Drum Nou, octombrie 1971 (Anul 28, nr. 8314-8340)
1971-10-26 / nr. 8335
ORGAN Al Anul XXVIII Nr. 8335 Marți, 26 octombrie 1971 C.A.P. Săcele a terminat insămintalul griului de toate cele 736 ha. planificate Măsurile politice, tehnice şi organizatorice luate în ultima vreme au determinat impulsionarea lucrărilor de pregătire a solului şi semănat in numeroase unităţi agricole, ceea ce a avut ca rezultat încheierea acestor lucrări. Astfel, pînă duminică seara au raportat terminarea însămînţării griului C.A.P. din Săcele pe toate cele 73 ha. planificate, Homorod pe 282 ha., precum şi cooperativele agricole din Ghimbav, Cristian, Budila şi Sînpetru. Planul de insâmînţare a griului şi secarei a fost realizat şi în fermele aparţinînd I.A.S. Codlea şi Prejmer. OFICIUL P.T.T.R. TG. MUREŞ 1 ABONAMENTE VÎNZAREA CU BUCATA EXP. SERV. DIFUZAREA PRESEI BRAŞOV 7 din toate ţările. uniţi-Va!OU IULUI POPULAR JUDEŢEAN 6 pagini 30 bani Pentru neintîrziata încheiere a însămînţatului griului: Folosirea eficienta a întregii forţe mecanice din unităţi Un raid-anchetă efectuat zilele trecute prin cooperativele agricole a arătat că în prezent grăbirea ritmului de lucru este condiţionată nu atît de eliberarea terenului, cît de modul cum este utilizată forţa mecanică de care dispun unităţile. Aşadar, se cere ca peste tot să se ia măsuri corespunzătoare, pentru ca fiecare tractor să lucreze la întreaga capacitate oră de oră, zi de zi pentru terminarea urgentă a pregătirii solului şi semănatului. Cooperativa agricolă din Recea se numără printre unităţile mult rămase în urmă cu aceste lucrări. La 20 octombrie această unitate mai avea de semănat cu grîu-secară aproape jumătate din suprafaţa planificată. Trecînd peste cauzele care au determinat această situaţie, care de altfel au fost analizate de organele competente, am vrea să reliefăm pe scurt modul cum s-a organizat activitatea pentru urgentarea la maximum a însămînţărilor. Aici, tractoarele secţiei de mecanizare au fost împărţite în două formaţii complexe, care cuprind cîte 9 tractoare, două polidiscuri şi două semănători. Fiecare formaţie a fost dată în primire cîte unui inginer şi deserveşte brigăzile din două sate. Lucrînd grupat, s-a creat posibilitatea folosirii la maximum a fiecărui agregat, ceea ce a dus la sporirea vitezei zilnice de lucru. Astfel, dacă înainte de a se aplica această metodă se semănau zilnic doar cîte 10—12 ha., acum se realizează 35 — 40 ha. Acest ritm ar putea fi și mai alert, dacă s-ar fi luat din vreme măsuri ca toate tractoarele să aibă sistemul de iluminat în perfectă stare. Or, după cum am aflat de la președintele unităţii, 6 din cele 23 de tractoare au, de cîteva săptămîni(!), acumulatoarele la încărcat la S.M.A. Făgăraş, din care cauză nu pot lucra la arat şi în timpul nopţii. Conducerea I.M.A. Braşov trebuie să intervină de urgenţă pentru remedierea acestei stări de lucruri, atît la secţia de mecanizare de la C.A.P. Recea, cît şi la alte secţii, de unde ziarul nostru a mai semnalat astfel de cazuri. Măsuri pentru alcătuirea de formaţii complexe de tractoare au fost luate şi de cooperativa agricolă din Apaţa, o altă unitate rămasă în urmă cu semănatul (pînă sîmbătă s-a realizat doar 50 la sută din plani), însă viteza de lucru continuă să fie scăzută din alte motive. „Se lucrează extrem de greu, ne-a mărturisit Ioan Gall, preşedintele cooperativei. Pe unele suprafeţe arătura nu s-a putut face în condiţii optime, şi din această cauză trebuie să dăm de cîteva ori cu discul pentru a mărunţi bine solul. De aceea, am şi repartizat patru tractoare la discuit". Tot de la interlocutorul nostru am aflat că din cele 14 tractoare ale secţiei de mecanizare, două stau defecte de mai multe zile. Ceea ce ne-a surprins însă în această unitate a fost faptul că şi sîmbătă încă se mai lucra la... selectat (mai erau de condiţionat mai bine de 10 tone de sămînţă!?). Preşedintele şi magazinerul Iuliu Olah ne-au spus că abia atunci au trimis, pentru a doua oară, probe la Laboratorul judeţean de controlul seminţelor pentru determinarea purităţii, deoarece după prima analiză, laboratorul a comunicat condu- I. TOCANIE • O cerinţă hotărîtoare: utilizarea la maximum a forţei mecanice • Epoca optimă s-a încheiat, dar sămînţa se află încă în magazie neselectată • Sprijin activ unităţilor rămase în urmă Din dosarul dv. de pensionare mai lipseşte o... piesă Grija, respectul faţă de cei în vîrstă, faţă de cei care şi-au făcut stagiul legal de muncă, sau care din motive independente de voinţa lor şi-au pierdut capacitatea de a munci, constituie o preocupare constantă a statului nostru, înscrisă pe linia îmbunătăţirii continue a nivelului de trai al oamenilor muncii, această preocupare se identifică în creşterea de la an la an a valorii ajutorului social, a pensiilor. în actualul cincinal, de exemplu, pensia medie de asigurări sociale de stat va fi mărită cu peste 18 la sută. în acest context, ar fi firesc ca cererile de pensionare ale salariaţilor să fie rezolvate operativ, într-un timp cît mai scurt. Pentru a vedea în ce măsură dau glas acestei cerinţe factorii de răspundere din Braşov, ne-am deplasat zilele trecute la Oficiul de asigurări sociale şi pensii. Aici, tov. Andrei Fătu, şeful serviciului de stabilire a pensiilor, ne-a informat : „ După cum se ştie, fiecărui salariat care se pensionează i se întocmeşte, conform Decretului nr. 90/1960, de către serviciul personal al întreprinderii sau al instituţiei la care este angajat, un dosar cu mai multe acte (stabilite într-un act normativ), care este apoi trimis la serviciul nostru de stabilire a pensiilor. Dosarul este verificat şi apoi se dă curs spre rezolvare. Delegaţii întreprinderilor care se ocupă cu această problemă sunt instruiţi de noi periodic, pentru a cunoaşte tot ceea ce este necesar în completarea dosarului. Aceşti reprezentanţi ai întreprinderilor, de regulă funcţionari ai serviciilor de personal, au datoria să verifice carnetele de muncă, toate actele din dosarele celor ce vor să se pensioneze şi să ne aducă dosarele complete. In urma investigaţiilor noastre, am constatat că, în general, dosarele de pensionare sunt depuse la timp şi sunt complete, de aceea ele se şi rezolvă în timp util. Totuşi, răsfoind dosarele înregistrate anul acesta, am întîlnit destule cazuri de amînări nejustificate ale datei de acordare a pensiei unor salariați. Dosarul de pensionare al Martei Engeleiter, angajata întreprinderii I.I.L. „Mobila" Ghimbav, de pildă, a fost înregistrat la Oficiul de asigurări sociale și pensii la data de 30 septembrie. în mod normal, ar fi trebuit ca pînă în 16 octombrie să fie rezolvat. Termenul a expirat de cîteva zile, dar de rezolvare nici vorbă. — Dosarului îi lipseşte o adeverinţă care să ateste existenţa unei firme particulare, unde cetăţeanca respectivă a lucrat 15 ani. Fără ea, nu putem să-i stabilim vechimea și, deci, să-i acordăm pensia — ne-a declarat tov. Andrei Fătu. De vină este serviciul personal al I.I.L. „Mobila" Ghimbav, care a întocmit dosarul cu superficialitate. Firesc ar fi fost ca el să fie completat cu toate actele necesare și apoi să fie trimis la noi. Ne-am adresat tov. Crista Schuller, funcţionar principal la serviciul personal al întreprinderii mai sus-amintite, care a încercat să se scuze : — Nu ştiam nici noi că trebuie această adeverinţă. Abia după ce am trimis dosarul am aflat. — Dar la instruire nu vi s-a explicat de ce acte este nevoie pentru pensionare ? __ ît] Datorită neglijenţei serviciului personal, dosarul de pensionare al angajatei Mărtha Engeleiter va mai rămîne încă o vreme nerezolvat. Faptul este cu atît mai grav cu cît serviciile de personal, conform legilor în vigoare, au obligaţia să înlesnească angajaţilor obţinerea diferitelor acte necesare pensionării. De asemenea, înainte de a începe să-şi întocmească dosarul, salariaţilor trebuie să li se spună exact ce au de făcut, de ce acte au nevoie etc. Am întîlnit întîrzieri de acest gen şi în cadrul stabilirii pensiilor de invaliditate, din cauza cărora cetăţenii, expirîndu-le termenul de acordare a ajutorului de boală, au rămas o perioadă de timp fără pensie. Muncitorul Traian Meiu, angajat al cooperativei de consum din comuna Dumbrăviţa, a fost în concediu medical pînă în data de 1 iunie a.c. Comisia de expertiză medicală a hotărît între timp pensionarea lui. Dosarul de pensionare a fost, însă, depus la Oficiul de asigurări sociale și pensii doar la 5 iulie a.c. Cercetînd cauzele acestei întîrzieri, am ajuns la Rodica BACIULESCU (Continuare in pag. o 5-a) (Continuare in pag. a 5-a) O delegaţie de activişti ai P.C.U.S. a vizitat Braşovul Delegaţia de activişti ai P.C.U.S., condusă de Pavel Petrovici Anisimov, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., care la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român face o vizită de schimb de experienţă în ţara noastră, a fost, timp de două zile, oaspete al Braşovului, in timpul şederii la Braşov, membrii delegaţiei sovietice au avut o întîlnire cu tovarăşul Gheorghe Contu, secretar al comitetului municipal de partid, care le-a înfăţişat principalele realizări ale oamenilor muncii braşoveni la activitatea economică, culturală şi socială. Oaspeţii sovietici au vizitat cartiere ale municipiului şi staţiunea turistică Poiana Braşov. Delegaţia Partidului Democrat din Guineea, in vizită la Braşov Duminică, a sosit la Braşov delegaţia Partidului Democrat din Guineea, condusă de Toure Mohamed Lamine, membru al C.C. al P.D.G., ministrul minelor, industriei şi energiei, care ia invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român face o vizită în ţara noastră. La sosire, oaspeţii au fost salutaţi de tovarăşul Marin Decu, membru al biroului Comitetului municipal Braşov al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului popular municipal. In cursul zilei de duminică, membrii delegaţiei au vizitat municipiul Braşov, C.A.P. Ghimbav şi staţiunea turistică Poiana Braşov. Luni, înainte de amiază, delegaţia P.D.G. a fost oaspete al constructorilor de tractoare braşoveni. DESCHIDEREA CURSURILOR ACADEMIEI „ŞTEFAN GHEORGHIU“ pentru pregătirea cadrelor de conducere a activităţii de partid, social-politice, economice şi administraţiei de stat Luni dimineaţă a avut loc deschiderea cursurilor Academiei „Ştefan Gheorghiu" pentru pregătirea cadrelor de conducere a activităţii de partid, social-politice, economice şi administraţiei de stat. Au participat tovarăşii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Miron Constantinescu şi Miu Dobrescu, membri supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., cadre cu munci de conducere în aparatul central de partid şi de stat, membri ai Consiliului de conducere al Academiei, reprezentanţi ai Ministerului Învăţămîntului, oameni de ştiinţă şi cultură, cadre didactice, studenţi. Tovarăşul Miron Constantinescu, preşedintele Consiliului, rector al Academiei, a declarat deschise cursurile. Au luat apoi cuvîntul Ion Cioltea şi Constantin Rogobete, studenţi ai Institutului pentru pregătirea cadrelor în problemele conducerii social-politice, Ioan Mureşan, cursant la Şcoala centrală de pregătire a cadrelor sindicale, Gheorghe Mălin, cursant la Centrul de pregătire a cadrelor de specialitate în problemele de conducere şi organizatorice, şi Viorica Chioreanu, de la Cursul de perfecţionare a cadrelor U.T.C. în numele cadrelor didactice a vorbit prof. univ. Marin Popescu. în încheiere, într-o atmosferă de puternic entuziasm, participanţii au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. (Agerpres) Legămînt cu patria şi poporul Intr-o atmosferă sărbătorească, elevii anului I al Şcolii militare de ofiţeri activi „Leontin Sălăjan" din Braşov au depus jurămîntul militar. La solemnitate au luat parte reprezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat, ai eşaloanelor superioare, comandanţi ai unor unităţi militare, detaşamente ale gărzilor patriotice şi de pregătire militară a tineretului pentru apărarea patriei, pionieri. Sub faldurile tricolorului, elevii au rostit, emoţionaţi, înaltul legămînt cu patria şi poporul — Jurămîntul militar, angajîndu-se să muncească neobosit pentru a-şi însuşi meseria armelor, pentru a deveni cadre de nădejde, multilateral pregătite, activişti şi propagandişti ai politicii partidului comunist în rîndurile armatei noastre populare. rile din istoria glorioasă a armatei noastre în scopul pregătirii metodice a pionierilor - comandanţi de detaşamente şi unităţi — şi a comandanţilorinstructori de unităţi din rîndul cadrelor didactice, comisia metodică a Consiliului judeţean al Organizaţiei Pionierilor a iniţiat organizarea unor centre zonale care vor fi locul de desfăşurare a unor acţiuni model, destinate schimbului de experienţă, îmbogăţirii conţinutului şi formelor activităţii pioniereşti din judeţul nostru. Prima acţiune de acest fel a avut loc ieri, la Bran, in prezenţa reprezentanţilor unităţilor de pionieri din cele 13 şcoli aflate în zona respectivă. Cu acest prilej, pionierii unităţii Şcolii generale din Bran s-au întîlnit cu col. Constantin Mecu şi 11. col. Petre Necula, care au povestit copiilor despre faptele de vitejie ale armatei noastre, în timpul celui de-al doilea război mondial, reliefînd curajul şi devotamentul celor ce şi-au jertfit viaţa pentru apărarea patriei, închinată sărbătoririi Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România , întîlnirea s-a încheiat cu un bogat program artistic, prezentat de pionierii din Bran. Duminică 24 octombrie... Zi însorită de toamnă. Dinspre Braşov şi Făgăraş reprezentanţii localităţilorcetăţi din judeţul nostru se îndreaptă spre oraşul Rupea, centru care organizează pentru a treia oară consecutiv „Festivalul cetăţilor". Primele escale, în satele Rotbav şi Cuciulata, unde sunt vizitate muzeele săteşti. Orele 12... Fanfara Casei de cultură din Rupea, condusă de A. Schmidt, deschide manifestaţia culturală. Solii „cetăţilor" Braşov, Făgăraş, Brain, Rîşnov, Prejmer, Feldioara, Fiomorod, Hoghiz şi Jimbor se adună în centrul oraşului unde a fost reconstituită poarta de intrare în vechea cetate Cohalm. Primii care trec pragul cetăţii sunt reprezentanţii municipiului Braşov. Din partea oraşului Rupea, Nicolae Ooncea, directorul Casei de cultură, le înmînează cheia cetăţii, într-un tradiţional ritual, oaspeţii şi localnicii defilează, apoi, pe sub silueta impunătoare a cetăţii Cohaim. Orele 14... Sala Casei de cultură este gazda unei manifestaţii culturalfolclorice de amploare. Solii cetăţilor se impun în faţa spectatorilor, prin virtuozitatea interpretării şi optimismul ce-l degajă. Sala răsună de cîntecele şi dansurile artiştilor amatori, români, maghiari, şi germani, înfrăţiţi în cîntec şi voie bună. Expoziţia din holul Casei de cultură evidenţiază, prin intermediul imaginilor fotografice, realizările economice, sociale şi spirituale contemporane ale „cetăţilor" braşovene. Ora 18:30... Retragerea cu torţe, în acordurile fanfarei, consfinţeşte sfîrşitul acestei tradiţii noile manifestări cultural-artistice a judeţului Braşov. Am derulat împreună cu directorul casei de cultură din Rupea, Nicolae Oancea, filmul primei ediţii a festivalului cetăţii Cohalm. „Ne-am gîndit, acum doi ani, că o astfel de manifestare ar însemna o redescoperire, în special pentru tinerii locuitori ai oraşului, a tradiţiilor istorice ale acestor locuri. Contribuiam în acest fel la educaţia patriotică şi cetăţenească a rupenilor. Anul trecut am reluat manifestarea, datorită succesului înregistrat cu un om înainte. Şi iată-ne, acum, la cea de-a treia ediţie. După părerea mea, iniţiativa noastră a cîştigat în amploare. Simpozionul intitulat „Dimensiuni contemporane ale vechilor cetăţi braşovene", ca şi conferinţa profesorului Dimitrie Băiţan „Cohalmul, centru comercial din sud-estul Transilvaniei" cu extins impiicaţiile, demonstrînd continuitatea tradiţiilor de muncă şi viaţă, importantele realizări din anii socialismului". „Iniţiativa oraşului Rupea ni s-a părut un bun prilej pentru educaţia patriotică şi cultural-artistică a locuitorilor judeţului Braşov, ne spune prof.Ion Chiran, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă. Aşa se explică de ce am generalizat această manifestare la nivelul tuturor localităţilor care în trecut au fost cetăţi. Solii cetăţilor au ocazia să realizeze un bun schimb de experienţă. Să cinstească împreună minunatele înfăptuiri ale fiecărei cetăţi. Ei scriu, în zilele noastre, o istorie nouă, bogată în succese, sub toate aspectele. Vechile cetăţi au devenit, în anii socialismului, adevărate cetăţi industriale. De aceea, „Festivalul cetăţilor" poate fi considerat un festival al munteii şi al prieteniei". O dată cu cea de-a treia ediţie, scopul şi „mijloacele" acestei manifestări cultural-artistice se conturează cu mai multă certitudine. Bineînţeles, sunt încă unele lucruri de făcut. Aşa că iniţiativa organizatorilor, inventivitatea lor au un larg cîmp de afirmare la viitoarele ediţii... Emil RĂDULESCU „Festivalul cetăţilor" - la a lll-a ediţie în paginile 2-3-4 Legea privind încadrarea şi promovarea în muncă a personalului din unităţile socialiste de stat Depuneri de coroane cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România Luni dimineaţa, cu prilejul sărbătoririi celei de-a XXVII-a aniversări a Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, au fost depuse coroane de flori la cimitirul Sprenghi — Braşov al eroilor români şi sovietici căzuţi în lupta împotriva fascismului, pentru eliberarea României. La solemnitate au luat parte tovarăşii Constantin Cîrţînă, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Braşov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular municipal, Gheorghe Găitan şi Dumitru Cristea, membri ai biroului Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., general maior Marin Dragu, Victor Negoescu, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, Alexandru Crişan, secretar al Comitetului municipal de partid, Dumitru Calancea, prim-secretar al Comitetului municipal Braşov al U.T.C., Dumitru Mosora, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor de masă, delegaţii ale oamenilor muncii din întreprinderile şi instituţiile municipiului, pionieri, locuitori ai Braşovului. Pe platoul din faţa monumentelor era aliniată o companie de onoare. S-a intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste România, în sunetele Marşului eroilor, au fost depuse coroane de flori din partea Comitetelor judeţean şi municipal de partid, Consiliului popular judeţean, Comitetului judeţean U.T.C., Consiliilor judeţean şi municipal ale sindicatelor, Garnizoanei şi a unor unităţi militare, Inspectoratului judeţean al Consiliului Securităţii Statului, Inspectoratelor judeţean şi municipal de miliţie, a Uzinei de autocamioane, „Tractorul", „Rulmentul", „Hidromecanica", Regionalei de Căi Ferate, I.C.L. şi I.C.T. Cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere în memoria eroilor căzuţi în lupta pentru eliberarea şi independenţa patriei. Participanţii la solemnitate au primit, apoi, defilarea campaniei de onoare. Cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, au fost depuse, ieri, coroane de flori şi la cimitirul eroilor români de la Timişul de Sus, la Monumentul eroilor români din Predeal şi la cimitirul eroilor români de pe Valea Rîşnoavei. La solemnităţi au luat parte reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, delegaţii ale oamenilor muncii din Braşov şi Predeal, ofiţeri, pionieri. Moment din timpul solemnității depunerii coroanelor de flori la cimitirul Sprenghi-Braşov.