Drum Nou, iulie 1971 (Anul 28, nr. 8235-8261)

1971-07-24 / nr. 8255

Pag 2 Comisiile pe probleme ale Frontului Unităţii Socialiste la început de drum Frontul Unităţii Socialiste, organ politic reprezentativ, cu un larg caracter de masă, îşi afirmă, tot mai mult prezenţa în viaţa politică, economică şi socială a ţării. Consiliile locale ale Frontului antrenează masele largi de oameni ai muncii la con­ducerea treburilor obşteşti, la îndeplinirea exemplară a sarcini­lor şi angajamentelor asumate în întrecerea socialistă de colec­tivele de muncă din întreprinderi şi instituţii, la făurirea tuturor bunurilor materiale şi spirituale ale societăţii noastre, căreia Congresul al X-lea al partidului i-a jalonat coordonatele unei multilaterale dezvoltări. Pentru a putea cuprinde mai bine sarcinile aferente din ca­drul acestei vaste activităţi, în cadrul consiliilor locale ale Frontului au fost constituite recent comisiile pe probleme. Ce rol îndeplinesc aceste comisii, cum vor acţiona ele, iată probleme asupra cărora am cerut cîteva lămuriri tovarăşului ANDREI SORCOIU, secretarul Consiliului judeţean al Frontului Unităţii So­cialiste. — Constituirea comisiilor pe probleme în cadrul consiliilor lo­cale ale Frontului — judeţean, municipal şi orăşenesc — vine să suplinească un gol în activi­tatea de pînă acum a acestora, să le apropie mai mult de sec­toarele de bază ale activităţii sociale, în care sunt angrenate ca factori motori, mobilizatori de iniţiativă şi răspundere. Consti­tuirea acestor comisii răspunde, aşadar, unor necesităţi practice şi tocmai de aceea în stabilirea numărului şi componenţei lor nu s-au trasat jaloane fixe, nu s-au stabilit limite formale, lăsîndu-se acest lucru" la latitudinea consi­liilor, singurele în măsură să de­cidă cîte comisii îşi organizea­ză în funcţie de problematica pe care o au de cuprins. Recenta plenară a Consiliului judeţean al Frontului a hotărît, bunăoară, ca la nivelul acesteia să funcţioneze patru comisii cu activitate permanentă : comisia pentru probleme economice şi sociale, comisia pentru probleme de educaţie (inclusiv dezbaterea unor legi şi hotărîri), comisia pentru probleme de control ob­ştesc şi comisia pentru probleme organizatorice. Desigur, nu sînt unicele forme. Tot atît de bine se mai pot or­ganiza comisii pentru proble­mele activităţii de interes patri­otic, comisii pentru urmărirea soluţionării propunerilor şi cere­rilor oamenilor muncii, comisii cu activitatea în rîndul deputa­ţilor ş.a. Rămîne ca fiecare con­siliu să opteze pentru constitu­irea comisiilor pe care le con­sideră cele mai necesare și utile în ducerea la îndeplinire a sar­cinilor ce le revin. — Din cine sint constituite co­­misiile pe probleme ? — In primul rînd, în compo­nența comisiilor sint aleşi mem­bri ai consiliului respectiv al Frontului. Pentru a le conferi în­să un caracter mai larg — şi, în acelaşi timp, o garanţie a înde­plinirii acţiunilor — în comisii vor fi cooptate şi alte cadre, repre­zentante ale organizaţiilor de masă, , obşteşti şi profesionale, componente ale Frontului. — Despre stilul şi metodele de muncă ale comisiilor, ce ne pu­teţi spune ? — Trebuie precizat, întîi de toate, faptul că acestea îşi des­făşoară activitatea pe baza pla­nurilor de muncă ale birourilor executive ale consiliilor Frontu­lui, fiecare comisie extrăgîn­­du-şi problemele ce-i revin din planul, general de acţiuni pe o anumită perioadă de timp, ur­mărind, prin întreaga activitate, concretizarea lor. Formele de ac­tivitate de bază constau în ela­borarea unor studii și alte ma­teriale, care sunt examinate de biroul executiv. De aici conclu­zia că aceste comisii nu au drep­tul să ia, cu de la ele putere, hotărîri, ci numai acelea de a sesiza şi propune, rolul hotărîrii revenind organului colectiv exe­cutiv. Şi încă un lucru deosebit de pozitiv, după părerea noastră, acela că pentru a asigura con­tinuitate şi operativitate muncii comisiilor, acestea se pot întruni în şedinţe de lucru ori de cite ori este nevoie. — Aminteaţi, pe parcursul dis­cuţiei, despre cele patru comisii pe probleme constituite la nive­lul consiliului judeţean al Fron­tului. V-am ruga să vă referiţi la cîteva dintre obiectivele care stau în faţa acestora în perioa­da de timp imediat următoare. — După cum se ştie, Con­siliul Naţional al Frontului U­­nităţii Socialiste a adresat o chemare către toţi oamenii mun­cii pentru înfăptuirea exemplară a planului dezvoltării naţionale în perioada anilor 1971—1975. In lumina acestei chemări, con­siliul judeţean al Frontului, prin comisia sa pentru probleme e­­conomice şi sociale, conduce acţiunea de reînnoire a angaja­mentelor luate de unităţile eco­nomice din industrie şi agricul­tură, comerţ, precum şi de con­siliile populare, avînd în vedere ca acestea să fie dezbătute şi aprobate de oamenii muncii. De asemenea, se vor organiza ac­ţiuni comune cu participarea or­ganizaţiilor din Front, pentru în­deplinirea unor sarcini din in­dustrie şi construcţii, desfăşura­rea în condiţii optime a lucră­rilor şi campaniilor agricole, re­alizarea obiectivelor stabilite în întrecerea socialistă dintre ju­deţe. Totodată, va organiza dez­bateri, cu participarea largă a oamenilor muncii, pe marginea planurilor de dezvoltare şi sis­tematizare a localităţilor rurale din judeţ , problemă care, de altfel, va fi înscrisă şi pe ordi­nea de zi a viitoarei plenare a consiliului judeţean al Frontului. Obiective de cea mai mare importanţă — aş spune primor­dială — stau şi în faţa comisiei pentru probleme de educaţie, a cărei activitate va fi axată pe sarcinile majore izvorîte din programul amplu de educare comunistă a poporului, elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. în acest sens, ne-am propus să intensificăm activitatea de po­pularizare şi explicare în mase a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, a Chemării Consiliului Naţional al Frontului. în paralel, se vor or­ganiza întîlniri cu oameni ai muncii în cadrul cărora vor fi prezentate expuneri pe teme de legislaţie şi etică socialistă, lu­crări originale cu tematică pa­triotică etc. Punerea în dezbatere publică a proiectului de lege privind or­ganizarea şi funcţionarea con­trolului obştesc incumbă comisi­ei de resort o serie de respon­sabilităţi, printre care şi mobili­zarea la această largă acţiune de dezbatere a tuturor organiza­ţiilor componente ale Frontului, a celorlalte comisii locale. Tot co­misiei îi revine misiunea să pro­pună unităţile şi componenţa comisiilor pentru probleme de control obştesc la nivelele su­bordonate, să stabilească un complex de măsuri pregătitoare pentru ca imediat după adop­tarea legii de către Marea Adu­nare Naţională consiliile locale ale Frontului să poată trece, concret, la acţiune. Sarcini nu mai puţin importante revin comi­siei organizatorice, care-şi va orienta activitatea spre munca cu deputaţii. Sunt doar cîteva dintre obiec­tivele pe care am ţinut să le menţionăm, obiective care, prin­­tr-o judicioasă organizare a muncii la nivelul fiecărei comi­sii, printr-o atentă îndrumare din partea consiliului judeţean al Frontului, a biroului său exe­cutiv, vor putea fi transferate, pe parcurs, din sfera teoriei în cea a practicii. Convorbire realizată de L. MUNTEANU „MICRONUL - GRAMUL - SECUNDA IN SLUJBA EFICIENTEI" (Urmare din pag. 1) 34 la 58. Tot astfel, a sporit şi indicele de utilizare a maşinilor de la 93,3 la sută la 93,3 la su­tă. Creşterea prietenilor „gramu­lui" a condus la scăderea volu­mului rebutului de la 1,01 la su­tă la 0,73 la sută şi la sporirea economiilor de metal cu 16 tone. Iniţiativa şi primele rezultate au avut un larg ecou în secţie, iar apoi în întreaga uzină. Ele au fost supuse analizei atente a organizaţiei de partid nr. 1 din secţia forţă. Ca urmare au fost stabilite măsuri concrete pentru intensificarea muncii politice de masă. Comuniştii au primit sar­cini concrete pentru sprijinirea acţiunii şi extinderea ei în toată secţia forţă. Zilele trecute, din iniţiativa co­mitetului de partid pe uzină şi a comitetului sindicatului, s-a or­ganizat o consfătuire în vederea generalizării acţiunii forfurilor la nivelul întregii uzine. Au partici­pat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi ale sindicate­lor, ai comitetului de direcţie, şefi de secţii şi servicii, activul sin­dical al uzinei. Despre cadrul organizatoric de desfăşurare a acţiunii şi despre primele rezul­tate au vorbit ing. Dumitru Voi­­cu, adjunctul secţiei forjă, şi Ra­du Neagu, preşedintele comite­tului sindical de secţie. Rezulta­tele obţinute s-au bucurat de a­­preciere. Au fost exprimate şi gînduri de viitor. Iniţiatorii se preocupă, de pildă, de sporirea caracterului educativ al adună­rilor grupelor sindicale, de gă­sirea unor noi forme şi metode de stimulare a opiniei de masă împotriva deficienţelor, de reali­zare a unei mai bune colaborări între birourile grupelor sindicale, între secţiile de fabricaţie, folo­sind în acest scop scrisorile des­chise, schimburile de experienţă, sesizarea operativă a neajunsu­rilor ivite în diferite puncte ale fluxului tehnologic. Participanţii şi-au exprimat do­rinţa de a-şi aduce contribuţia la generalizarea iniţiativei, la sprijinirea ei. Astfel, Ilie Dragoş, secretarul comitetului sindical de la sculărie, s-a angajat în numele sculerilor să livreze la timp sec­ţiilor de fabricaţie S.D.V.-urile solicitate. A cerut însă acestora să prezinte şi ele din timp nece­sarul de scule. Tot astfel, Virgil Bîrlă, organizatorul grupei sindi­cale de la serviciile tehnice, s-a angajat să sprijine mai intens sectoarele productive în perfec­ţionarea şi modernizarea maşini­lor şi tehnologiilor. La rîndul său inginerul Kurt Haller, adjunctul serviciului metalurg-şef, i-a asi­gurat pe forjori de tot sprijinul în aprofundarea sensurilor Iniţi­ativei lor, iar Vass Árpád, pre­şedintele comitetului sindical de la role, a venit cu propuneri pen­tru îmbinarea armonioasă a sti­mulentelor morale şi materiale. In încheierea dezbaterilor, to­varăşii Vicenţiu Apolzan, secre­tarul comitetului de partid, şi Gheorghe Garcea, preşedintele comitetului sindicatului, au relie­fat necesitatea şi căile de inten­sificare a muncii de educaţie co­munistă a tuturor salariaţilor, de ridicare a nivelului lor de con­ştiinţă, a spiritului combativ faţă de neajunsuri. Nouă nu ne mai rămîne decit să adresăm calde felicitări co­lectivului uzinei „Rulmentul" pentru perseverenţa şi operativi­tatea de care au dat dovadă în extinderea iniţiativei „Micronul — gramul — secunda în slujba eficienţei" şi să recomandăm ce­lorlalte organizaţii de partid şi sindicale din întreprinderile ju­deţului să studieze şi să preia operativ această acţiune cu cer­tă eficienţă în înfăptuirea pro­gramului de dezvoltare a activi­tăţii politico-ideologice şi cultu­ral-educative, de înfăptuire a po­liticii economice a partidului. DRUM NOU H Rinini^iiai siniigi&i i'Biisi Bisii Hi Kiniai §7 Nr. 8255 ARTĂ ŞI CULTURĂ Manifestările de la căminul cultural se circumscriu cerinţelor educaţionale ? Iniţierea unor noi for­me de influenţare educati­vă, sau perfecţionarea u­­nor forme mai vechi, face parte din preocupările co­tidiene ale fiecărui acti­vist cultural, care simte întreaga responsabilitate ce i-o incumbă sarcina de educator al maselor. Aşa cum sublinia secretarul ge­neral al partidului nostru în expunerea la consfătui­rea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educati­­ve, cluburile muncitoreşti, căminele culturale trebuie să pună pe primul plan al activităţii lor educarea po­litică, socialistă a oame­nilor muncii, acestui scop fiindu-i subordonate şi manifestările distractive. Nu se poate afirma că activul cultural din jude­ţul nostru nu s-a preocu­pat să găsească forme evoluate de educaţie, cu eficacitate pe planul con­ştiinţei, deşi în acest do­meniu mai persistă destu­le neajunsuri. Nu le amin­tesc pe toate cîte ne-au reţinut atenţia, mărginin­­du-mă doar la o iniţiativă mai nouă, care cîştigă în ultima vreme un teren larg. Mă refer la ceea ce nu­mim „întâlnirea cu fiii satu­lui“. Se ştie că nu există aşezare din judeţ, mare sau mică, din sânul căreia să nu se fi ridicat cadre de cele mai diverse pro­fesii — muncitori indus­triali, profesori, medici, jurişti, ingineri, ofiţeri - şi care, luîndu-şi zborul de pe plaiurile natale, s-au stabilit pe alte meleaguri ale patriei, „întâlnirea cu fiii satului" îşi propune ca, periodic, să readucă, în satul natal pe cei ple­caţi, şi, într-o atmosferă caldă, familiară, obştea sătească — cum s-ar spu­ne — cu „garnitura" com­pletă, să discute despre rosturile din sat, despre împlinirile, despre greu­tăţile cu care se mai con­fruntă cei de acasă, cei plecaţi pe alte tărâmuri. Apare deci limpede că acţiunea propriu-zisă de­păşeşte cadrul unei sim­ple manifestări de diver­tisment şi că ea îmbracă dimpotrivă un caracter net educativ, care ţinteşte un scop social bine definit. Flare însă că nu toţi activiştii noştri culturali intuiesc acest rost, această funcţie educativă a întîl­­nirii cu fiii satului. Mi-a fost dat să asist la o în­­tîlnire care în loc să con­ducă la un cîştig pe pla­nul interesului obştesc, s-a transformat într-un soi de „audienţă" în cadru! că­reia unii localnici cereau de la cei întorşi acasă fel de fel de favoruri. Era ceva jenant şi dezonorant în aceste intervenţii şi, se-nţelege de la sine că o asemenea întîlnire cu fiii satului nici n-are rost să programăm în incinta lăcaşului de cultură. Ceea ce găzduieşte aşezămîntul de cultură trebuie să răs­pundă unui scop social, sa se circumscrie cerinţe­lor educaţionale ale co­lectivităţii respective. în alte cazuri aceste in­­tîlniri îmbracă mai mult forma unor reuniuni „la un pahar", de divertisment, ca şi cînd astfel de „re­uniuni" nu s-ar putea or­ganiza într-un salon de restaurant. întîlnirea cu fiii satului este o sărbătoare a reve­derii, pe care organizato­rii sînt chemaţi să o trans­forme într-un mic forum al satului, din care, îndeo­sebi generaţiile tinere, să tragă nişte învăţăminte privind etica socialistă, respectul faţă de muncă ca unicul factor de afir­mare în societatea noas­tră, ca unica cale de a te realiza pe plan social. Cu prilejul „Zilelor fol­clorului­ dăişorean", am participat la o întîlnire cu fiii satului, exemplar pre­gătită, care nu numai că ne-a emoţionat în modul cel mai profund, dar ne-a demonstrat actualitatea şi utilitatea acestui gen de manifestare educativă. Voi încerca să descriu, suc­cint, ceea ce am văzut şi auzit acolo: învăţătorul pensionar Gheorghe Pumnea, reîn­tors în sat, după ce a e­­vocat figura luminoasă a unor dascăli şi intelec­tualii care s-au stins — printre care şi pe scriito­rul Emanoil Bucuţă — a descris un tablou al vechii Căişoare, cu casele pitice, cu întunericul şi glodul de pe uliţi, cu truda oame­nilor pe hotarul moşierului. Pe vremea tinereţii lui abia doi-trei copii au pu­tut pleca la şcoli mai înal­te, şi asta cu sacrificii ma­teriale deosebite. Acum Dăişoara, vestitul sat fol­cloric, care în anii socia­lismului şi-a cîştigat o per­sonalitate a sa, are zeci de case noi, lumină elec­trică, străzi pietruite. Are o cooperativă agricolă prosperă, tractoare şi ma­şini moderne, care au tri­mis vechiul plug de lemn la expoziţia etnografică şi folclorică a satului. Oame­nii sînt cu adevărat stă­­pînii hotarului şi ai muncii lor, şi asta se vede din viaţa îndestulată a dăişo­­renilor. Zeci de tineri din sat şi-au luat zborul, în anii luminoşi ai socialis­mului, spre toate catego­riile de şcoli profesionale, medii şi superioare. Statistica comparativă prezentată unei săli arhi­pline de către mult-îndră­­gitul dascăl cu părul că­runt, a fost apoi comple­tată, pe alte planuri, de prof. univ. dr. Gheorghe Mihăilă, decanul facultă­ţii de limbi slave a Uni­versităţii din Bucureşti, de colonelul Ion Pumnea, de profesorul Ion Pumnea — sufletul ansamblului din Dăişoara —, de Gheorghe Pumnea, directorul adjunct al Uzinei chimice din Copşa Mică, toţi fii ai Dăişoarei. A fost o auten­tică pledoarie pentru cin­ste, demnitate, muncă a­­vît­tată, mîndrie patriotică, din care tineretul a price­put că noua fizionomie a satului lor, realizările sa­le, nu au picat de undeva din cer, ci sînt rodul mun­cii părinţilor lor, care, la îndemnul partidului nos­tru, au ales drumul socia­lismului, drumul eliberării lor de servituţiile vechii o­­rînduiri nedrepte, drumul afirmării lor. N-au lipsit din cuvinte­le fiilor satului nici accen­tele de reproş. Tinărul profesor Ioan Bucur, în­tors în Dăişoara, a rămas impresionat de înnoirile de pe chipul satului. A văzut însă şi scene care l-au dezamăgit, şi le-a a­­rătat acolo, la căminul cultural, deschis, ca să audă toţi. El a povestit cum în ajunul sărbătorii folclorice de la Dăişoara, bătrînii munceau la înfru­museţarea satului, la îm­prăştiatul pietrişului pe uliţă, in timp ce unii tineri şi şcolarii se jucau pe de lături, in loc să pună umărul, alături de părinţii şi de bunicii lor. El a adus critici la adresa corpului didactic, a unor pă­rinţi, care nu se îngri­jesc suficient să educe copiii în spiritul dragostei faţă de muncă. în timp ce vorbea tînă­­rul profesor, am privit peste sală. Era o linişte profundă. Oamenii încu­viinţau prin gesturi mute spusele lui şi se tromm­, tau în sinea lor. Tinerii nu ştiau încotro să priveas­că. . . Am priceput atunci că din această întîlnire cu fiii satului, oamenii învaţă, învaţă să-şi înfrumuseţe­ze chipul şi viaţa, învaţă să fie mai activi, mai res­ponsabili. . . Asemenea întîlniri cu fiii satului aşteptăm să se organizeze la căminele noastre culturale. Şi după ce vom epuiza aceste dis­cuţii creatoare, care vi­zează scorul de frumuse­ţe din conştiinţa oameni­lor, a tinerilor, după ace­ea, dansul şi jocul, cînte­­cul şi paharul, vor întregi o seară de puternică emu­laţie generală. În spiritul programului de educare comunistă a poporului Attila SOC­AC­IU //////WW////////////////A/////////////W////////////////W,1 ilustrată din Predeal. Foto: V. SECAREANU Ansamblul braşovean la al 7-lea Festival de folclor de pe litoral ^ Astăzi pleacă pe litoral Ansamblul reprezentativ § i al judeţului Braşov, care va participa la cel de-al ^­­ 7-lea Festival de folclor de pe litoral. Din compo- 5« 5 nenţa ansamblului tac­e ,Făgăraşul", cel al parte ansamblul folcloric a căminului cultural din Dăişoara,­­ şi melodii populare maghiare , amatori germani din Rupea şi S Ansamblul braşovean, după cum se vede, renta frumuseţile cintecelor, jocurilor şi portului p­opular specific meleagurilor judeţului nostru. 5 I­nterpreţi de dansuri din Racoș, artiști shimbav. s i § (Urmare din pag. 1) pă retezată pentru magazinele C.P.V.L.F.—Braşov. „Colaborăm foarte bine cu doi oameni care manifestă respect faţă de munca noastră — ne spune şeful de fer­mă. Este vorba de recepţionerul V. Munteanu şi şoferul Sabin Mi­hăilă". Cele spuse de inginer ex­plicau de fapt pentru ce coope­rativa agricolă din Codlea nu a avut niciodată diferende cu I.J.P.U.L.F., fiind, dimpotrivă, apre­ciată pentru legumele de bună calitate pe care le livrează po­trivit graficelor încheiate de co­mun acord. Pe aceleași coordonate se întîl­­nesc aprecierile și atunci cînd vine vorba despre activitatea fer­mei legumicole a C.A.P. din Ghimbav. Este un, argument în plus care atestă că printr-o bună colaborare dintre producător şi beneficiarul de plan, au de cîş­­tigat nu numai cei doi parteneri, ci şi consumatorul care, într-o ast­fel de conjunctură, găseşte pe piaţă marfă după gust. Dar, din păcate, nu aşa stau lucrurile pretutindeni. C. A. P. Cristian are 100 ha. de grădină, de care răspunde inginerul Fran­­cisc Armeanca. Desigur, nu este uşor să menţii curată de buruieni o asemenea întindere cultivată cu legume, mai ales cînd ploile prea dese nu-ţi dau răgazul ne­cesar. Totuşi, prin munca coope­ratorilor din echipele legumicole permanente, a tovarăşilor lor din brigăzile de cîmp cînd a fost po­sibil, ca şi a celor 40 de angajaţi cu plată, şeful de fermă a reuşit să rezolve cu bine problema în­treţinerii culturilor. Ca urmare, şi producţia de legume este bună. Cu toate acestea, aici, livrările, raportate la prevederile din gra­fice, înregistrează minusuri şi nu plusuri, ca la Codlea, şi a­­ceasta datorită modului defec­tuos în care îşi fac datoria re­­cepţionerii I.J.P.U.L.F. şi factorii de răspundere din cooperativă. Critici aspre la adresa I.J.P.­V.L.F. am auzit recent şi la C.A.P. Vulcan. Buna întreţinere a cultu­rilor, datorită hărniciei cu care au muncit pînă acum coopera­torii, sub conducerea inginerei Maria Bujgoi, a favorizat depăşi­rea substanţială a producţiei la ceapa verde, varză, cartofi şi alte legume timpurii, dar aşa cum­ au arătat comuniştii de aici în ca­drul adunării generale a organi­zaţiei de partid, în care s-a ana­lizat şi situaţia din legumicultura, beneficiarul de plan — întreprin­derea intercooperatistă de valo­rificare a produselor agricole, a păgubit ferma legumicolă cu cir­ca 250—300 mii lei, prin aceea că nu a preluat integral şi ritmic marfa. Şi aceasta în timp ce pe piaţa Braşovului varza şi alte le­gume erau deficitare. Pentru a se evita asemenea si­tuaţii, este necesară o mai bună sincronizare a eforturilor tuturor factorilor, deoarece din aceasta vor ieşi cîştigaţi toţi cei intere­saţi: producător — beneficiar de plan — consumator, liniar laiffii I HM ■ I ■ I ■ I ■ I ■ I ■­­ I PRODUCĂTORII ŞI BENEFICIARII DE LEGUME Cartea politică „P.C.R. IN VIAŢA SOCIAL-POLITICĂ A ROMÂNIEI" Pregătita în cinstea aniversării se­micentenarului P.C.R., lucrarea repre­zintă o culegere de studii originale, rod al activităţii unui grup de cerce­tători ai istoriei contemporane a Ro­mâniei. în carte se abordează o arie largă de probleme şi aspecte ce con­verg spre evidenţierea rolului şi lo­cului P.C.R. în viaţa social-politică a ţării în perioada 1921—1944. Volumul îşi propune ca pe baza u­­nui bogat material documentar, în mare parte inedit, să sublinieze im­portanţa şi sensul actului constituirii P.C.R. ca detaşament de avangardă a clasei muncitoare, precum şi po­ziţia, activitatea şi lupta sa consec­ventă în fruntea celor mai înaintate forţe social-politice din România. Gh. Ioniţă — „P.C.R. Şi MASELE POPULARE" în lucrare este tratată activitatea P.C.R. pentru făurirea unităţii de ac­ţiune a clasei muncitoare, în vederea creării unui front larg antifascist al tuturor forţelor democrate din Româ­nia. Legăturile P.C.R. cu lumea satelor, cu intelectualitatea, realizarea unor acorduri democratice de luptă anti­fascistă cu diferite partide şi organi­zaţii politice, precum şi activitatea sa internaţională constituie problematica fundamentală a cărţii, autorul punînd în circuitul ştiinţific informaţii docu­mentare noi culese din arhiva C.C. al P.C.R. D. Mazilu - „OPINIA PUBLICA ÎN SOCIALISM" Lucrarea pune un accent deosebit pe rolul opiniei publice în întărirea ordinii de drept socialist, în dezvolta­rea conştiinţei socialiste a maselor şi întărirea normelor moralei noi, co­muniste, în respectarea normelor de convieţuire socială de către cetăţeni, de către toţi cei chemaţi să asigure respectarea legilor statului nostru. Se subliniază aportul opiniei pu­blice la aplicarea politicii partidului şi statului nostru, evidenţiindu-se ro­lul crescînd al opiniei publice ca re­flectare a procesului de dezvoltare a democraţiei socialiste şi a maturizării conştiinţei celor ce muncesc. Lucrarea contribuie la generalizarea metodelor şi formelor folosite în for­marea şi dezvoltarea opiniei publice, precum şi la combaterea lipsurilor manifestate în acest domeniu. * f F é

Next