în circuitul ştiinţific informaţii documentare noi culese din arhiva C.C. al P.C.R. D. Mazilu - „OPINIA PUBLICA ÎN SOCIALISM" Lucrarea pune un accent deosebit pe rolul opiniei publice în întărirea ordinii de drept socialist, în dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor şi întărirea normelor moralei noi, comuniste, în respectarea normelor de convieţuire socială de către cetăţeni, de către toţi cei chemaţi să asigure respectarea legilor statului nostru. Se subliniază aportul opiniei publice la aplicarea politicii partidului şi statului nostru, evidenţiindu-se rolul crescînd al opiniei publice ca reflectare a procesului de dezvoltare a democraţiei socialiste şi a maturizării conştiinţei celor ce muncesc. Lucrarea contribuie la generalizarea metodelor şi formelor folosite în formarea şi dezvoltarea opiniei publice, precum şi la combaterea lipsurilor manifestate în acest domeniu. * f F é