Drum Nou, iulie 1971 (Anul 28, nr. 8235-8261)

1971-07-31 / nr. 8261

* Dix.Jud.Braşov Către Of. PU­R TIEGU HUBES 1­2 ab. l-uri» nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8261 Simbătă, 31 iulie 1971 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, uniti-vi! La strînsul recoltei şi semănatul plantelor furajere în cultură dublă VITEZA ZILNICĂ DE LUCRU POATE ŞI TREBUIE SĂ CREASCĂ! Analiza modului cum s-a desfă­şurat in ultima săptămină recoltarea cerealelor, făcută de colectivul ju­deţean de coordonare a lucrărilor agricole, a scos în evidenţă faptul că deşi griul a ajuns la maturitate în toate zonele judeţului, încă nu se acţionează cu suficientă opera­tivitate pentru strîngerea grabnică şi fără pierderi a recoltei. Dacă într-o serie de unităţi munca este bine organizată, timpul bun de lucru şi forţele existente se utilizează cu eficienţă maximă, în multe coope­rative agricole şi ferme de stat e­­xistă încă serioase defecţiuni orga­nizatorice şi tehnice, care au de­terminat realizarea unei viteze zil­nice scăzute. Astfel, în ultimele 5 zile pe ansamblul judeţului s-au recoltat în medie cu o combină cîte 1,6 hectare în C.A.P. şi 1,3 hectare în fermele I.A.S., ceea ce, desigur, este cu totul necorespunzător. Din această cauză, pînă ieri dimineaţă griul a fost recoltat doar de pe 14,2 la sută din suprafeţele cultivate în C.A.P. şi de pe 17,2 la sută în I.A.S. Mai mult, la data amintită mai erau de recoltat şi circa 300 hectare cu orz de toamnă (la C.A.P. Bod, Cincu, Crizbav, Feldioara, Hăl­­chiu - ca să amintim doar unită­ţile­ cu suprafeţe mai mari), lucra­re ce trebuia pînă acum încheiată. Faţă de această situaţie, coman­damentul judeţean a făcut unele recomandări cu privire la modul cum trebuie să se acţioneze în continuare pentru sporirea ritmului de lucru, pentru ca în perioada ce urmează să se realizeze o viteză zilnică la recoltat care să depăşeas­că 2000 ha. pe judeţ, in primul rând s-a indicat ca toate conducerile staţiunilor pentru mecanizarea agri­culturii să ia măsuri urgente de punere în funcţiune a combinelor defecte şi împreună cu consiliile de conducere ale cooperativelor­­agri­cole să organizeze în aşa fel acti­vitatea, incit zilnic lucrul să se în­ceapă de dimineaţă cit mai devre­me şi să se încheie seara tirziu. in acest fel se creează posibilitatea ca fiecare combină să recolteze zil­nic producţia de pe minimum 3 hectare. in acelaşi timp, organiza­ţiile de partid, comitetele executive ale consiliilor populare trebuie să sprijine conducerile cooperativelor agricole în mobilizarea la lucru a tuturor cooperatorilor, luînd măsuri ca alături de aceştia să participe la recoltat şi ceilalţi locuitori ai comunelor şi satelor. Acolo unde nu se pot asigura forţe suficiente la seceriş, se va sista recoltatul finului, continuîndu-se doar transportul a­­cestuia. Din constatările făcute pînă acum rezultă că în multe locuri nu se a­­cordă grija cuvenită calităţii lucrării de recoltat. De aceea, s-a atras a­­­tenţia ca peste tot să se organi­zeze strînsul spicelor, deschiderea din vreme a cărărilor de acces al combinelor în lanuri, iar pentru în­lăturarea pierderilor de boabe să se verifice cu atenţie etanşeitatea combinelor şi să se pună imediat în funcţiune toate batozele, în ve­derea treierării cerealelor recoltate manual. în toate unităţile griul de sămîn­­ţă se va recolta, treiera şi depozi­ta cu cea mai mare atenţie, iar cerealele destinate fol­dul­ui centra­lizat al statului vor fi transportate cu mai multă operativitate la baze­le de recepţie. în multe cooperati­ve agricole s-a copt şi orzoaica, su­prafeţe mai mari recoltindu-se pînă acum în C.A.P. din zona Făgăraş, întrucit această cultură este mai puţin rezistentă la scuturare, ea tre­buie recoltată cu prioritate. Un accent mai mare decît pînă acum este necesar să se pună pe organizarea muncii în flux continuu, urmărindu-se îndeaproape modul cum lucrează presele de balotat, cum se utilizează săniile şi platfor­mele pentru eliberarea grabnică a terenurilor, în vederea urgentării pregătirii solului şi însâmînţării cul­turilor duble. Pină în seara zilei de 29 iulie, au fost semănate cu aceste culturi numai circa 900 hectare, su­prafaţă cu mult sub posibilităţi. Dacă la Voila, Stupini, Rîşnov, Şer­­caia, Homorod, Prejmer s-au semă­nat pînă acum suprafeţe cuprinse V. I. TOCANIE (Continuare în pag. a 3-a) OBIECTIVUL PRINCIPAL LA SECERIŞ : REALIZAREA UNEI VITEZE ZILNICE DE CEL PUŢIN 2.000 HA NICI UN BOB SĂ NU SE RISIPEASCĂ O RECOLTĂ SE STRÍNGE. CUM SE PREGĂTEŞTE CEA­LALTĂ ? La cooperativa agricolă din Sînpetru se acordă o mare atenţie eliberării terenurilor de paiele rămase în urma combinelor. In acest scop se folosesc, cu randament maxim, presele de balotat, în agregat cu platforme de colectat baloţii.­­ Foto: I. BRAGHES mmmm|HIHIHIH|HIHI9NWIBIH|H|||nB||HIV,B|H|IRN,|BIH,ni|,||BIH|||||||||H'n’H,|SM|B|WB|HI ÎNTĂRIREA ACTIVITĂŢII EDUCATIVE -1­ CENTRUL DEZBATERILOR Constructorii de utilaje pentru industria chimică de la U.P.R.U.C. Făgăraş au îndeplinit cu rezultate pe măsura prestigiului de care se bucură, sarcinile de plan pe primul semestru al anului, cît şi angaja­mentele ce reveneau primei etape a întrecerii socialiste pe 1971. Reţine atenţia faptul că în această perioa­dă s-au obţinut peste prevederi: o producţie suplimentară de 9,7 mi­lioane lei, economii la preţul de cost în valoare de 1,5 milioane lei şi 3,2 milioane lei beneficii. Despre toate aceste rezultate - şi despre altele asemănătoare - s-a vorbit cu mîndrie îndreptăţită la recenta a­­dunare a reprezentanţilor salariaţi­lor. Ele reprezintă o materializare a indicaţiilor preţioase pe care se­cretarul general al partidului le-a dat colectivului uzinei cu prilejul vizitei întreprinse aici la începutul anului, o expresie a entuziasmului cu care muncitorii, inginerii şi teh­nicienii de la U.P.R.U.C. îşi aduc contribuţia la înfăptuirea politicii economice ştiinţifice, clarvăzătoare a partidului şi statului nostru. Analiza rezultatelor obţinute n-a reprezentat însă decît un punct de plecare, accentul fiind pus atît în darea de seamă prezentată in nu­mele comitetului de direcţie de că­tre preşedintele acestuia, ing. Ion Constan­tinescu şi directorul uzinei, cît şi în cadrul dezbaterilor, pe pre­gătirea condiţiilor în vederea reali­zării sarcinilor de plan pe semes­trul II din acest an şi pe 1972. Era şi normal să se procedeze astfel pentru că uzina în prezent este — şi mai ales în viitor va fi­­ confrun­tată cu un amplu program de dez­voltare şi diversificare a fabricaţiei, a cărui înfăptuire exemplară impu­ne luarea unor decizii şi măsuri op­time. De remarcat este că în stabi­lirea politicii şi strategiei economice pentru etapa viitoare, reprezenta­n­­ţii salariaţilor au pornit de la de­zideratele exprimate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta Con­sfătuire de lucru a activului de par­tid din domeniul ideologiei şi acti­vităţii politice şi cultural-educative, de la analiza critică şi autocritică a muncii desfăşurate în primul se­mestru al anului. S-a subliniat, de pildă, faptul că înfăptuirea programului de dezvol­tare şi diversificare, de asimilare a unor noi produse şi tehnologii ne­cesită un personal numeros, bine pregătit politic şi profesional, con- Adunarea reprezentan­ţilor salariaţilor de la U.P.R.U.C. — Făgăraş ştient de înalta lui răspundere. A­­tingerea acestui obiectiv impune, înainte de toate, sporirea grijii faţă de cadre, a preocupărilor pentru integrarea profesională a noilor an­gajaţi. „în uzina noastră există un aflux permanent de muncitori - re­marca în cuvîntul său Mie Babeş, şef de echipă la turnătorie. Marea lor majoritate iau contact pentru prima dată cu munca din industrie, cu disciplina muncitorească. Normal ar fi ca la venire să se stea de vorbă cu ei pe îndeiele, să li se înfăţişeze în amănunt ce au de făcut, cum a arătat uzina în trecut, sacrificiile depuse pentru crearea condiţiilor de muncă de astăzi. Or, în prezent noul venit primeşte o fişă de anga­jare în mînă, cu care este pus să umble 2-3 zile după iscălituri şi este adus la locul de muncă, fără să stea de vorbă cu el preşedintele sindicatului, secretarul U.T.C.-ului, şeful de secţie şi maistrul. O ast­fel de activitate birocratică, forma­lă, nu este în măsură să creeze o sudură trainică între noul venit şi colectivul uzinei, şi dacă această in­diferenţă continuă şi acolo la locul de muncă tînărul angajat pleacă în altă parte, sporind fluctuaţia braţe­lor de muncă, iată de ce consider absolut necesar să se pună un ac­cent mai mare pe educarea noilor muncitori. In acest sens propun ca organele ce-şi dau avi­l pentru angajare să devină şi primii educa­tori ai tinerilor muncitori. Apoi în programa cursurilor de calificare să se prevadă şi ore de educaţie cetă­ţenească, de cunoaştere a regula­mentului de ordine interioară". Im­perativele exprimate de tovarăşul Babeş au fost îmbrăţişate ca pro­bleme esenţiale ale actualei etape de dezvoltare a uzinei şi de către Z. FORT (Continuare In pag. a 2-a) V Forţa exemplului personal al comuniştilor Există nişte oglinzi ultrasensibile în stare să surprindă cu­­precizie imaginea fidelă a sufletelor noas­tre. Puterea lor străbate dincolo de detaliile exterioare ale fizionomiei, dincolo de ceea ce credem sau spu­nem despre noi înşine, dezvăluind esenţa intimă a firii noastre cu toate virtuţile şi scăderile ei. Aceste oglinzi incapabile să mintă arătîn­­du-ne mai buni sau mai răi decît am fi în realitate, sînt ochii oame­nilor în mijlocul cărora trăim şi muncim zi de zi. Ei nu se pot înşela pentru că judecă întotdeauna fap­tele, gesturile şi atitudinile, într-un cuvînt, comportamentul cotidian prin care se exprimă caracterul. Să privim acum reversul medaliei. Procesul de analiză şi interpretare a conduitei celor din jur are cel mai adesea ca termen de referinţă propria persoană. Judecind pe altul, omul de bun simţ se judecă în a­­celaşi timp pe sine. Şi cînd desco­peră în preajma lui oameni vred­nici de admiraţie şi stimă, încearcă plin de respect să devină ca ei. Ne străduim să imităm exemplele bune întîlnite în viaţă nu din cauza vre­unei ancestrale tendinţe spre mi­metism, ci mînaţi de aspiraţia fi­rească a naturii umane către per­fecţiune. Forţa educativă a mode­lelor vii n-a fost contestată nicio­dată, dar adevăratele ei dimensiuni n-au putut fi estimate decit în con­diţiile socialismului, cînd exemplul personal al comuniştilor a devenit un factor de progres la nivelul în­tregii societăţi. Pretutindeni, pe în­treg cuprinsul patriei, purtătorii no­bilului titlu de membru al partidu­lui sădesc în conştiinţa maselor de oameni ai muncii idealurile şi valo­rile comunismului pentru că, în primul rînd, EI ÎNŞIŞI TRĂIESC, MUNCESC ŞI ACŢIONEAZĂ în spiri­tul lor. Şi sunt urmaţi cu încredere, încredere ! De unde izvorăşte a­­cest sentiment tonifiant ? In ce coni­stă forţa de atracţie şi influenţare exercitată de comunişti asupra co­lectivelor din care fac parte ? Am aflat răspunsul la aceste întrebări în cursul unor discuţii purtate cu mai mulţi muncitori ai secţiei motor din cadrul uzinei „Tractorul", care s-au străduit să prezinte rolul, ju­cat în viaţa lor de comunistul An­drei Manciulea. Iată opiniile lor : NICOLAE BRÃILESCU : „II cunosc de mulţi ani, întotdeauna m-a im­presionat priceperea cu care lu­crează. O dată s-au ivit nişte greu­tăţi serioase pe liniile de fabrica­ţie a tractorului de 40 CP. A fost transferat acolo. Am aflat că a pus la punct nişte maşini foarte com­plicate de care nimeni nu voia să se atingă. E cel mai bun meseriaş pe care l-am intîlnit vreodată. De la el am învăţat meserie, de la el am învăţat să respect munca şi oamenii. Mi am pus în gind să a­­jung ca dinsul şi mă străduiesc să-l ajung." PUIAŞ DUMITRU : „Pe vremuri exista un steguleţ care era decernat lunar celui mai bun strun­gar din secţie, in trei ani de zile el nu l-a pierdut decît de două ori. Să-l fi văzut cît de amărît era. Stingea din dinţi, nu zicea nimic, dar îl simţeam cum fierbe. Luna următoare intra iarăşi în posesia lui. îşi iubeşte meseria cu o pasiune rar întîlni­tă." VASILE BAICUŞ : „N-am văzut prea des un om atît de corect şi de respectuos ca el. Cînd critică pe vreunul din cei care au abateri de la disciplină ori stau prost cu norma, vorbeşte fără pati­mă, fără să jignească, fără să exa­gereze. Tot ceea ce face pare în­delung cumpănit." GHEORGHE TIRŢĂLAŞ : „îmi place că spune verde în faţă ceea ce are pe su­flet. De obicei e calm, dar cînd se întîmplă ca vreunul să persiste în greşeală, să lucreze neatent, de­vine foarte aspru. Aşa e felul lui. Victor-Ştefan POPESCU (Continuare in pag. a 3-a) ­Pierderi de timp productiv justi­ficate cu moti­ve superficiale. • Activitatea or­chestrei simfoni­ce braşovene şi exigenţele edu­caţiei muzicale. | O operă cu profund carac­ter social. (pag. a 2-a) > Steagul roşu primeşte mâine replica echipei Vörös Meteor (Egyetértés) Bu­dapesta. (pag. a 3-a) ► Formarea nou­lui guvern iugo­slav. I „Apollo-15". (pag. a 4-a) Jurămîntul militar - înalt legămînt faţă de patrie şi popor Ziua depunerii jurămîntului mi­litar constituie, pentru fiecare tînăr chemat sub arme, treapta majoratului politic şi cetăţenesc, ziua în care, sub faldurile Dra­pelului tricolor, îşi însuşeşte cea mai nobilă poruncă a naţiunii noastre socialiste, aceea de a fi stîncă de granit în faţa oricăror duşmani, scut de nădejde al în­făptuirilor poporului muncitor, înalt legămînt faţă de patrie şi popor,­ faţă de conducerea de partid şi de stat, jurămîntul mi­litar este un moment unic în via­ţa unui tînăr, prin care — ase­menea generaţiilor şi contingen­telor mai vechi — se leagă cu ţara, cu fiinţa şi demnitatea ei, punîndu-şi viaţa în slujba inte­reselor, integrităţii, independenţei şi suveranităţii acesteia. Continuatori ai unor tradiţii străbune, militarii zilelor noas­tre, în întreaga lor activitate, pun mai presus de orice devo­tamentul neţărmurit faţă de so­cialism — acest nesecat izvor al faptelor demne, din care îşi ali­mentează cu consecvenţă hotărî­­rea de a deveni oameni utili so­cietăţii, progresului, înfruntînd cu bărbăţie greutăţile şi privaţiunile inerente vieţii de ostaş, formîn­­du-şi, prin muncă şi însuşirea de noi cunoştinţe, prin dîrzenie şi curaj, calităţile omului nou. Ju­rămîntul dă forţă şi tărie mora­lă, îndeamnă, zilnic, pe militari la noi şi noi fapte ostăşeşti, la perfecţionarea continuă a măies­triei militare, la îndeplinirea mi­siunilor şi ordinelor primite. Alături de noi, cei mai vîrst­­nici, tinerii chemaţi sub arme Colonel Lazăr MIHĂLŢEANU (Continuare in pag. a 2-a) ­ TOVARĂŞUL CONSTANTIN DRĂGAN S-A ÎNTILNIT CU TOVARĂŞUL dr. KARLHEINZ KNIESTEDT Vineri, tovarăşul Constantin Dra­gan, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., s-a intîlnit cu tovarăşul dr. Karlheinz Knie­­stedt, membru al Biroului, secretar al Consiliului de Conducere al Partidului Socialist Unit din Ber­linul occidental, care îşi petrece concediul de odihnă în ţara noas­tră, în cadrul discuţiilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă cor­dială, tovărăşească, s-a procedat la un schimb de informaţii privind activităţile actuale ale celor două partide, precum şi un schimb de opinii asupra situaţiei internaţionale şi a mişcării comuniste şi muncito­reşti internaţionale. S-au încheiat cursurile de vară pentru perfecţionarea cadrelor didactice de limbi moderne Ieri s-a încheiat, într-un cadru fes­tiv, cea de a 10-a ediţie a cursuri­lor de vară pentru perfecţionarea cadrelor didactice de limbi moderne. Găzduit pentru prima dată la Braşov, cursul, organizat sub auspi­ciile Institutului central de perfec­ţionare a personalului didactic, a constituit pentru participanţi, pro­fesori veniţi din toată ţara şi invi­taţi de onoare de peste hotare (Anglia, Franţa, R.D.G., R.F.G., S.U.A. şi U.R.S.S.), un mijloc eficace de instruire, de adîncire a cunoştin­ţelor profesionale şi a modalităţilor practice de predare, precum şi un valoros schimb de experienţă, în cuvîntul de închidere ţinut de profesorul universitar, doctor docent Dimitrie Tudoran, rector al Institu­tului central de perfecţionare a per­sonalului didactic, s-a subliniat rolul important al acestor cursuri cu un pregnant caracter practic, ţinuta e­­levată a lecţiilor predate de profe­sori universitari şi lectori din cadrul Universităţii române, precum şi munca stăruitoare a cadrelor didac­tice participante. Vorbitorul a mul­ţumit Comitetului judeţean şi muni­cipal P.C.R. Braşov pentru sprijinul acordat la buna desfăşurare a cursu­rilor. Tov. Alexandru Crişan, secre­tar al Comitetului municipal P.C.R. Braşov a subliniat în cuvîr­tul său bunele rezultate obţinute în cadrul cursurilor desfăşurate. Din partea cadrelor didactice par­ticipante au vorbit prof. Gh. Oproiu (secţia franceză) şi prof. I. Toma (secţia engleză). s-a redeschis Hanul lui măline Vineri şi-a redeschis porţile în Capitală, celebrul Han al lui Ma­­nuc, care, după ample lucrări de restaurare, şi-a recăpătat înfăţişa­rea de odinioară. Reconstituind cu exactitate hanul ridicat în 1808, pe scheletul unor clădiri ale vechii Curţi domneşti, construcţia actuală adăposteşte un hotel, un restaurant, grădină de vară, cramă, bar de zi, o patiserie-simigerie, un magazin de bijuterii şi un altul de artizanat. (Agerpres) Din iniţiativa Biroului Comitetului judeţean de partid, săptămînal se organizează în sala de lucru a acestuia, în pre­zenţa reprezentanţilor organelor de resort, şe­dinţa de analiză a mo­dului de aprovizionare a oamenilor muncii cu produse alimentare şi industriale, în care se iau pe loc măsuri efi­ciente de îmbunătăţire a stării de lucruri din acest important sector de activitate. La o ase­menea şedinţă, ce a a­­vut loc recent, s-a des­prins concluzia că în anumite privinţe, la anu­mite nivele şi resorturi se conturează într-o for­mă sau alta tendinţe e­­xagerate în aproviziona­rea centrului, în dauna periferiilor localităţilor, fie ele urbane sau ru­rale. Este adevărat, e­­xistă unele motive să fie aşa, deoarece cen­trele orăşeneşti şi comu­nale dispun de loca­luri mai multe şi mai bine dotate, unele din ele profilate pe anumite categorii de mărfuri ce nu se pot găsi peste tot. Totuşi, aşa cum a putut constata o brigadă care a făcut sondaje pe această temă, periferia­­ nu trebuie vitregită, mai ales în oraşe unde o da­tă cu noile cartiere s-au construit şi magazine moderne (deşi nu în ra­port cu necesităţile) ca­re se pretează la o a­provizionare diversifica­tă a populaţiei. Să ape­lăm la cîteva exemple semnificative în acest sens. Este, de pildă, normal ca în marile cartiere cum sunt cele din zona uzinelor de tractoare şi autocamioane, cu o populaţie aproximativ e­gală cu cea din cen­trul oraşului, să lip­sească la anumite ore sau chiar zile întregi produse de necesitate cotidiană cum sînt pîine, lapte, legume și fructe? La fel se mai întîmplă și în alte cartiere — Bartolomeu, de exemplu — unde într-una din zi­lele trecute, la ora 8,30, în unitatea 198 nu sosi­se nici un fel de pîine. De asemenea, la com­plexul comercial „Mercur" din Poiana, u­­nitate ce deserveşte în special turiştii, lipseau la data controlului dul­ciuri, biscuiţi etc., pro­duse existente în canti­tate suficientă în depo­zite. Pentru cine erau stocate? Diferenţieri în aprovizionarea cu ali­mentele enumerate mai sus au loc şi în oraşele şi centrele muncitoreşti mai îndepărtate de Bra­şov, ca Făgăraş, Pre­deal sau Victoria, în vreme ce în depozitele I.C.R.A. se aflau canti­tăţi suficiente de brînză telemea, cumpărătorii din Oraşul Victoria, Fă­găraş căutau zadarnic acest produs. Aşa cum vom mai vedea şi din reliefarea altor aspecte, consecinţele unor astfel de practici în modul de aprovizionare sunt din cele mai nefavorabile. Se produc în primul rînd aglomerări, îndeosebi după-amiaza, se iroseş­te timp, se naşte teama lipsei de produse şi re­versul ei, aprovizionarea exagerată. La prelungirea timpu­lui afectat de cetăţenii din cartiere cumpărătu­rilor contribuie şi numă­rul insuficient de maga­zine. Semnalăm încă o dată pe această cale că reţeaua comercială din cartierele citate, la ca­ Gh. ROŞU (Continuare în pag. a 3-a) în aprovizionarea populaţiei ♦ De ce sunt vitregite cartierele mărginaşe ////////////////////////////////////////////////////O/////////////////////// //////////////////|//////////////////////////////////////////////////////////////////,/////////////, 1 Paraguay: „paradis“ ai speculei şi terorii ASPECTE STRANII SUB CERUL TROPICAL De la sosirea pe aeroportul „Presidente Stroessner" din A­­suncion, oaspetele străin e în­­tîmpinat de numeroase prăvălii, care, în mod curios, desfac nu­­mai mărfuri străine. Foarte c­u­­rînd oaspetele află că întreg Paraguayul e un „free shop" („piaţă liberă"), iar majoritatea mărfurilor, desfăcute cu preţuri mai joase decît în alte părţi, sunt provenite din contrabandă. Whisky de contrabandă se vin­de în fiecare restaurant, în ca­fenele, chiar şi pe stradă.­­ Ai crede că în ţară nu există o fa­brică de ţigări, de băuturi spir­toase, de parfumuri, galanterie. Adevărul este că cetăţeanul obişnuit al Paraguayului nu-şi poate permite să fumeze ţigări „Camei", să cumpere parfu­muri străine şi alte mărfuri de (Continuare in pag o 4-a) I

Next