Drum Nou, decembrie 1971 (Anul 28, nr. 8366-8392)

1971-12-04 / nr. 8369

Pag. 2 » Nr. 8369 DRUM NOU (Urmare din pag. 1) viitorii muncitori, tehnicieni, in­gineri ai industriei braşovene. Creată în 1921 sub denumirea de Fabrica românească de lo­comotive şi vagoane, actuala u­­nitate industrială pentru produc­ţia de autocamioane s-a făcut cunoscută îndeosebi în ultimul sfert de veac, cîştigîndu-şi un binemeritat renume nu numai în ţară, dar şi peste hotare, auto­camioanele purtînd marca uzi­nelor braşovene fiind cunoscute în numeroase ţări ale lumii. Se poate spune că România, ca ţară a progresului tehnic, s-a făcut cunoscută în bună măsură şi prin capacitatea creatoare a colectivului de muncitori şi spe­cialişti de la această întreprin­dere. Uzina sărbătorită este cunos­cută şi prin bogatele ei tradiţii revoluţionare. Muncitorimea de la „Astra" — cum s-a mai numit pe parcursul vremii întreprinde­rea — s-a situat în primele rîn­­duri ale luptei maselor populare conduse de partidul comunist împotriva asupririi şi exploatării, pentru transformări democratice, pentru libertatea şi independen­ţa patriei. După eliberare, co­lectivul uzinei a luat activ par­te la toate marile prefaceri po­litice. Sunt cunoscute, de aseme­nea, contribuţia meritorie a aces­tei unităţi, rolul ei deosebit în refacerea şi modernizarea unor ramuri industriale de vitală în­semnătate pentru economia na­ţională. Din 1953, cînd s-a hotărît să se pună în ţara noastră temeliile unei ramuri noi a industriei noas­tre socialiste, construcţia de au­tocamioane, sarcină încredinţată colectivului braşovean, muncito­rii, inginerii, tehnicienii uzinei au trecut cu succes dificile probe de pricepere profesională şi matu­ritate tehnică. Secretarul general al partidu­lui, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt invitaţi să ia cu­noştinţă de cîteva din înfăptui­rile importante ale întreprinderii. In faţa unei machete, a unor grafice, inginerul Gheorghe Tri­­că dă ample explicaţii cu privi­re la stadiul actual al întreprin­derii, perspectivele ei de dez­voltare. De altfel, întreg perime­trul acestei mari unităţi de pro­ducţie înfăţişează imaginea u­­nui vast şi complex şantier. Ală­turi de hale şi ateliere mai vechi, redimensionate pe parcursul a­­nilor, de halele intrate succesiv în producţie în anii din urmă, se află în diferite stadii de reali­zare alte noi şi impunătoare con­strucţii care vor deveni impor­tante secţii de producţie, în ac­tualul cincinal, prin extinderea capacităţilor de producţie, prin asimilarea de produse noi. Uzi­na de autocamioane­­ Braşov îşi va dubla aproape volumul producţiei. Se va dubla, de ase­menea, volumul producţiei desti­nate exportului. La finele cinci­nalului, producînd în serie mare anumite tipuri de motoare Die­sel, uzina va atinge un înalt grad de specializare şi integrare. Se vizitează uzina. Itinerarul, care înscrie cîteva din sectoarele noi, are ca prim obiectiv turnătoria de fontă. Ac­tivitatea de producţie ce se des­făşoară aici nu aminteşte prin nimic de atmosfera încărcată de fum şi zgură care definea tra­diţionalele turnătorii. Totul în a­­ceastă „vatră de foc" a uzinei se mişcă şi se dirijează auto­mat, de la încărcarea şi descăr­carea cuptoarelor, pînă la sen­sibilele analize chimice şi meta­­lografice cerute obligatoriu de procesul modern şi complex de elaborare şi turnare a metalului. Muncitorii, unii dintre ei care au lucrat şi cu lopata grea a în­cărcătorului de cuptor, stau a­­cum instalaţi comod la pupitre de comandă, dirijînd, prin sim­ple apăsări de butoane, întreg procesul de topire şi turnare în forme a metalului. în prezent, turnătoria de fontă de la Uzina de autocamioane se numără printre cele mai mari şi mai mo­derne turnătorii de acest gen din Europa. Muncitorii fac o primire deose­bit de călduroasă secretarului general al partidului, celorlalţi oaspeţi. Topitorul Ion Cimpeanu, care lucrează la linia nr. 3 de formare, linie complet automati­zată, adresează o urare de bun venit şi exprimă angajamentul topitorilor şi turnătorilor de a munci fără preget pentru înde­­plinirea sarcinilor de plan, pen­tru ridicarea continuă a calită­ţii producţiei, a productivităţii muncii, pentru înfăptuirea poli­ticii marxist-leniniste, interne şi externe, a partidului. Metalul fluid elaborat aici se converteşte în multiplele repe­re ce intră în componenţa celor 35.000 de autocamioane produse anual. Producţia de piese turnate realizată în această secţie va însuma anual circa 65.000 tone, în dialogul cu factorii de răs­pundere din uzină, cu ministrul industriei construcţiilor de ma­şini, secretarul general al parti­dului recomandă să se foloseas­că în chip cît mai judicios me­talul, să se acţioneze perseve­rent împotriva risipei, a supradi­mensionărilor. Cercetarea ştiinţi­fică uzinală trebuie să-şi propună ca scop permanent căutarea de soluţii noi, care să conducă la economie de metal, fără ca a­­ceasta să afecteze calitatea, per­formanţele tehnice ale produse­lor. De asemenea, tovarăşul Ni­­colae Ceauşescu recomandă conducerii uzinei şi a ministeru­­­lui să se realizeze aici piese şi maşini-agregat necesare şi al­tor întreprinderi constructoare de maşini din ţară, precum şi pen­tru export. La sectorul tratament termic, care urmează în succesiunea vi­zitei, se urmăresc o serie de o­­peraţii, de asemenea dirijate prin acţionări electronice. Dispo­zitivele automatei- aparatele de măsură şi control perfecţionate, au simplificat efortul muncitoru­lui şi au mărit considerabil pro­ductivitatea muncii. Piesele trec printr-un labirint de instalaţii, tratamentul termic primar cuprin­­zînd patru linii de fabricaţie, două cuptoare şi un agregat de călire-revenire. Tratamentul se­cundar se face în atelierul cup­toarelor cu mers intermitent şi cu atmosferă controlată. Se vizitează în continuare hala învecinată, nouă şi aceasta, a tratamentului de suprafaţă, în anii 1969—1970, arată ing. Vio­rica Dumitrescu, şeful sectorului, au intrat în funcţiune linii de zin­­care şi cuprare cu o capacitate totală de 415.000 m.p. Cei care lucrează la aceste agregate mo­derne sunt felicitaţi şi li se reco­mandă să se preocupe de folo­sirea cu maximum de randament a întregii capacităţi a utilajelor, în hala şasiu, unde se execută roţile dinţate de la punţile mo­toare, axele satelit, axele plane­tare, punţile motoare pentru au­tocamioanele de 8 şi 10 tone, îm­preună cu toate piesele dantu­rate pentru noile motoare Die­sel, lucrează aproape 1.000 de muncitori. Unităţile de producţie din această secţie au fost orga­nizate pe ateliere şi linii de fa­bricaţie, ceea ce permite prelu­crarea în flux tehnologic a tutu­ror reperelor. Montajul suban­samblelor şi ansamblelor se e­­xecută, de asemenea, în flux tehnologic, iar transportul inter­­operaţional se face mecanizat. Este urmărit procesul de asam­blare a punţilor motoare. Piese­le lunecă pe un conveior de mon­­taj-antrenaj echipat cu toate in­stalaţiile necesare, după care trec în zona de control şi grun­­duire. Pe parcurs este prezentat un stand de scule şi dispozitive rea­lizate în uzină în cadrul acţiunii de autoutilaje. Preocuparea în această direcţie este mai mult decît revelatoare, despre activi­tatea de concepţie şi realizare de a­regate, dispozitive, ma­­şini-unelte vorbind masiva pre­zenţă din dotarea uzinei a utilajului purtînd marca U.A.B., între care o linie automată în secţia turnătorie fontă. Numai în anul 1970 în uzină au fost fabri­cate 199 de maşini-unelte con­venţionale în valoare de aproa­pe 35 milioane lei, fapt care de­monstrează capacitatea creatoa­re a specialiştilor întreprinderii. în discuţiile purtate cu specia­liştii, secretarul general reco­mandă să se folosească în mod cît mai judicios utilajele, pentru a se obţine o producţie supli­mentară pe suprafaţa existentă şi cu utilajele existente. Totoda­tă, a indicat să se acorde o mai mare atenţie acţiunii de auto­­dotare. , Du­pă terminarea vizitei prin secţii şi sectoare de producţie ale uzinei, secretarul gene­ral, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt conduşi în impunătoarea şi frumoasa clă­dire a sculăriei, unde este orga­nizată o expoziţie jubiliară. Aici sunt prezentate o serie de date în legătură cu evoluţia de-a lun­gul celor 50 de ani a unităţii, cele mai noi realizări ale con­structorilor de autocamioane şi preocupările colectivului între­prinderii pentru diversificarea fabricaţiei şi îmbunătăţirea pro­duselor. Drumul în fabricaţia de auto­camioane româneşti a început cu „SR-101", ajungînd la cunos­cutele autocamioane „Carpaţi" şi „Bucegi", care sunt fabricate în uzină în 59 de tipuri şi 199 de variante. Anual, ies de pe porţi­le întreprinderii aproximativ 35.000 de autocamioane. Pînă acum, aici s-au fabricat 260.000 autocamioane. Dar progresele înregistrate de-a lungul anilor de industria de autocamioane româneşti au fost încununate anul acesta prin realizarea autocamioanelor de 12 tone, echipate cu motor Die­sel. în urmă cu cîteva luni, în preaj­ma zilei de 23 August, de pe banda de montaj a uzinei au ieşit primele autocamioa­ne de acest tip, pe care constructorii braşoveni au ţinut să le prezinte, cu justificată mîn­­drie, secretarului general, con­ducătorilor de partid şi de stat, aducîndu-le pe platoul din faţa sediului Comitetului Central. Specialiştii uzinei au arătat cu acest prilej că întreaga familie de autocamioane de mare tonaj, cu motor Diesel, după licenţa M.A.N., va fi asimilată, treptat, în cursul actualului cincinal. Secretarul general a recoman­dat atunci constructorilor să ia toate măsurile pentru grăbirea integrării în fabricaţia de serie a acestor produse, să perfecţio­neze continuu procesul de pro­ducţie, în vederea realizării unor autocamioane de cea mai bună calitate. Trecînd la traducerea în viaţă a acestei preţioase indicaţii, gazdele informează că preocu­parea întregului colectiv este ca noile produse să se si­tueze la nivelul celor mai prestigioase mărci şi clase de autovehicule de transport de acest gen din lume. în actualul cincinal, vor urma alte noi şi im­portante înfăptuiri. Din această ultimă familie de autocamioane de marg 181181 — S0rA poartă de­numirea „R.O.M.A.N." — vor fi asimilate 13 tipuri de bază în 43 de variante constructive, cu posibilitatea de adîncire a di­versificării. Ele au şasiu portant şi sunt echipate cu motoare Die­sel de 135 C.P., cu trei punţi-motoare. Noul camion, a cărui fabricaţie de serie va în­cepe anul viitor, este construit pentru a fi folosit pe orice fel de teren. Inginerul Constantin Vlad arată că în actualul plan cincinal uzina va fi completată cu noi suprafeţe de producţie pentru motor Diesel, ramă-şasiu, cutia de viteză, tratament termic primar, turnătoria de neferoase şi o hală pentru montaj general al autocamioanelor Diesel. „Vom îndeplini, tovarăşe secretar ge­neral, indicaţia pe care ne-aţi dat-o de a diversifica producţia de motoare Diesel, în vederea utilizării lor la mai multe feluri de autovehicule fabricate în ţara noastră". Prin intermediul unor grafice de producţie se urmăreşte as­censiunea principalilor indicatori tehnico-economici ai întreprin­derii. Producţia globală la fine­le anului 1970 a fost de 24,3 ori mai mare decît cea a anului 1954, iar producţia marfă a cres­cut de 39 ori. Datorită procesului de conti­nuă modernizare a întreprinderii s-a ajuns astăzi ca la fiecare 6 minute de pe banda de montaj general să plece în probă un autocamion. Secretarul general a­­rată că în atenţia întregului co­lectiv trebuie să stea preocupa­rea depăşirii sarcinilor de plan, reducerea preţului de cost, spori­rea beneficiilor uzinei. După vizitarea principalelor sectoare de producţie ale între­prinderii şi a expoziţiei, în una din marile hale ale uzinei are loc un miting consacrat aniver­sării a 50 de ani de existenţă a întreprinderii. Sunt prezenţi mii de muncitori, ingineri şi tehnicieni, construc­tori de autocamioane, foşti mun­citori ai întreprinderii, precum şi invitaţi din alte mari unităţi in­dustriale braşovene. Domneşte o atmosferă de pu­ternic entuziasm, caracteristică întîlnirilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu cei ce muncesc. Este o expresie adine grăitoare a unităţii de monolit dintre par­tid şi popor. Hala oferă privirilor o imagine impunătoare. La înăl­ţimea unor instalaţii şi agregate sunt arborate drapele roşii şi tri­colore, lozinci care slăvesc par­tidul, patria. Apariţia în tribună a tovară­şilor Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, a celorlalţi conducători de partid şi de stat este întîmpinată cu o adevărată furtună de aplauze îndelungi. Mitingul este deschis de tova­răşul CONSTANTIN DRAGANU, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., care a spus: Vă rog să-mi permiteţi ca, în aceste momente solemne, în nu­mele organizaţiei judeţene de partid Braşov, al tuturor locuito­rilor acestui străvechi oraş de la poalele Tîmpei, să adresăm din toată inima tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, sentimentele noastre de adîncă bucurie şi nemărginită satisfacţie pentru cinstea ce ne-o face venind din nou în judeţul nostru, să salutăm prezenţa­ ce­lorlalţi conducători de partid şi de stat la sărbătorirea celor 5 decenii de existenţă a uzinei care făureşte autocamionul ro­mânesc. Şi cu acest prilej memorabil, gîndurile nobile de dragoste şi recunoştinţă fierbinte ale miilor de constructori de camioane, ca şi ale celorlalţi comunişti şi oa­meni ai muncii din municipiul şi judeţul Braşov, se îndreaptă cu deplin ataşament către gloriosul nostru partid, către dumneavoas­tră, tovarăşe secretar general, fiu iubit şi devotat al poporului român, care în fruntea partidu­lui şi statului conduceţi cu mînă sigură destinele patriei noastre socialiste, spre culmi tot mai înalte ale prosperităţii şi ferici­rii sale. Această aniversare are loc în anul in care comuniştii, întregul nostru popor au sărbătorit cu entuziasm, cu sentimente profund patriotice, gloriosul semicente­nar al Partidului Comunist Ro­mân. Se poate spune cu justifi­cată mîndrie că de-a lungul a­­nilor această uzină s-a afirmat în cronica acţiunilor revoluţiona­re din Braşov ca o puternică ci­tadelă a conştiinţei muncitoreşti, cu tradiţii de luptă care au fost înscrise în slove de aur în isto­ria glorioasă a partidului şi po­porului nostru. Dar o adevărată viaţă omenească, adevăratele împliniri au fost realizate abia după eliberarea patriei de sub jugul fascist, cînd clasa munci­toare şi-a dobîndit dubla ei ca­litate de producător şi proprie­tar al mijloacelor de producţie. Muncitorii uzinei, întregul colec­tiv de muncă, răspunzînd cu dăruire şi elan revoluţionar che­mării partidului au realizat cu succes primul autocamion româ­nesc, multiplicat pînă în prezent în peste un sfert de milion, în numeroase tipuri şi variante, mărturie a iscusinţei şi priceperii constructorilor braşoveni. Folosesc acest prilej pentru a vă informa, stimate tovarăşe se­cretar general, că acest climat de iniţiativă şi spirit creato­r, de atitudine comunistă în îndeplini­rea sarcinilor, constituie trăsă­tura dominantă a tuturor colec­tivelor de muncă din economia judeţului Braşov, ele fiind hotă­­rîte să depună toate eforturile pentru realizarea indicatorilor de plan pe anul 1971 ca şi a an­gajamentelor asumate în faţa conducerii partidului şi statului nostru. Această hotărîre a căpătat o nouă şi puternică afirmare cu ocazia dezbaterii de către toţi oa­menii muncii a vastului program de dezvoltare superioară a con­ştiinţei socialiste care a generat şi în judeţul nostru ample măsuri politice şi organizatorice meni­te să ridice la noi dimensiuni activitatea de înnobilare spiritua­lă a maselor. Succesele dobîn­­dite de muncitorii, tehnicienii, inginerii din Uzina de autoca­mioane, ca şi de ceilalţi oa­meni ai muncii din econo­mia judeţului, le raportăm cu mîndrie conducerii partidului şi statului, ele fiind strîns legate de ajutorul permanent şi substan­ţial primit din partea dumnea­voastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la faţa locului, cu ocazia vizitelor de lucru între­prinse în unităţile industriale, pe şantierele de construcţii, ca şi în nenumărate alte prilejuri. Vă mulţumim călduros şi vă încre­dinţăm că oamenii muncii din judeţul Braşov — români, ma­ghiari, germani — vor face to­tul pentru îndeplinirea exempla­ră a programului de dezvoltare multilaterală a patriei noastre socialiste stabilit de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român. Acestea sînt gîndurile noastre cele mai sincere cu care vă în­conjurăm, acestea sunt simţămin­tele fierbinţi pe care constructo­rii de autocamioane, toţi locui­torii judeţului Braşov le afirmă acum în faţa dumneavoastră, iu­bite tovarăşe Nicolae Ceauşescu. (Aplauze). în­ prezenţa participanţilor la miting are loc solemnitatea în­­mînării unor înalte ordine şi tit­luri ale Republicii Socialiste Ro­mânia. înaltele distincţii au fost lumi­nate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Secretarul Consiliului de Stat, tovarăşul Constantin Stătescu, a dat citire decretelor Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România prin care se conferă ordinul „Steaua Republicii So­cialiste România" clasa I Uzinei de autocamioane Brașov, titlul de „Erou al Muncii Socialiste" şi medalia de aur „Secera şi Ciocanul" unor muncitori şi teh­nicieni din uzină. De asemenea, prin Decret al Consiliului de Stat, pentru merite deosebite în muncă, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la în­fiinţarea Uzinei de autocamioane Braşov, au fost conferite ordinul „23 August" clasa I tovarăşului Gheorghe S. Voina, pensionar din municipiul Braşov; Ordinul Mun­cii clasa I tovarăşilor Constantin I. Bal­ea, strungar, Ravel G. Pleşu, pensionar, Ştefan Martin B. Szász, trezor; ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa a II-a tovarăşului loan St. Marin, maistru oţelar; ordinul „23 August" clasa a Il-a tovarăşilor Alexandru A. Ma­rica, lăcătuş, şi Alexandru A. Oros, secretarul comitetului de partid al uzinei; Ordinul Muncii clasa a Il-a tovarăşilor Mihai C. Baltag, inginer mecanic, loan I. Bucurenci, maistru, Octavian V. Căpitanu, director tehnic, Gavri­­lă P. Ciocoiu, sudor, loan C. Du­mitru, lăcătuş, Tănase C. loniţă, maistru mecanic, Nicolae N. Pre­da, pensionar, loan G. Suleanu, intuitor, şi Florian I. Truţă, turnă­­tor-formator. Au fost conferite, de asemenea, alte 74 ordine şi 110 medalii ale Republicii Socialiste România u­­nor muncitori, maiştri, ingineri, tehnicieni, economişti şi funcţio­nari ai uzinei. A luat apoi cuvîntul directorul general al Centralei industriale de autocamioane şi tractoare Braşov, ing. GH. TRICA, care a spus: Sărbătoarea noastră are o profundă semnificaţie prin onoa­rea pe care ne-o faceţi, iubite tovarăşe secretar general, parti­­cipînd alături de noi la acest eveniment. Vă rog să-mi permiteţi, tovară­şe Nicolae Ceauşescu, ca, în nu­mele întregului colectiv de mun­că al Uzinei de autocamioane, căruia astăzi i-aţi acordat înal­tul ordin al Republicii noastre socialiste, să vă adresăm din a­­dîncul fiinţei noastre — cople­şiţi şi fericiţi de această înaltă cinstire — mulţumirile fierbinţi, profunda noastră recunoştinţă, angajamentul nostru solemn că vom răspunde prin fapte încre­derii acordate. Oamenii muncii din uzina noas­tră — români, maghiari, ger­mani —, înfrăţiţi în muncă şi via­ţă, văd în acest jubileu un mi­nunat prilej de a evoca cu emo­ţie drumul parcurs, de a face bi­lanţul marilor înfăptuiri din clo­­cotitoarea epocă a construcţiei socialiste. Mulţi dintre cei care partici­păm la această vibrantă mani­festare îşi amintesc că, pe aces­te meleaguri, uzina şi-a început existenţa printr-o făbricuţă ru­dimentară de reparat vagoane. Primele două decenii din exis­tenţa ei sunt încărcate de pova­ra unei munci grele, a unei vieţi aspre, de cruntă exploatare, de şomaj şi mizerie, toate îndrep­tate împotriva celor ce munceau în nedreptele rînduieli ale regi­mului burghezo-moşieresc. în a­­ceste timpuri grele, şi în uzina noastră, ca şi în celelalte între­prinderi din ţară, s-a dezvoltat conştiinţa revoluţionară a prole­tariatului, care s-a ridicat la lup­tă — sub conducerea comunişti­lor — împotriva exploatării ca­pitaliste, pentru libertate, pentru o viaţă mai bună. Istoria uzinei noastre cuprin­de pagini de glorie, scrise de comunişti, de muncitorii ei lumi­naţi, care cu preţul vieţii au pro­pagat, în anii ilegalităţii, cuvîn­tul partidului, au sabotat maşi­na de război hitleristă, aducîn­­du-şi contribuţia, alături de cla­sa noastră muncitoare, de între­gul popor, la eliberarea patriei de sub jugul fascist. După măreţul act istoric de la 23 August 1944, care a deschis o nouă eră în istoria ţării, uzina noastră din Braşov s-a înscris ca o unitate de şoc în refacerea economică a ţării; aici s-au pro­dus vagoane, utilaj petrolier şi minier, maşini unelte complexe, utilaje pentru siderurgie, bunuri de larg consum. O dată cu na­ţionalizarea mijloacelor de pro­ducţie şi uzina noastră a intrat pe făgaşul unei vertiginoase dezvoltări. 1949 rămîne în istoria industri­ei noastre anul în care Uzina „Steagul roşu" a produs primii rulmenţi. Un moment crucial în viaţa u­­zinei l-a constituit hotărîrea par­tidului şi statului de a încredin­ţa colectivului nostru de muncă misiunea de înaltă responsabili­tate de a produce autocamioa­ne. Anul 1954 marchează şi el făurirea primului autocamion ro­mânesc. Este deosebit de concludent faptul că de la 800 de salariaţi în 1928, la 6.000 în momentul na­ţionalizării — am ajuns la pes­te 15.000 salariaţi, care realizea­ză întreaga producţie a anului 1938 în numai 8 zile. în anii construcţiei socialiste şi uzina noastră a cunoscut o puternică dezvoltare, ajungînd în 1971 să producă peste 35.000 de autocamioane, destinate eco­nomiei naţionale şi pieţei exter­ne. Dacă în 1966 exportam foarte puţine autocamioane, doar în 3 ţări, astăzi produsele noastre sunt cerute şi trimise în peste 20 de state ale lumii, în cantităţi in­comparabil mai mari. (Continuare în pag. a 4-a) ÎN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU S-A SĂRBĂTORIT IERI JUBILEUL DE 50 DE ANI DE EXISTENTĂ A UZINEI DE AUTOCAMIOANE DIN BRASOV Munca se apreciază in mod concret la faţa locului. Se analizează perspectivele de dezvoltare ale uzinei. 1 t- IS

Next