Drum Nou, octombrie 1971 (Anul 28, nr. 8314-8340)
1971-10-28 / nr. 8337
I unim nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P*CR. 50 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 8337 Joi, 28 octombrie 1971 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarife, uniţi-vi! PRODUCȚIA GLOBALA INDUSTRIALĂ IN CINCINALUL 1971 -1975 Cu angajamentul anual îndeplinit Reducerea consumurilor specifice de metal şi gospodărirea cit mai judicioasă a acestei materii prime constituie unul dintre obiectivele importante ale întrecerii socialiste la Întreprinderea de unelte şi scule din Braşov. Colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni din secţii şi ateliere au întreprins în acest sens numeroase măsuri tehnice şi organizatorice. Aplicarea lor cu deosebită eficienţă a determinat economisirea, în 9 luni din acest an, a peste 91 tone de metal. De remarcat este că în acest fel colectivul întreprinderii și-a îndeplinit cu mult înainte de termen angajamentul anual asumat în întrecerea socialistă la capitolul economii de metal. Pe şantierul fabricii „Temelia" Timpul trece, iar vinovaţii caută argumente Pe şantierul fabricii „Temelia" se află în construcţie două obiective de investiţii : secţia pentru produse din bazalt topit şi instalaţia pentru fabricarea varului. Deşi iarna bate la uşă, construcţia acestor obiective a ajuns doar la faza de execuţie a lucrărilor de fundaţie. De altfel, la încheierea a 9 luni din acest an, din planul anual de investiţii nu se realizase decât 40,1 la sută la total investiţii şi doar 28,3 la sută din volumul lucrărilor de construcţii şi montaje. Restanţele înregistrate la aceste lucrări sunt deci evidente. Care este, însă, explicaţia lor ? Din investigaţiile întreprinse la beneficiar şi la constructor (T.C.J. Braşov), a reieşit că restanţele au fost determinate, în principal, de pregătirea defectuoasă a documentaţiei pentru aceste investiţii, de faptul că factorii responsabili — conducerea fabricii „Temelia" şi direcţia de dezvoltare din cadrul Centralei industriale de lianţi şi azbociment — au lăsat ca în cursul lucrărilor de pregătire a investiţiei să se stringă, lună de lună, un dosar voluminos de... deficienţe. Iată doar cîteva din cele care ni s-au părut mai grave. Deşi tema de proiectare a fost dată în lucru la finele anului 1989, beneficiarul n-a predat constructorului nici la ora actuală documentaţia de execuţie a secţiei de bazalt topit. La acest obiectiv , ne-a relatat ing. Mircea Cernatu, şeful lotului nr. 1 de la Şantierul de construcţii industriale al T.C.I. Braşov — se lucrează încă după nişte planşe orientative. In anul trecut, cînd s-a consemnat, să-i zicem, începutul construcţiei secţiei de bazalt topit, beneficiarul a contractat utilaje peste valoarea aprobată în devize, ceea ce a făcut organele bancare să sisteze finanţarea investiţiei. Execuţia lucrărilor a fost, fireşte, oprită, ajungîndu-se în acest an la reducerea la jumătate a volumului de investiţii planificat iniţial. Iată însă consecinţele acestui fapt: refacerea întregii documentaţii tehnice, renunţarea la un volum însemnat de utilaje, întocmirea unui nou grafic de execuţie a lucrărilor. In acest fel s-a ajuns ca de-abia în luna august a.c. să înceapă efectiv lucrările la acest obiectiv. Nici în ce priveşte instalaţia pentru fabricarea varului, lucrurile n-au mers mai bine. Şi aici s-a renunţat la execuţia instalaţiei pentru hidratarea varului, datorită unor minusuri în fundamentarea tehnico-economică. Ultima hotărîre luată în consiliul de administraţie al C.I.L.A. este refacerea proiectului pentru această lucrare. Amplasamentul la cuptoarele de var a fost schimbat de două ori, întrucît studiul geologic ,al amplasamentului a fost superficial întocmit. Din această cauză, ne spuneau constructorii de pe șantier, s-au excavat în plus circa 4.000 m.c. de rocă. In planul de investiţii pe anul în curs beneficiarul a introdus şi un alt obiectiv — instalaţia de calcar şi dolomită — fără să aibă definitivată documentaţia de execuţie. Ulterior s-a văzut că această lucrare nu poate atinge parametrii tehnico-economici ai unor obiective similare care se execută în ţară. După cum se poate observa cu uşurinţă, dosarul deficienţelor care au determinat restanţele de pe şantierul fabricii „Temelia" cuprinde cu preponderenţă o serie de minusuri manifestate în proiectarea şi asigurarea documentaţiei de execuţie a lucrărilor. Cu toate acestea, niciodată în cursul investigaţiilor noastre n-am auzit tradiţionala formulă „proiectantul ne-a cauzat întîrzieri şi greutăţi". De ce? Explicaţia este foarte simplă: proiectantul nu este altcineva decit centrul de cercetare şi proiectare al C.I.L.A., adică, tot centrala care tutelează în cele din urmă investiţiile de la „Temelia". De altfel, atitudinea factorilor de decizie de la beneficiar şi forul său tutelar faţă de restanţele înregistrate la obiectivele în discuţie este caracterizată de o inexplicabilă stare de automulţumire. Directorul fabricii „Temelia", ing. Grigore Onofrenco, nu-şi făcea prea multe probleme, afirmînd că nerealizările se cifrează... doar la 2 milioane lei. Acestea fiindcă la „Temelia” se consideră nu planul de investiţii iniţial, ci unul restructurat, propus ministerului de către beneficiar în urma serioaselor întîrzieri şi deficienţe înregistrate în execuţia obiectivelor. întrebat care sunt cauzele restanţelor, ing. Emil Stănescu, şeful compartimentului de investiţii de la fabrica „Temelia", ne răspunde cu dezinvoltă nonșalanță . — Realizările nu sunt mici. Noi Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 3-a) Printre manifestările artistice înscrise în ultimii ani pe agenda activităţii prodigioase a artei amatoare, dialogurile pe aceeaşi scenă au fost, se pare, cele mai populare. Deşi dialogurile îmbrăcau o formă de întrecere, ele s-au consumat în faţa a zeci de mii de spectatori de la oraşe şi sate, ceea ce le-a conferit un pronunţat caracter de masă. Acţiunea în sine nu urmărea deci cîştigarea de către un grup restrâns de formaţii experimentate, a unor trofee sau distincţii ci, înainte de toate, deservirea culturală a marelui public, educarea acestuia prin intermediul producţiilor artiştilor amatori. Sîntem convinşi că tocmai de acest caracter, cu evidente valenţe educaţionale, ţine cont Casa judeţeană a creaţiei populare cînd, în acest prag de iarnă, a hotărît reluarea dialogurilor între colectivele artistice ale caselor de cultură. Ţinînd seama de urgenţele din agricultură, deocamdată nu ne întrebăm de ce acţiunea se limitează doar la casele de cultură, de ce nu include şi mişcarea artistică de la sate. O asemenea întrebare o vom adresa însă la momentul potrivit Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă. Dar să revenim la casele de cultură a căror angrenare într-o activitate continuă este binevenită, şi iată de ce unele din aceste instituţii trăiesc, în materie de activitate artistică, din ceea ce au acumulat în concursul al X-lea. La altele se uită adevărul că după toate etapele post-concurs se cer întreprinse modalităţi active de intensificare a muncii artistice, de consolidare a formaţiilor existente, o largă acţiune de depistare a noi talente care să alcătuiască noi colective artistice. Înainte de toate însă e necesar să determinăm înnoiri în repertoriul formaţiilor artistice, potrivit sarcinilor reieşite din vastul program de educaţie socialistă iniţiat de partidul nostru, la propunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In legătură cu aceasta, colectivele noastre artistice au datoria să se orienteze spre lucrări de valoare ale creaţiei româneşti inspirate din trecutul de luptă al poporului, din uriaşul efort creator de edificare pe noi culmi de cultură şi civilizaţie a României socialiste. În sfirşit, se impune ca şi prin aceste dialoguri să stimulăm creşterea măiestriei interpretative, a nivelului calitativ al spectacolelor. Toate obiectivele amintite aici sunt înscrise şi în regulamentul elaborat de organizatori, şi difuzat la casele de cultură. In ceea ce priveşte genurile care sunt prevăzute e îmbucurător că pe prim planul „dialogurilor" se află brigada artistică de agitaţie. Precizarea că brigada va apare într-o formaţie de interpreţi de maximum 8 persoane, că programul prezentat nu poate depăşi, ca durată, 15 minute, obligă casele de cultură să renunţe la formaţii cu „gabarit depăşit“, şi la spectacole lungi, anoste. Obligatorii sunt şi genurile : grupul vocal (feminin sau bărbătesc), corul mixt sau pe voci egale, orchestra de muzică uşoară, colectivul de montaj literar sau de recitatori, orchestra sau taraful de muzică populară, formaţia de dansuri, solişti vocali de muzică populară şi uşoară şi, potrivit tradiţiei, un număr la alegere (regulamentul arată pe larg din ce genuri se poate alege acest număr). Regulamentul oferră, totodată, detailii cu privire la repertoriul formaţiilor, la sursele tematice din care să se inspire colectivele artistice şi soliştii, la modalităţile de desfăşurare a dialogurilor. Se fac şi precizări în legătură cu neadmiterea în dialog, sub... firma caselor de cultură, a unor formaţii ale sindicatelor sau cooperaţiei meşteşugăreşti. Casele de cultură trebuie să se prezinte cu formaţii proprii, care au fost pregătite şi care activează efectiv la casa de cultură. în urmă cu cîteva zile s-a procedat şi la tragerea la sorţi pentru prima etapă a dialogurilor. Iată ce... sorţi îi aşteaptă pe participanţi . Palatul culturii din Braşov - Casa de cultură din Făgăraş, la 14. XI ; Rîşnov — Codlea 21. XI ; Săcele - Zărneşti 28. XI ; Predeal - Rupea, 5. XII. Poate că unii directori de case de cultură, aflînd de aceste date, vor răsufla uşuraţi, zicînd că „vreme mai este, să nu intrăm în alertă !". Urma alege - replicăm noi. La dialoguri vom vedea dacă „vreme a fost" sau dacă „ar mai fi trebuit să fie". A. SOCACIU Reluarea dialogurilor pe aceeași scenă între colectivele artistice ale caselor de cultură f Adunare consacrată aniversării a 125 de ani de la crearea la Braşov a Asociaţiei de intrajutorare a lucrătorilor tipografi Ieri, la Casa de cultură a studenţilor din Braşov a avut loc o adunare jubiliară, organizată de Comitetul municipal Braşov al P.C.R., cu prilejul aniversării a 125 de ani de la crearea Asociaţiei de întrajutorare reciprocă a lucrătorilor tipografi din Braşov — una dintre primele asociaţii care marchează începuturile organizării profesionale şi politice a clasei muncitoare din România, la care au fost prezenţi muncitori tipografi şi din alte întreprinderi din Braşov. La adunare au mai luat parte activişti de partid şi de stat, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, membri ai partidului din ilegalitate, cadre didactice, oameni de artă şi cultură, ziarişti. In faţa participanţilor la adunare, dr. Ion Bacoş, şef de sector la Institutul de studii istorice şi social-politice de pe lîngă C.C. al P.C.R., a vorbit despre contextul social-politic în care a fost creată asociaţia tipografilor braşoveni, semnificaţia ei în procesul de transformare a proletariatului din România din clasă în sine, în clasă pentru sine. Săptămină decisivă pentru încheierea însănăriter Acţionaţi cu toată energia, nu precupeţiţi nici un efort pentru îndeplinirea imediată a planului de semănat! ! LA HOGHIZ: eforturi susţinute pentru recuperarea întîrzierilor LA CUCIULATA: Forţele existente irosesc timpul, iar conducerea cooperativei mai cere ajutoare din alte unităţi Printre cooperativele agricole situate în zona Rupea pe Valea Oltului , se află şi ceile din Hoghiz şi Cuciulata. Dar, în timp ce la prima unitate se depun eforturi susţinute pentru încheierea grabnică a lucrări, iar rezultatele sânt vizibile, în cealaltă se iroseşte încă şi acum mult timp bun de lucru, ceea ce duce la tărăgănarea nepermis de mare a lucrărilor, cu toate că în ultima perioadă cooperativa a primit ajutoare substanţiale de la alte unităţi vecine care au terminat sau sunt avansate cu semănatul. Dar să lăsăm să vorbească faptele. La începutul acestei săptămîni, la Hoghiz mai erau de însămînţat cu grîu 98 ha., iar terenul pregătit în avans, 22 ha., urmînd ca în această sâptămînă să se are şi să se discuiască şi restul suprafeţei de pe care s-a recoltat sfecla de zahăr şi apoi, cu cele două semănători să se termine însămînţarea griului. „Judecind după forţele de care dispunem, după viteza zilnică de lucru ce se asigură prin utilizarea acestora la maximum, spunea Cornel Roşea, preşedintele cooperativei, avem certitudinea că cel tirziu pînă la sfîrşitul săptăminii încheiem complet lucrarea. Avind in vedere că, independent de voinţa noastră, am depăşit epoca optimă — a continuat interlocutorul — noi vom căuta să asigurăm cele mai bune condiţii de dezvoltare a plantelor, pentru ca astfel să se recupereze timpul intîrziat. Aceste condiţii constau in fertilizarea mai bună a solului, în asigurarea unei calităţi desăvirşite a semănatului, in funcţie de specificul fiecărei parcele". Intr-adevăr măsurile luate în unitate atestă faptul că aici se face totul pentru ca şi în anul viitor să se obţină o producţie bună de grîu, hotărîrea cooperatorilor fiind să depăşească cele 3.240 kg. obţinute la hectar în anul acesta. La aceeaşi dată, C.A.P. din Cuciulata mai avea de însămînţat peste, 170 ha. cu grîu. Pentru recuperarea grabnică a rămânerii în urmă, aşa după cum , arătam, aici s-au primit ajutoare din alte unităţi : două polidiscuri de la Ungra, un alt polidisc şi un agregat de arat de la fermele de stat din localitate şi, pentru perioade mai scurte, alte tractoare cu discuri de la secţia de mecanizare din Dopca, cooperativă vecină. Era deci de aşteptat ca, având în vedere întârzierea semănatului, conducerea unităţii să se îngrijească de folosirea la maximum a forţelor existente în unitate. Ce se constată însă ? în timp ce mai sunt încă de arat şi de pregătit suprafeţe destul de mari de teren, o parte din tractoare nici acum nu folosesc integral orele prielnice, începând lucrul tîrziu şi lăsîndu-l cu mult prea devreme. în ziua vizitei noaistre, de exemplu, Bogo Ioan şi László Francisc, trimişi de la brigada din Dopca să ajute la discuit, au făcut naveta Dopca-Hoghiz şi retur, din care cauză n-au efectuat decît jumătate din ceea ce puteau să lucreze într-o zi. Cu mult înainte de căderea înserării a părăsit locul de muncăşi tractoristul Ion Fekete, venit de la o întreprindere să ajute în campanie, ca şi , alţi mecanizatori. Şi toate acestea s-au petrecut sub privirea indiferentă a preşedintelui cooperativei, Ion Rohan, care se plângea că nu are oameni bine pregătiţi pe tractoare, şi ne dădea asigurări că „dacă se va mai primi ceva... ajutoare din alte unităţi", cooperativa de aici va putea termina însămînţatul şi celelalte lucrări mai devreme. Oare consiliul de conducere al acestei cooperative, preşedintele ei n-au învăţat nimic din experienţa acestui an, când, cu toate condiţiile bune, unitatea n-a realizat decit 1.800 kg. grâu la ha., ceea ce este cu mult sub posibilităţile reale existente aici ? Faptele dovedesc că atît organul investit de cooperatori cu încrederea de a conduce unitatea, cît şi comitetul comunal de partid şi comitetul executiv al consiliului popular comunal, nu s-au prea „omorît cu firea” să facă totul pentru bunul mers al campaniei, neîndeplinindu-şi, aşa cum se cere, îndatoririle. Atît în cadrul C.A.P. Cuciulata cît şi în celelalte unităţi agricole cooperatiste din comuna Hoghiz, mai este de efectuat un mare volum de lucrări în această campanie. Este vorba de recoltatul sfeclei de zahăr şi mai ales al porumbului de pe suprafeţe însemnate, de transportarea unei maricantităţi de produse de pe cîmp. Succesul deplin al acestor acţiuni este condiţionat, însă, în cea mai mare parte, de modul cum cei chemaţi să organizeze activitatea se achită de sarcinile ce le revin. De aceea, ei trebuie să facă totul pentru ca toate forţele existente să se utilizeze la întreaga capacitate. I. TOCANIE Pentru grăbirea recoltării sfeclei de zahăr, la C.A.P. din Ghimbav se folosesc maşini moderne, de mare randament. Foto: GH. BĂNUȚ* CONVOCARE Comitetul executiv al Consiliului popular judeţeat Braşov aduce la cunoştinţa tovaraşilor deputaţi judeţeni că sunt convocaţi în cea de-a XIX-a sesiune a Consiliului popular judeţean Braşov, care va avea loc în ziua de 1 noiembrie 1971, orele 9, la sediul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Braşov. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN BRAŞOV Timpul liber, unghiul complementar de preocupări al profesiunii în discuţiile cu prietenii, cu colaboratorii, cu o proaspătă cunoştinţă se mai întîmplă să auzi părerea unora că timpul liber ar întrerupe fluxul de preocupări al profesiunii. Că odată ieşit pe poarta uzinei, a laboratorului sau a şcolii, omul îşi schimbă radical gîndurile, interesîndu-se de cu totul altceva. Este oare posibilă o asemenea „smulgere" dintr-o ambianţă ? Categoric nu. Doar ştim cu toţii că orice meserie presupune pasiune, devotament. Şi-atunci, cum să admitem posibilitatea încadrării pasiunii în numai limitele exacte ale timpului reglementar de muncă? între orele 7 şi 15, de pildă? Dragostea, interesul şi preocuparea pentru profesiunea aleasă trebuie, şi trece dincolo de optul de muncă, manifestîndu-se şi în timpul liber. Pentru că dintotdeauna viaţa omului s-a confundat „cu uneltele sale". Altfel, individul s-ar găsi într-un continuu proces de reintegrare, ar oscila mereu între două cîmpuri specifice, chipurile, opuse : cel al profesiunii, şi cel al „întâmplărilor" din timpul liber. O asemenea existenţă ar fi, iară îndoială, frustrată de satisfacţii şi împliniri. Discutam despre toate acestea cu maistrul Alexandru Brînzea, de la uzina „Rulmentul". „Eu nu sunt obişnuit să teoretizez, îmi răs-punde interlocutorul. De aceea vă voi da un exemplu concret. In secţia noastră — secţia reparaţii mecanice — lucrează muncitorul Traian Pană. In munte dimineţi mă întîmpină cu următoarea replică : „Ştii la ce m-am gîndit astă noapte ?", şi începe să-mi explice, în cîteva cuvinte, soluţiile tehnice care îl preocupă. Am făcut cîteva inovaţii împreună. Omul ăsta n-are astîmpăr. Cînd își pune cite ceva în cap, realizează precis. Nu se lasă pînă nu duce treaba la bun sfîrșit". Peste cîteva clipe l-am cunoscut pe muncitorul de înaltă calificare Traian Pană. In dialogul pe care l-am avut, acesta ne declara, printre altele : — In primul rînd, meseria trebuie să-ţi placă. Să o practici cu tragere de inimă, să-ţi stâpînească sufletul, ca orice dragoste. Altfel, e un chin şi faci totul de mîntuiaîă. Pentru mine, cele opt ore de lucru trec ca una singură. Uneori, cînd nu-mi iese cite ceva, mă întristez, dar revin cu şi mai multă ambiţie. Ajung acasă şi nu o dată tot la ale mele mă gîndesc. Ziceaţi că sunt oameni care îşi iubesc meseria numai cît ţine programul de lucru. Eu aşa ceva nu cred. Păi ce fel de dragoste mai e şi asta ? Sigur, în timpul liber face fiecare ce vrea. Dar chiar aşa, să nu te mai gândeşti de loc la viaţa ta, adică la meserie, nu se poate. Am auzit şi eu, e adevărat, pe unii care spun „las'să treacă şi ziua asta, că timpul trece oricum". Eu unor asemenea oameni le răspund că timpul nu trebuie lăsat să treacă oricum!" Mi-am privit interlocutorul în ochi. Am remarcat şi eu sclipirea aceea, deosebită, despre care îmi vorbea cu cîteva clipe înainte maistrul său, Alexandru Brinzea. Frezorul Traian Pană venise în dimineaţa acelei zile cu un ceas mai devreme, nerăbdător să verifice ultima sa invenţie... Despre modul în care „lanțul" preocupărilor se continuă firesc dincolo de catedră, de orele de clasă, profesoara de fizică-chimie Monica Ionescu, de la Şcoala generală nr. 6 din Braşov, mi-a spus multe lucruri interesante. Şi ea consideră că o pasiune nu poate fi redusă la un interval de timp prestabilit.7- Cerinţele învâţămîntului modern presupun cadre didactice multilateral pregătite. Să nu uităm că mai toţi profesorii sunt şi dirigenţi. Deci, in afara specialităţii, se impun cunoştinţe foarte diverse. Să vă dau un exemplu. Elevii mei (clasa a VII-a B, la care sunt dirigintă) mi-au propus ca în unele ore de dirigenţie să abordăm probleme de... arheologie. Fireşte nu voi purta escesie discuţii în orele de dirigenţie, scopul lot fiind cu totul altul, dar oricum, va trebui să le satisfac curiozitatea aşa că acum citesc şi studiez tratate de arheologie. In acelaşi timp, Ermel RĂDULESCU (Continuare în pagi 3na) I t