Drum Nou, iulie 1971 (Anul 28, nr. 8235-8261)
1971-07-31 / nr. 8261
* Dix.Jud.Braşov Către Of. PUR TIEGU HUBES 12 ab. l-uri» nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8261 Simbătă, 31 iulie 1971 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, uniti-vi! La strînsul recoltei şi semănatul plantelor furajere în cultură dublă VITEZA ZILNICĂ DE LUCRU POATE ŞI TREBUIE SĂ CREASCĂ! Analiza modului cum s-a desfăşurat in ultima săptămină recoltarea cerealelor, făcută de colectivul judeţean de coordonare a lucrărilor agricole, a scos în evidenţă faptul că deşi griul a ajuns la maturitate în toate zonele judeţului, încă nu se acţionează cu suficientă operativitate pentru strîngerea grabnică şi fără pierderi a recoltei. Dacă într-o serie de unităţi munca este bine organizată, timpul bun de lucru şi forţele existente se utilizează cu eficienţă maximă, în multe cooperative agricole şi ferme de stat există încă serioase defecţiuni organizatorice şi tehnice, care au determinat realizarea unei viteze zilnice scăzute. Astfel, în ultimele 5 zile pe ansamblul judeţului s-au recoltat în medie cu o combină cîte 1,6 hectare în C.A.P. şi 1,3 hectare în fermele I.A.S., ceea ce, desigur, este cu totul necorespunzător. Din această cauză, pînă ieri dimineaţă griul a fost recoltat doar de pe 14,2 la sută din suprafeţele cultivate în C.A.P. şi de pe 17,2 la sută în I.A.S. Mai mult, la data amintită mai erau de recoltat şi circa 300 hectare cu orz de toamnă (la C.A.P. Bod, Cincu, Crizbav, Feldioara, Hălchiu - ca să amintim doar unităţile cu suprafeţe mai mari), lucrare ce trebuia pînă acum încheiată. Faţă de această situaţie, comandamentul judeţean a făcut unele recomandări cu privire la modul cum trebuie să se acţioneze în continuare pentru sporirea ritmului de lucru, pentru ca în perioada ce urmează să se realizeze o viteză zilnică la recoltat care să depăşească 2000 ha. pe judeţ, in primul rând s-a indicat ca toate conducerile staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii să ia măsuri urgente de punere în funcţiune a combinelor defecte şi împreună cu consiliile de conducere ale cooperativeloragricole să organizeze în aşa fel activitatea, incit zilnic lucrul să se înceapă de dimineaţă cit mai devreme şi să se încheie seara tirziu. in acest fel se creează posibilitatea ca fiecare combină să recolteze zilnic producţia de pe minimum 3 hectare. in acelaşi timp, organizaţiile de partid, comitetele executive ale consiliilor populare trebuie să sprijine conducerile cooperativelor agricole în mobilizarea la lucru a tuturor cooperatorilor, luînd măsuri ca alături de aceştia să participe la recoltat şi ceilalţi locuitori ai comunelor şi satelor. Acolo unde nu se pot asigura forţe suficiente la seceriş, se va sista recoltatul finului, continuîndu-se doar transportul acestuia. Din constatările făcute pînă acum rezultă că în multe locuri nu se acordă grija cuvenită calităţii lucrării de recoltat. De aceea, s-a atras atenţia ca peste tot să se organizeze strînsul spicelor, deschiderea din vreme a cărărilor de acces al combinelor în lanuri, iar pentru înlăturarea pierderilor de boabe să se verifice cu atenţie etanşeitatea combinelor şi să se pună imediat în funcţiune toate batozele, în vederea treierării cerealelor recoltate manual. în toate unităţile griul de sămînţă se va recolta, treiera şi depozita cu cea mai mare atenţie, iar cerealele destinate foldului centralizat al statului vor fi transportate cu mai multă operativitate la bazele de recepţie. în multe cooperative agricole s-a copt şi orzoaica, suprafeţe mai mari recoltindu-se pînă acum în C.A.P. din zona Făgăraş, întrucit această cultură este mai puţin rezistentă la scuturare, ea trebuie recoltată cu prioritate. Un accent mai mare decît pînă acum este necesar să se pună pe organizarea muncii în flux continuu, urmărindu-se îndeaproape modul cum lucrează presele de balotat, cum se utilizează săniile şi platformele pentru eliberarea grabnică a terenurilor, în vederea urgentării pregătirii solului şi însâmînţării culturilor duble. Pină în seara zilei de 29 iulie, au fost semănate cu aceste culturi numai circa 900 hectare, suprafaţă cu mult sub posibilităţi. Dacă la Voila, Stupini, Rîşnov, Şercaia, Homorod, Prejmer s-au semănat pînă acum suprafeţe cuprinse V. I. TOCANIE (Continuare în pag. a 3-a) OBIECTIVUL PRINCIPAL LA SECERIŞ : REALIZAREA UNEI VITEZE ZILNICE DE CEL PUŢIN 2.000 HA NICI UN BOB SĂ NU SE RISIPEASCĂ O RECOLTĂ SE STRÍNGE. CUM SE PREGĂTEŞTE CEALALTĂ ? La cooperativa agricolă din Sînpetru se acordă o mare atenţie eliberării terenurilor de paiele rămase în urma combinelor. In acest scop se folosesc, cu randament maxim, presele de balotat, în agregat cu platforme de colectat baloţii. Foto: I. BRAGHES mmmm|HIHIHIH|HIHI9NWIBIH|H|||nB||HIV,B|H|IRN,|BIH,ni|,||BIH|||||||||H'n’H,|SM|B|WB|HI ÎNTĂRIREA ACTIVITĂŢII EDUCATIVE -1 CENTRUL DEZBATERILOR Constructorii de utilaje pentru industria chimică de la U.P.R.U.C. Făgăraş au îndeplinit cu rezultate pe măsura prestigiului de care se bucură, sarcinile de plan pe primul semestru al anului, cît şi angajamentele ce reveneau primei etape a întrecerii socialiste pe 1971. Reţine atenţia faptul că în această perioadă s-au obţinut peste prevederi: o producţie suplimentară de 9,7 milioane lei, economii la preţul de cost în valoare de 1,5 milioane lei şi 3,2 milioane lei beneficii. Despre toate aceste rezultate - şi despre altele asemănătoare - s-a vorbit cu mîndrie îndreptăţită la recenta adunare a reprezentanţilor salariaţilor. Ele reprezintă o materializare a indicaţiilor preţioase pe care secretarul general al partidului le-a dat colectivului uzinei cu prilejul vizitei întreprinse aici la începutul anului, o expresie a entuziasmului cu care muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la U.P.R.U.C. îşi aduc contribuţia la înfăptuirea politicii economice ştiinţifice, clarvăzătoare a partidului şi statului nostru. Analiza rezultatelor obţinute n-a reprezentat însă decît un punct de plecare, accentul fiind pus atît în darea de seamă prezentată in numele comitetului de direcţie de către preşedintele acestuia, ing. Ion Constantinescu şi directorul uzinei, cît şi în cadrul dezbaterilor, pe pregătirea condiţiilor în vederea realizării sarcinilor de plan pe semestrul II din acest an şi pe 1972. Era şi normal să se procedeze astfel pentru că uzina în prezent este — şi mai ales în viitor va fi confruntată cu un amplu program de dezvoltare şi diversificare a fabricaţiei, a cărui înfăptuire exemplară impune luarea unor decizii şi măsuri optime. De remarcat este că în stabilirea politicii şi strategiei economice pentru etapa viitoare, reprezentanţii salariaţilor au pornit de la dezideratele exprimate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta Consfătuire de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi activităţii politice şi cultural-educative, de la analiza critică şi autocritică a muncii desfăşurate în primul semestru al anului. S-a subliniat, de pildă, faptul că înfăptuirea programului de dezvoltare şi diversificare, de asimilare a unor noi produse şi tehnologii necesită un personal numeros, bine pregătit politic şi profesional, con- Adunarea reprezentanţilor salariaţilor de la U.P.R.U.C. — Făgăraş ştient de înalta lui răspundere. Atingerea acestui obiectiv impune, înainte de toate, sporirea grijii faţă de cadre, a preocupărilor pentru integrarea profesională a noilor angajaţi. „în uzina noastră există un aflux permanent de muncitori - remarca în cuvîntul său Mie Babeş, şef de echipă la turnătorie. Marea lor majoritate iau contact pentru prima dată cu munca din industrie, cu disciplina muncitorească. Normal ar fi ca la venire să se stea de vorbă cu ei pe îndeiele, să li se înfăţişeze în amănunt ce au de făcut, cum a arătat uzina în trecut, sacrificiile depuse pentru crearea condiţiilor de muncă de astăzi. Or, în prezent noul venit primeşte o fişă de angajare în mînă, cu care este pus să umble 2-3 zile după iscălituri şi este adus la locul de muncă, fără să stea de vorbă cu el preşedintele sindicatului, secretarul U.T.C.-ului, şeful de secţie şi maistrul. O astfel de activitate birocratică, formală, nu este în măsură să creeze o sudură trainică între noul venit şi colectivul uzinei, şi dacă această indiferenţă continuă şi acolo la locul de muncă tînărul angajat pleacă în altă parte, sporind fluctuaţia braţelor de muncă, iată de ce consider absolut necesar să se pună un accent mai mare pe educarea noilor muncitori. In acest sens propun ca organele ce-şi dau avil pentru angajare să devină şi primii educatori ai tinerilor muncitori. Apoi în programa cursurilor de calificare să se prevadă şi ore de educaţie cetăţenească, de cunoaştere a regulamentului de ordine interioară". Imperativele exprimate de tovarăşul Babeş au fost îmbrăţişate ca probleme esenţiale ale actualei etape de dezvoltare a uzinei şi de către Z. FORT (Continuare In pag. a 2-a) V Forţa exemplului personal al comuniştilor Există nişte oglinzi ultrasensibile în stare să surprindă cuprecizie imaginea fidelă a sufletelor noastre. Puterea lor străbate dincolo de detaliile exterioare ale fizionomiei, dincolo de ceea ce credem sau spunem despre noi înşine, dezvăluind esenţa intimă a firii noastre cu toate virtuţile şi scăderile ei. Aceste oglinzi incapabile să mintă arătîndu-ne mai buni sau mai răi decît am fi în realitate, sînt ochii oamenilor în mijlocul cărora trăim şi muncim zi de zi. Ei nu se pot înşela pentru că judecă întotdeauna faptele, gesturile şi atitudinile, într-un cuvînt, comportamentul cotidian prin care se exprimă caracterul. Să privim acum reversul medaliei. Procesul de analiză şi interpretare a conduitei celor din jur are cel mai adesea ca termen de referinţă propria persoană. Judecind pe altul, omul de bun simţ se judecă în acelaşi timp pe sine. Şi cînd descoperă în preajma lui oameni vrednici de admiraţie şi stimă, încearcă plin de respect să devină ca ei. Ne străduim să imităm exemplele bune întîlnite în viaţă nu din cauza vreunei ancestrale tendinţe spre mimetism, ci mînaţi de aspiraţia firească a naturii umane către perfecţiune. Forţa educativă a modelelor vii n-a fost contestată niciodată, dar adevăratele ei dimensiuni n-au putut fi estimate decit în condiţiile socialismului, cînd exemplul personal al comuniştilor a devenit un factor de progres la nivelul întregii societăţi. Pretutindeni, pe întreg cuprinsul patriei, purtătorii nobilului titlu de membru al partidului sădesc în conştiinţa maselor de oameni ai muncii idealurile şi valorile comunismului pentru că, în primul rînd, EI ÎNŞIŞI TRĂIESC, MUNCESC ŞI ACŢIONEAZĂ în spiritul lor. Şi sunt urmaţi cu încredere, încredere ! De unde izvorăşte acest sentiment tonifiant ? In ce conistă forţa de atracţie şi influenţare exercitată de comunişti asupra colectivelor din care fac parte ? Am aflat răspunsul la aceste întrebări în cursul unor discuţii purtate cu mai mulţi muncitori ai secţiei motor din cadrul uzinei „Tractorul", care s-au străduit să prezinte rolul, jucat în viaţa lor de comunistul Andrei Manciulea. Iată opiniile lor : NICOLAE BRÃILESCU : „II cunosc de mulţi ani, întotdeauna m-a impresionat priceperea cu care lucrează. O dată s-au ivit nişte greutăţi serioase pe liniile de fabricaţie a tractorului de 40 CP. A fost transferat acolo. Am aflat că a pus la punct nişte maşini foarte complicate de care nimeni nu voia să se atingă. E cel mai bun meseriaş pe care l-am intîlnit vreodată. De la el am învăţat meserie, de la el am învăţat să respect munca şi oamenii. Mi am pus în gind să ajung ca dinsul şi mă străduiesc să-l ajung." PUIAŞ DUMITRU : „Pe vremuri exista un steguleţ care era decernat lunar celui mai bun strungar din secţie, in trei ani de zile el nu l-a pierdut decît de două ori. Să-l fi văzut cît de amărît era. Stingea din dinţi, nu zicea nimic, dar îl simţeam cum fierbe. Luna următoare intra iarăşi în posesia lui. îşi iubeşte meseria cu o pasiune rar întîlnită." VASILE BAICUŞ : „N-am văzut prea des un om atît de corect şi de respectuos ca el. Cînd critică pe vreunul din cei care au abateri de la disciplină ori stau prost cu norma, vorbeşte fără patimă, fără să jignească, fără să exagereze. Tot ceea ce face pare îndelung cumpănit." GHEORGHE TIRŢĂLAŞ : „îmi place că spune verde în faţă ceea ce are pe suflet. De obicei e calm, dar cînd se întîmplă ca vreunul să persiste în greşeală, să lucreze neatent, devine foarte aspru. Aşa e felul lui. Victor-Ştefan POPESCU (Continuare in pag. a 3-a) Pierderi de timp productiv justificate cu motive superficiale. • Activitatea orchestrei simfonice braşovene şi exigenţele educaţiei muzicale. | O operă cu profund caracter social. (pag. a 2-a) > Steagul roşu primeşte mâine replica echipei Vörös Meteor (Egyetértés) Budapesta. (pag. a 3-a) ► Formarea noului guvern iugoslav. I „Apollo-15". (pag. a 4-a) Jurămîntul militar - înalt legămînt faţă de patrie şi popor Ziua depunerii jurămîntului militar constituie, pentru fiecare tînăr chemat sub arme, treapta majoratului politic şi cetăţenesc, ziua în care, sub faldurile Drapelului tricolor, îşi însuşeşte cea mai nobilă poruncă a naţiunii noastre socialiste, aceea de a fi stîncă de granit în faţa oricăror duşmani, scut de nădejde al înfăptuirilor poporului muncitor, înalt legămînt faţă de patrie şi popor, faţă de conducerea de partid şi de stat, jurămîntul militar este un moment unic în viaţa unui tînăr, prin care — asemenea generaţiilor şi contingentelor mai vechi — se leagă cu ţara, cu fiinţa şi demnitatea ei, punîndu-şi viaţa în slujba intereselor, integrităţii, independenţei şi suveranităţii acesteia. Continuatori ai unor tradiţii străbune, militarii zilelor noastre, în întreaga lor activitate, pun mai presus de orice devotamentul neţărmurit faţă de socialism — acest nesecat izvor al faptelor demne, din care îşi alimentează cu consecvenţă hotărîrea de a deveni oameni utili societăţii, progresului, înfruntînd cu bărbăţie greutăţile şi privaţiunile inerente vieţii de ostaş, formîndu-şi, prin muncă şi însuşirea de noi cunoştinţe, prin dîrzenie şi curaj, calităţile omului nou. Jurămîntul dă forţă şi tărie morală, îndeamnă, zilnic, pe militari la noi şi noi fapte ostăşeşti, la perfecţionarea continuă a măiestriei militare, la îndeplinirea misiunilor şi ordinelor primite. Alături de noi, cei mai vîrstnici, tinerii chemaţi sub arme Colonel Lazăr MIHĂLŢEANU (Continuare in pag. a 2-a) TOVARĂŞUL CONSTANTIN DRĂGAN S-A ÎNTILNIT CU TOVARĂŞUL dr. KARLHEINZ KNIESTEDT Vineri, tovarăşul Constantin Dragan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., s-a intîlnit cu tovarăşul dr. Karlheinz Kniestedt, membru al Biroului, secretar al Consiliului de Conducere al Partidului Socialist Unit din Berlinul occidental, care îşi petrece concediul de odihnă în ţara noastră, în cadrul discuţiilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească, s-a procedat la un schimb de informaţii privind activităţile actuale ale celor două partide, precum şi un schimb de opinii asupra situaţiei internaţionale şi a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. S-au încheiat cursurile de vară pentru perfecţionarea cadrelor didactice de limbi moderne Ieri s-a încheiat, într-un cadru festiv, cea de a 10-a ediţie a cursurilor de vară pentru perfecţionarea cadrelor didactice de limbi moderne. Găzduit pentru prima dată la Braşov, cursul, organizat sub auspiciile Institutului central de perfecţionare a personalului didactic, a constituit pentru participanţi, profesori veniţi din toată ţara şi invitaţi de onoare de peste hotare (Anglia, Franţa, R.D.G., R.F.G., S.U.A. şi U.R.S.S.), un mijloc eficace de instruire, de adîncire a cunoştinţelor profesionale şi a modalităţilor practice de predare, precum şi un valoros schimb de experienţă, în cuvîntul de închidere ţinut de profesorul universitar, doctor docent Dimitrie Tudoran, rector al Institutului central de perfecţionare a personalului didactic, s-a subliniat rolul important al acestor cursuri cu un pregnant caracter practic, ţinuta elevată a lecţiilor predate de profesori universitari şi lectori din cadrul Universităţii române, precum şi munca stăruitoare a cadrelor didactice participante. Vorbitorul a mulţumit Comitetului judeţean şi municipal P.C.R. Braşov pentru sprijinul acordat la buna desfăşurare a cursurilor. Tov. Alexandru Crişan, secretar al Comitetului municipal P.C.R. Braşov a subliniat în cuvîrtul său bunele rezultate obţinute în cadrul cursurilor desfăşurate. Din partea cadrelor didactice participante au vorbit prof. Gh. Oproiu (secţia franceză) şi prof. I. Toma (secţia engleză). s-a redeschis Hanul lui măline Vineri şi-a redeschis porţile în Capitală, celebrul Han al lui Manuc, care, după ample lucrări de restaurare, şi-a recăpătat înfăţişarea de odinioară. Reconstituind cu exactitate hanul ridicat în 1808, pe scheletul unor clădiri ale vechii Curţi domneşti, construcţia actuală adăposteşte un hotel, un restaurant, grădină de vară, cramă, bar de zi, o patiserie-simigerie, un magazin de bijuterii şi un altul de artizanat. (Agerpres) Din iniţiativa Biroului Comitetului judeţean de partid, săptămînal se organizează în sala de lucru a acestuia, în prezenţa reprezentanţilor organelor de resort, şedinţa de analiză a modului de aprovizionare a oamenilor muncii cu produse alimentare şi industriale, în care se iau pe loc măsuri eficiente de îmbunătăţire a stării de lucruri din acest important sector de activitate. La o asemenea şedinţă, ce a avut loc recent, s-a desprins concluzia că în anumite privinţe, la anumite nivele şi resorturi se conturează într-o formă sau alta tendinţe exagerate în aprovizionarea centrului, în dauna periferiilor localităţilor, fie ele urbane sau rurale. Este adevărat, există unele motive să fie aşa, deoarece centrele orăşeneşti şi comunale dispun de localuri mai multe şi mai bine dotate, unele din ele profilate pe anumite categorii de mărfuri ce nu se pot găsi peste tot. Totuşi, aşa cum a putut constata o brigadă care a făcut sondaje pe această temă, periferia nu trebuie vitregită, mai ales în oraşe unde o dată cu noile cartiere s-au construit şi magazine moderne (deşi nu în raport cu necesităţile) care se pretează la o aprovizionare diversificată a populaţiei. Să apelăm la cîteva exemple semnificative în acest sens. Este, de pildă, normal ca în marile cartiere cum sunt cele din zona uzinelor de tractoare şi autocamioane, cu o populaţie aproximativ egală cu cea din centrul oraşului, să lipsească la anumite ore sau chiar zile întregi produse de necesitate cotidiană cum sînt pîine, lapte, legume și fructe? La fel se mai întîmplă și în alte cartiere — Bartolomeu, de exemplu — unde într-una din zilele trecute, la ora 8,30, în unitatea 198 nu sosise nici un fel de pîine. De asemenea, la complexul comercial „Mercur" din Poiana, unitate ce deserveşte în special turiştii, lipseau la data controlului dulciuri, biscuiţi etc., produse existente în cantitate suficientă în depozite. Pentru cine erau stocate? Diferenţieri în aprovizionarea cu alimentele enumerate mai sus au loc şi în oraşele şi centrele muncitoreşti mai îndepărtate de Braşov, ca Făgăraş, Predeal sau Victoria, în vreme ce în depozitele I.C.R.A. se aflau cantităţi suficiente de brînză telemea, cumpărătorii din Oraşul Victoria, Făgăraş căutau zadarnic acest produs. Aşa cum vom mai vedea şi din reliefarea altor aspecte, consecinţele unor astfel de practici în modul de aprovizionare sunt din cele mai nefavorabile. Se produc în primul rînd aglomerări, îndeosebi după-amiaza, se iroseşte timp, se naşte teama lipsei de produse şi reversul ei, aprovizionarea exagerată. La prelungirea timpului afectat de cetăţenii din cartiere cumpărăturilor contribuie şi numărul insuficient de magazine. Semnalăm încă o dată pe această cale că reţeaua comercială din cartierele citate, la ca Gh. ROŞU (Continuare în pag. a 3-a) în aprovizionarea populaţiei ♦ De ce sunt vitregite cartierele mărginaşe ////////////////////////////////////////////////////O/////////////////////// //////////////////|//////////////////////////////////////////////////////////////////,/////////////, 1 Paraguay: „paradis“ ai speculei şi terorii ASPECTE STRANII SUB CERUL TROPICAL De la sosirea pe aeroportul „Presidente Stroessner" din Asuncion, oaspetele străin e întîmpinat de numeroase prăvălii, care, în mod curios, desfac numai mărfuri străine. Foarte curînd oaspetele află că întreg Paraguayul e un „free shop" („piaţă liberă"), iar majoritatea mărfurilor, desfăcute cu preţuri mai joase decît în alte părţi, sunt provenite din contrabandă. Whisky de contrabandă se vinde în fiecare restaurant, în cafenele, chiar şi pe stradă. Ai crede că în ţară nu există o fabrică de ţigări, de băuturi spirtoase, de parfumuri, galanterie. Adevărul este că cetăţeanul obişnuit al Paraguayului nu-şi poate permite să fumeze ţigări „Camei", să cumpere parfumuri străine şi alte mărfuri de (Continuare in pag o 4-a) I