Drum Nou, decembrie 1971 (Anul 28, nr. 8366-8392)
1971-12-08 / nr. 8372
V t rum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR- 54 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8372 Miercuri, 8 decembrie 1971 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-mi! PRIORITĂŢI In pregătirea OPTIMĂ A PRODUCŢIEI DIN ANUL VIITOR Prin amploarea şi complexitatea obiectivelor sale, planul anului viitor pune sarcini de mare răspundere în faţa organelor şi organizaţiilor de partid, a colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni din întreprinderile municipiului Braşov. Concentrînd atenţia colectivelor de munca, a cadrelor din economie, pentru creşterea calitativă a activităţii economice, este necesar ca organele şi organizaţiile de partid, conducerea fiecărei întreprinderi, avînd drept ghid preţioasele observaţii şi indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea ţinută zilele trecute la mitingul de la Uzina de autocamioane, să-şi îndrepte toate eforturile spre soluţionarea problemelor majore de care depinde îndeplinirea planului de stat la toţi indicatorii, asigurînd creşterea gradului de utilizare a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor şi a forţei de muncă, sporirea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, a consumurilor de materii prime şi materiale, lemn, combustibil şi energie electrică, asigurarea unei aprovizionări tehnico-materiale corespunzătoare etc. O primă acţiune care vizează realizarea acestor obiective se referă la programarea judicioasă a producţiei, astfel ca să se asigure o desfăşurare ritmică, normală, a fabricaţiei în fiecare lună, în fiecare trimestru din anul viitor. Pornind de la acest deziderat, în această perioadă este necesar ca organizaţiile de partid, împreună, cu conducerile din întreprinderi, să acorde o atenţie deosebită defalcării raţionale a sarcinilor de plan pentru folosirea cit mai deplină a capacităţilor de producţie, atît cele existente cît şi cele care vor intra în funcţiune. In mod deosebit trebuie să se aibă în vedere ca în primul trimestru al anului viitor să se realizeze o cotă corespunzătoare din planul anual. In acest sens nu putem fi de acord cu conducerile unor întreprinderi — cum este cazul la „Tractorul", „Hidromecanica", „Rulmentul", fabrica „Temelia", Fabrica de stofe, Filatura de lînă Ghimbav, FARTEC etc., — care în primul trimestru al acestui an şi-au fixat sarcini de plan sub cota matematică normală, urmînd să recupereze diferenţele în trimestrul III şi mai ales IV al anului. Experienţa de pînă acum arată că este necesar să fie combătute improvizaţiile, soluţiile temporare şi ineficiente care, prin desfăşurarea producţiei în „salturi", influenţează negativ organizarea proceselor de producţie, folosirea raţională a potenţialului tehnic şi a forţei de muncă. O coordonată principală a producţiei din anul viitor o constituie aceea că cea mai mare parte a producţiei industriale se va realiza pe seama capacităţilor existente, şi numai o mică parte prin procurarea de noi utilaje, fapt ce impune creşterea gradului de folosire a instalaţiilor şi agregatelor, organizarea superioară a fluxurilor tehnologice, folosirea intensivă a suprafeţelor de producţie, precum şi creşterea coeficientului de schimb. După cum se ştie, în acest an coeficientul de schimb pe ansamblul întreprinderilor din municipiul Brașov a fost destul de scăzut, rezultate slabe înregistrindu-se îndeosebi la U.M.M.R., „Hidromecanica", uzina „Tractorul", I.P.E.C., FARTEC, „Timpuri noi", întreprinderea poligrafică, C.E.I.L., Industria cărnii, întreprinderea pentru produse de cariere etc. în continuare este necesar ca organizaţiile de partid şi conducerea întreprinderilor să urmărească îndeaproape aplicarea riguroasă a programelor de măsuri stabilite de fiecare întreprindere pentru generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III, menite să ducă la o creştere a coeficientului de schimb, în anul viitor, de minimum 2,2 pe ansamblul întreprinderilor din municipiul Braşov şi bineînţeles la asigurarea unei prime condiţii de realizare a sporurilor de producţie prevăzute, în condiţiile creşterii responsabilităţii comuniste faţă de rezultatele muncii depuse zi de zi, în fiecare unitate, la fiecare loc de muncă, o sarcină de seamă a economiei municipiului nostru, este sporirea eficienţei economice prin realizarea unor însemnate reduceri a normelor de consum de materii prime, materiale, combustibil şi energie. în acest sens colectivele din întreprinderi trebuie să ia în continuare măsuri eficiente pentru modernizarea structurii producţiei, reproiectarea produselor, perfecţionarea continuă a tehnologiilor de fabricaţie. Este necesar ca asemenea acţiuni să stea în primul rînd în atenţia organizaţiilor de partid, a specialiştilor şi conducerii unităţilor mari consumatoare de metal cum sunt : uzina „Tractorul", Uzina de autocamioane, „Hidromecanica", I.U.S., Fabrica de şuruburi, Fabrica de radiatoare şi cabluri etc., în vederea realizării unor însemnate economii de materii şi materiale, îndeosebi de metal. La acest capitol, trebuie să arătăm însă că multe întreprinderi întîmpină greutăţi în fundamentarea normelor de consum de metal datorită faptului că forurile tutelare nu au transmis, nici pînă la această dată, unităţilor subordonate nivelul normelor planificate, fapt care poate conduce, ca şi în alţi ani, la o slabă fundamentare a sarcinilor de plan, la neîncadrarea în normele de consum, la depăşirea cheltuielilor materiale. De o deosebită importanţă pentru realizarea unei producţii superioare cantitativ şi calitativ este contractarea producţiei marfă şi a materiilor prime necesare fabricării acesteia în anul viitor. Pînă în prezent pe ansamblul întreprinderilor din municipiu este contractată doar 65 la sută din producţia anului 1972. Rezultate slabe s-au înregistrat în acest sens la Fabrica de şuruburi, care a contractat doar 46,6 la sută din producţia anului viitor, la FARTEC — 27,4 la sută. „Repu- Ing. Pavel ARON, secretar al Comitetului municipal Braşov al P.C R (Continuare in pag. a 3-a) Onorarea contractelor la producţia de lapte nu este facultativă! Marii restanţieri se găsesc în Ţara Birsei Dacă s-ar face demonstraţii practice în fiecare zi... Cîteva vaci pot „salva onoarea" unor ferme întregi Au mai rămas doar puţine zile pînă la încheierea bilanţului anual în zootehnie. Din datele centralizate la Industria laptelui rezultă că în multe unităţi agricole cooperatiste planul producţiei de lapte-marfă a fost realizat şi depăşit substanţial, ceea ce ilustrează elocvent preocuparea colectivelor de muncă din fermele zootehnice, a conducerilor cooperativelor respective pentru îmbunătăţirea condiţiilor de îngrijire şi furajare a animalelor proprietate obştească, în vederea sporirii potenţialului lor productiv. Demn de reliefat este însă faptul că asemenea rezultate au fost obţinute îndeosebi în cooperativele agricole din zona Făgăraş, care, cu excepţia celor din Felmer, Şercaia şi Ucea de Sus, unde se înregistrează încă restanţe, au livrat statului pînă la începutul lunii decembrie o cantitate de 8.189 hl. lapte peste prevederi. Pînă la această dată planul de livrări a fost depăşit şi de 12 cooperative agricole din zona Rupea şi de 7 situate în Ţara Birsei Cu toate acestea, la data menţionată cooperativele agricole din judeţ aveau o restanţă de peste 5.900 hl. lapte faţă de planul de livrări, din cauză că o serie de unităţi mari producătoare din zona Braşov, printre care Prejmer, Rîşnov, Ghimbav, Crizbav, Codlea şi Harman nu-şi onoraseră la zi contractele încheiate cu statul, avînd importante restanţe. O dată cu intrarea animalelor în stabulaţie, nivelul producţiei de lapte este hotărît în bună măsură de modul cum şefii fermelor zootehnice, consiliile de conducere ale unităţilor agricole se ocupă mai ales de asigurarea unor condiţii corespunzătoare de furajare a animalelor. De fapt, acesta a fost şi motivul pentru care Direcţia generală judeţeană a agriculturii a organizat, de I. TOCANIE (Continuare în pag. a 3-a) * I In cuprins ----------------------------------- , • Sensul muncii sindi- 5 . I cale privit prin lupa 5 I .. S exigențelor realizămii » * ^ ; exemplare a sarcini- 5 . .5 lor de producție și 5 » 5 educării salariaților, j * 9 Ghidul muzeal, un S 5 s sechestrat al expona- $ telor ? (pag. a 2-a) ^ 5 . 5 9 Semnal (pag. a 3-a) 1 5 5 5 9 Lucrările Congresului S al Vl-lea al P.M.U.P. î i s 5 • Evoluția conflictului ^ 5 . . . . . și indo-pakistanez. (pag. a 4-a) 1 . •/////////////////OT////////W///«///«,^ Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Congresul al Vl-lea al P.M.U.P. Stimaţi tovarăşi, Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al Vl-lea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez şi să vă adresăm dumneavoastră, participanţilor la Congres, comuniştilor şi tuturor oamenilor muncii din Polonia socialistă un fierbinte mesaj de prietenie şi solidaritate internaţionalistă din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a comuniştilor, a întregului popor. Faptul că acest înalt forum al comuniştilor polonezi are loc în preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Partidului Muncitoresc Polonez sporeşte şi mai mult însemnătatea Congresului, îi conferă semnificaţia unui bilanţ atît al luptei pentru instaurarea puterii populare, cît şi al activităţii desfăşurate în anii construcţiei socialiste. Raportul Comitetului Central şi raportul prezentat Congresului de tovarăşul Gierek oferă o amplă imagine a realizărilor pe care clasa muncitoare, oamenii muncii polonezi le-au dobîndit — sub conducerea partidului — în construcţia societăţii socialiste, precum şi a programului de dezvoltare multilaterală a patriei dumneavoastră. Comuniştii, oamenii muncii din România urmăresc cu profund interes cursul înnoitor determinat de Partidul Muncitoresc Unit Polonez pentru soluţionarea problemelor complexe ale edificării noii societăţi, pentru dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, creşterea bunăstării poporului, pentru afirmarea tot mai puternică a rolului conducător al partidului şi întărirea legăturilor sale cu clasa muncitoare şi masele populare, pentru participarea largă, nemijlocită a oamenilor muncii la conducerea vieţii politico-sociale a întregii ţări. Ca prieteni ai poporului polonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăşi, că partidul dumneavoastră a reuşit, sub conducerea tovarăşului Gierek, să învingă greutăţile de anul trecut şi să asigure dezvoltarea cu succes a orînduirii socialiste, progresul economic şi social — şi vă dorim succese cît mai mari pe acest drum. Dragi tovarăşi, Intre poporul român şi poporul polonez există vechi relaţii, cu bogate tradiţii făurite în lupta dusă în decursul istoriei pentru libertate şi independenţă naţională, împotriva imperialismului şi fascismului, a exploatării şi asupririi; aceste relaţii au dobîndit un conţinut nou în anii socialismului, avînd drept fundament trainic noua orînduire socială, ideologia marxist-leninistă, aspiraţiile şi ţelurile comune în lupta pentru triumful socialismului şi păcii. Consemnăm cu satisfacţie că între România şi Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică şi multilaterală, iar progresele obţinute de ţările noastre în construcţia socialistă, Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă deschid largi perspective pentru intensificarea acestei colaborări. O contribuţie însemnată la dezvoltarea prieteniei româno-polone o aduc partidele noastre — Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez — schimburile de delegaţii, de informaţii, contactele pe linie de partid înlesnind mai buna cunoaştere reciprocă a experienţei şi rezultatelor obţinute în construcţia socialistă, intensificarea colaborării pe multiple planuri. Partidul Comunist Român şi guvernul Republicii Socialiste România vor acţiona cu consecvenţă şi în viitor pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor româno-polone, cu convingerea că aceasta corespunde intereselor ambelor popoare, serveşte unităţii ţărilor socialiste, întăririi forţelor socialismului, cauzei progresului şi păcii. Stimaţi tovarăşi, In prezent, întregul nostru popor înfăptuieşte neabătut programul adoptat de Congresul al X- lea al partidului în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate — program care prevede continuarea în ritm susţinut a industrializării socialiste, modernizarea structurii întregii economii în vederea creşterii avuţiei naţionale, a apropierii de ţările dezvoltate din punct de vedere economic. Noul plan cincinal, 1971—1975, prevede creşterea producţiei industriale în ritm mediu anual de 11—12 la sută, dezvoltarea agriculturii, introducerea pe scară tot mai largă (Continuare în pag. a 4-a) Directorul general al Organizaţiei planului din Iran in vizită la Braşov Marţi dimineaţă, directorul general al Organizaţiei planului din Iran, Khodadad Farmanfarmaian, a vizitat Uzina de tractoare din Braşov. Gazdele , au împărtăşit cu acest prilej din preocupările colectivului pentru continua diversificare a producţiei şi au prezentat cîteva secţii principale ale uzinei. A fost vizitată, de asemenea, staţiunea turistică Poiana Braşov. In cursul după-amiezii, la Braşov, au continuat convorbirile între Maxim Berghianu, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, și Khodadad Farmanfarmaian, în cadrul cărora au fost discutate probleme privind promovarea, pe mai departe, a cooperării economice dintre cele două țări. Seara, președintele Comitetului de Stat al Planificării a oferit un dineu în onoarea oaspetelui iranian. (Agerpres) Mariana Iancovici, muncitoare cu o bună calificare, lucrează pe noua maşină de înaltă tehnicitate pentru împerecheat şi asamblat automat rulmenţi radiali cu bile, cu care a fost recent dotată uzina „Rulmentul“. Foto : GH. BANUŢA FAMILIA MUNCII intr-o anchetă în care dezbateam setea de ideal a tinerilor, pomeneam, cu cîtva timp în urmă, şi numele strungarului Ştefan Şipoş, de la uzina „Hidromecanica". Mă impresionase atunci maturitatea cu care tînârul muncitor îşi preciza gîndurile de viitor, pasiunea cu care vorbea de meseria aleasă. Tot de la el am aflat că în familia Şipoş există o adevărată tradiţie a meseriei, transmisă de la tată la fiu. Bunicul a lucrat tot în această uzină - pe vremea aceea întreprindere capitalistă -, iar tatăl munceşte la „Hidromecanica " de mai bine de treizeci de ani, ca lăcătuş. „Cazul" Şipoş nu reprezintă insă o excepţie. Uzina braşoveană „Hidromecanica" numără multe asemenea „cazuri". Mulţi dintre mai vîrstnicii muncitori şi-au îndrumat fiii spre grupul şcolar de pe lingă uzină. Astăzi, ei se află alături de părinţii lor ca lucrători de nădejde, cu o bună reputaţie. Tradiţia este astfel continuată, tainele meseriei, pasiunea sunt transmise cu grijă părintească de la fată la fiu. Mîndria pentru profesiune şi dragos- tea pentru muncă constituie esenţiale atribute ale acestei tradiţii muncitoreşti. — Nu aș părăsi uzina pentru nimic in lume, îmi mărturisea strungarul Victor Bagoly, fiul strungarului Victor Bagoly, de 33 de ani la „Hidromecanica". Prea multe amintiri mă leagă de aceste tocuri. Cînd eram puștan de-o șchioapă, Ermil RADULESCU (Continuare în pag. a 3-a) Vizitele la Braşov ale delegaţiei oraşului iugoslav Rijeka Continuîndu-şi vizita în Braşov, delegaţia oraşului Rijeka din R.S.F. Iugoslavia, condusă de Neda Aldic, primarul oraşului, a fost ieri oaspetele Institutului „Proiect", unde i-a fost prezentată schiţa de sistematizare a municipiului. Membrii delegaţiei au vizitat apoi Universitatea Braşov, Liceul nr. 1 şi obiective gospodăreşti-edilitare. Vizita continuă. MWIWIlif 1IWflWWittI■HI■ I■ If nHiBiHiHjHllllWWUfaiWMMVIBIMIfllIWBIBIBIHIMiailBiniBIHIMIHIV în viaţa fiecărui om apar momente de cumpănă, situaţii în care este pus să-şi exprime opţiunea pentru drumul pe care urmează să şi-l aleagă, drum la al cărui orizont se întrevede crepusculul împlinirii, al afirmării sociale şi profesionale sau, dimpotrivă, imensul hău al nerealizărilor (în cel mai bun caz, falsul joc al mirajelor). A şti să depăşeşti acest moment de răscruce, a alege munca ca unic resort al devenirii tale ca individ util unui grup, unei colectivităţi şi prin aceasta societăţii in ansamblul ei, aşa cum se subliniază în programul de educare comunistă a întregului popor, este un act de responsabilitate, de conştiinţa, un examen şi un autoexamen, la care nu se admit corigenţe sau repetenţe. Mulţi îşi spun, după un amar eşec, „am s-o iau de la capăt". Şi, într-adevăr, mulţi o iau, mulţi reuşesc. Să ied viaţa „de la capăt" (o viaţă de cinste şi muncă) este un act temerar. Să abandonezi, după ce te-ai lovit de primele greutăţi sau înainte de a le cunoaşte, este un act de laşitate, incompatibil cu epoca şi realităţile sociale pe care le trăim. „Poate în x sau y meserie o să cîştig mai bine, o să am un trai mai uşor, degeaba mă zbat şi muncesc că n-o să-mi ridice nimeni statuie..." îşi zic adesea cei — adevărat, tot mai puţini la număr — care preferă căii drepte a înfruntării cu viaţa, drumurile ocolite, fade, punga plină şi munca cît de puţină. Dar cum pe aceste drumuri ocolite societatea lasă tot mai mult barierele, căutătorii de chilipiruri se trezesc la un moment dat în afara oricăror posibilităţi de parvenire, fără ocupaţie, pur şi simplu în postura de paraziţi sociali. Este acel moment de cumpănă cînd îşi pun (dacă conştiinţa le este „capabilă” de acest gest) sau li se pune suprema întrebare. ŞI ACUM, ÎNCOTRO? Întrebare firească, îndreptăţită, la care adesea cei chestionaţi nu pot da un răspuns. Şi ce păcat că cei care tac, plecîndu-şi privirea în pămînt, ridicînd din umeri, care, privind nepăsători undeva, nici ei neştiind unde, sînt, cel mai adesea, tineri... ... „Sfatul omeniei" (comisia pentru depistarea şi îndrumarea persoanelor neîncadrate în cîmpul muncii, de pe lingă Consiliul popular municipal) este întrunit în plen. Pe „banca acuzaţilor", trei tineri: Ion Mocanu (18 ani), Deneş Gabor (22 de ani) şi Nicolae Canta (23 de ani). Trăsătură comună: toţi şi-au abandonat profesia cu intenţia de a se face ospătari în localurile de pe litoral. Finalul: nici unul nu a reuşit, iar acum trăiesc din veniturile familiilor, din mici expediente ş.a. Şi explicaţiile (căci sunt nevoiţi să dea explicații), „argumentele" pe care le invocă sînt, departe de a convinge. — Am încercat mai multe meserii pînă acum, dar nu mi-a plăcut nici una. In vara aceasta am plecat pe litoral, unde am vrut să încep un curs de calificare pentru meseria de barman. Cursul însă s-a amînat pînă la anul, aşa că ce era să fac? „Autorul" explicaţiei încearcă să-şi găsească scuze. Pînă la 18 ani a încercat, vedeţi, mai multe meserii. Nu i-au plăcut. Cum le-a încercat, se poate concluziona acum. — Și acum, cu ce te ocupi? — Cu nimic. Stau la tatăl meu. — Ce ai de gînd? — Eu ^știu? O să văd. .. Ce o să vadă, tînârul Ion Mocanu nu ştie încă. Ştie doar atît că are un tată bun, grijuliu, care-i asigură punea cea de toate zilele, iar el, „odorul", nu are altă datorie decît să mai „încerce" din cînd în cînd să prindă din zbor cîte o vorbă, cîte un zvon despre locuri și oameni unde se poate „cîştiga” ceva fără prea mari eforturi. Și atunci încearcă, dar se reîntoarce la „cuib" după bani, după hrană, speculînd în mod josnic sentimentele filiale ale tatălui său (prea îngăduitor). Denes Gabor a avut, pînă nu de mult, o meserie frumoasă. —• Eram forjor la uzina „Hidromecanica". In urmă cu cîteva luni am citit un anunţ că O.N.T. „Carpaţi" organizează cursuri de calificare în meseria de ospătar. N-am putut rezista tentaţiei; mi-am făcut repede lichidarea. .. Pînă la urmă, cursurile nu s-au mai ţinut. — Meseria de forjor ţi-a plăcut? — Mda, nu pot să zic nu. Mi-ar fi plăcut însă mai mult cea de ospătar. E mai uşoară, mai bănoasă. .. „Mai uşoară, mai bănoasă. .." Cuvintele lui D.G. îmi revin obsedant în memorie. Ce poate fi greu, nerealizabil la 22 de ani? Rodica BACIUI..ESCU (Continuare în pag. a 2*a) CODUL ETIC SOCIALIST RESPINGE: PARAZITISMUL ȘI ACUM, ÎNCOTRO? 1 Viitorul drumurilor, drumurile viitorului (tu Cînd vorbim despre circulaţia în oraşe, ne gindim în primul rînd la circulaţia automobilelor, tramvaielor, autobuzelor. S-a calculat că suprafaţa zonei periculoase pe care o creează, de exemplu, un automobil în mers este egală cu 15 m.p. Cu cît automobilul se mişcă mai repede, cu atît zona periculoasă este mai mare. Dacă ne-am închipui că fiecare orăşean ar folosi un automobil, nici o capitală din lume nu ar putea face faţă unei afluenţe atît de mari de maşini. Pentru rezolvarea problemei, s-ar putea urma exemplul orașului München unde s-a interzis accesul autovehiculelor în centru. Dar ce ar rezolva aceasta? Nu este oare mai bine să (Continuers In pag. a *-a)