Drum Nou, decembrie 1971 (Anul 28, nr. 8366-8392)

1971-12-08 / nr. 8372

V t ­rum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR- 54 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8372 Miercuri, 8 decembrie 1971 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-mi! PRIORITĂŢI In pregătirea OPTIMĂ A PRODUCŢIEI DIN ANUL VIITOR Prin­ amploarea şi complexita­tea obiectivelor sale, planul a­­nului viitor pune sarcini de ma­re răspundere în faţa organelor şi organizaţiilor de partid, a co­lectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni din întreprinderile municipiului Braşov. Concentrînd atenţia colectivelor de munca, a cadrelor din economie, pentru creşterea calitativă a activităţii economice, este necesar ca or­­ganele şi organizaţiile de partid, conducerea fiecărei întreprin­deri, avînd drept ghid preţioa­sele observaţii şi indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea ţinută zilele trecu­te la mitingul de la Uzina de autocamioane, să-şi îndrepte toa­te eforturile spre soluţionarea problemelor majore de care de­pinde îndeplinirea planului de stat la toţi indicatorii, asigurînd creşterea gradului de utilizare a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor şi a forţei de muncă, sporirea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, a consumurilor de materii prime şi materiale, lemn, combustibil şi energie e­­lectrică, asigurarea unei aprovi­zionări tehnico-materiale cores­punzătoare­ etc. O primă acţiune care vizează realizarea acestor obiective se referă la programarea judicioasă a producţiei, astfel ca să se a­­sigure o desfăşurare ritmică, normală, a fabricaţiei în fiecare lună, în fiecare trimestru din a­­nul viitor. Pornind de la acest deziderat, în această perioadă este necesar ca organizaţiile de partid, împreună, cu conducerile din întreprinderi, să acorde o a­­tenţie deosebită defalcării raţio­nale a sarcinilor de plan pentru folosirea cit mai deplină a capa­cităţilor de producţie, atît cele existente cît şi cele care vor in­tra în funcţiune. In mod deosebit trebuie să se aibă în vedere ca în primul trimestru al anului vii­tor să se realizeze o cotă cores­punzătoare din planul anual. In acest sens nu putem fi de acord cu conducerile unor întreprinderi — cum este cazul la „Tractorul", „Hidromecanica", „Rulmentul", fabrica „Temelia", Fabrica de stofe, Filatura de lînă Ghimbav, FARTEC etc., — care în primul trimestru al acestui an şi-au fi­xat sarcini de plan sub cota ma­tematică normală, urmînd să re­cupereze diferenţele în trimestrul III şi mai­ ales IV al anului. Ex­perienţa de pînă acum arată că este necesar să fie combătute improvizaţiile, soluţiile temporare şi ineficiente care, prin desfăşu­rarea producţiei în „salturi", in­fluenţează negativ organizarea proceselor de producţie, folosi­rea raţională a potenţialului teh­nic şi a forţei de muncă. O coordonată principală a pro­ducţiei din anul viitor o consti­tuie aceea că cea mai mare par­te a producţiei industriale se va realiza pe seama capacităţilor existente, şi numai o mică parte prin procurarea de noi utilaje, fapt ce impune creşterea gradu­lui de folosire a instalaţiilor şi agregatelor, organizarea supe­rioară a fluxurilor tehnologice, folosirea intensivă a suprafeţe­lor de producţie, precum şi creş­terea coeficientului de schimb. După cum se ştie, în acest an coeficientul de schimb pe an­samblul întreprinderilor din mu­nicipiul Brașov a fost destul de scăzut, rezultate slabe înregis­­trindu-se îndeosebi la U.M.M.R., „Hidromecanica", uzina „Tracto­rul", I.P.E.C., FARTEC, „Timpuri noi", întreprinderea poligrafică, C.E.I.L., Industria cărnii, între­prinderea pentru produse de ca­riere etc. în continuare este ne­cesar ca organizaţiile de partid şi conducerea întreprinderilor să urmărească îndeaproape aplica­rea riguroasă a programelor de măsuri stabilite de fiecare în­treprindere pentru generalizarea schimbului II şi extinderea schim­bului III, menite să ducă la o creştere a coeficientului de schimb, în anul viitor, de mini­mum 2,2 pe ansamblul întreprin­derilor din municipiul Braşov şi bineînţeles la asigurarea unei prime condiţii de realizare a spo­rurilor de producţie prevăzute, în condiţiile creşterii responsa­bilităţii comuniste faţă de rezul­tatele muncii depuse zi de zi, în fiecare unitate, la fiecare loc de muncă, o sarcină de seamă a e­­conomiei municipiului nostru, este sporirea eficienţei economice prin realizarea unor însemnate redu­ceri a normelor de consum de materii prime, materiale, com­bustibil şi energie. în acest sens colectivele din întreprinderi tre­buie să ia în continuare măsuri eficiente pentru modernizarea structurii producţiei, reproiecta­­rea produselor, perfecţionarea continuă a tehnologiilor de fabri­caţie. Este necesar ca asemenea acţiuni să stea în primul rînd în atenţia organizaţiilor de partid, a specialiştilor şi­ conducerii unită­ţilor mari consumatoare de me­tal cum sunt : uzina „Tractorul", Uzina de autocamioane, „Hidro­mecanica", I.U.S., Fabrica de şu­ruburi, Fabrica de radiatoare şi cabluri etc., în vederea realiză­rii unor însemnate economii de materii şi materiale, îndeosebi de metal. La acest capitol, trebuie să arătăm însă că multe între­prinderi întîmpină greutăţi în fundamentarea normelor de con­sum de metal datorită faptului că forurile tutelare nu au transmis, nici pînă la această dată, uni­tăţilor subordonate nivelul nor­melor planificate, fapt care poa­te conduce, ca şi în alţi ani, la o slabă fundamentare a sarcini­lor de plan, la neîncadrarea în normele de consum, la depăşirea cheltuielilor materiale. De o deosebită importanţă pen­tru realizarea unei producţii su­perioare cantitativ şi calitativ este contractarea producţiei mar­fă şi a materiilor prime necesare fabricării acesteia în anul viitor. Pînă în prezent pe ansamblul în­treprinderilor din municipiu este contractată doar 65 la sută din producţia anului 1972. Rezultate slabe s-au înregistrat în acest sens la Fabrica de şuruburi, care a contractat doar 46,6 la sută din producţia anului viitor, la FARTEC — 27,4 la sută. „Repu- Ing. Pavel ARON, secretar al Comitetului­ municipal Braşov al P.C­ R (Continuare in pag. a 3-a) Onorarea contractelor la producţia de lapte nu este facultativă! Marii restanţieri se găsesc în Ţara Birsei Dacă s-ar face demonstraţii practice în fiecare zi... Cîteva vaci pot „salva onoarea" unor ferme întregi Au mai rămas doar puţine zile pînă la încheierea bilanţului a­­nual în zootehnie. Din datele centralizate la Industria laptelui rezultă că în multe unităţi agri­cole cooperatiste planul produc­ţiei de lapte-marfă a fost reali­zat şi depăşit substanţial, ceea ce ilustrează elocvent preocupa­rea colectivelor de muncă din fermele zootehnice, a conduceri­lor cooperativelor respective pen­tru îmbunătăţirea condiţiilor de îngrijire şi furajare a animalelor proprietate obştească, în vederea sporirii potenţialului lor produc­tiv. Demn de reliefat este însă faptul că asemenea rezultate au fost obţinute îndeosebi în coo­perativele agricole din zona Fă­găraş, care, cu excepţia celor din Felmer, Şercaia şi Ucea de Sus, unde se înregistrează încă restanţe, au livrat statului pînă la începutul lunii decembrie o cantitate de 8.189 hl. lapte peste prevederi. Pînă la această dată planul de livrări a fost depăşit şi de 12 cooperative agricole din zona Rupea şi de 7 situate în Ţara Birsei Cu toate acestea, la data men­ţionată cooperativele agricole din judeţ aveau o restanţă de peste 5.900 hl. lapte faţă de planul de livrări, din cauză că o serie de unităţi mari producătoare din zona Braşov, printre care Prej­mer, Rîşnov, Ghimbav, Crizbav, Codlea şi Harman nu-şi onora­seră la zi contractele încheiate cu statul, avînd importante res­tanţe. O dată cu intrarea animalelor în stabulaţie, nivelul producţiei de lapte este hotărît în bună măsură de modul cum şefii fer­melor zootehnice, consiliile de conducere ale unităţilor agricole se ocupă mai ales de asigurarea unor condiţii corespunzătoare de furajare a animalelor. De fapt, acesta a fost şi motivul pentru care Direcţia generală judeţea­nă a agriculturii a organizat, de I. TOCANIE (Continuare în pag. a 3-a) * I In cuprins ----------------------------------- , • Sensul muncii sindi- 5 . I cale privit prin lupa 5 I .. S exigențelor realizămi­i » * ^ ; exemplare a sarcini- 5 . .5 lor de producție și 5 » 5 educării salariaților, j * 9 Ghidul muzeal, un S 5 s sechestrat al expona- $­­ telor ? (pag. a 2-a) ^ 5 . 5 9 Semnal (pag. a 3-a) 1 5 5 5 9 Lucrările Congresului S al Vl-lea al P.M.U.P. î i s 5 • Evoluția conflictului ^ 5 . . . . . ș­i indo-pakistanez. (pag. a 4-a) 1 . •/////////////////OT////////W///«///«,^ Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Congresul al Vl-lea al P.M.U.P. Stimaţi tovarăşi, Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al Vl-lea Congres al Partidu­lui Muncitoresc Unit Polonez şi să vă adresăm dumneavoastră, participanţilor la Congres, comu­niştilor şi tuturor oamenilor mun­cii din Polonia socialistă un fier­binte mesaj de prietenie şi soli­daritate internaţionalistă din par­tea Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, a comu­niştilor, a întregului popor. Faptul că acest înalt forum al comuniştilor polonezi are loc în preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Partidului Munci­toresc Polonez sporeşte şi mai mult însemnătatea Congresului, îi conferă semnificaţia unui bilanţ atît al luptei pentru instaurarea puterii populare, cît şi al activi­tăţii desfăşurate în anii construc­ţiei socialiste. Raportul Comite­tului Central şi raportul prezen­tat Congresului de tovarăşul Gierek oferă o amplă imagine a realizărilor pe care clasa munci­toare, oamenii muncii polonezi le-au dobîndit — sub conducerea partidului — în construcţia socie­tăţii socialiste, precum şi a pro­gramului de dezvoltare multilate­rală a patriei dumneavoastră. Comuniştii, oamenii muncii din România urmăresc cu profund in­teres cursul înnoitor determinat de Partidul Muncitoresc Unit Po­lonez pentru soluţionarea proble­melor complexe ale edificării noii societăţi, pentru dezvoltarea eco­nomiei, ştiinţei şi culturii, creşte­rea bunăstării poporului, pentru afirmarea tot mai puternică a ro­lului conducător al partidului şi întărirea legăturilor sale cu cla­sa muncitoare şi masele populare, pentru participarea largă, nemij­locită a oamenilor muncii la con­ducerea vieţii politico-sociale a întregii ţări. Ca prieteni ai po­porului polonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăşi, că parti­dul dumneavoastră a reuşit, sub conducerea tovarăşului Gierek, să învingă greutăţile de anul tre­cut şi să asigure dezvoltarea cu succes a orînduirii socialiste, progresul economic şi social — şi vă dorim succese cît mai mari pe acest drum. Dragi tovarăşi, Intre poporul român şi poporul polonez există vechi relaţii, cu bogate tradiţii făurite în lupta dusă în decursul istoriei pentru libertate şi independenţă naţio­nală, împotriva imperialismului şi fascismului, a exploatării şi asupririi; aceste relaţii au dobîn­dit un conţinut nou în anii socia­lismului, avînd drept fundament trainic noua orînduire socială, ideologia marxist-leninistă, aspi­raţiile şi ţelurile comune în lup­ta pentru triumful socialismului şi păcii. Consemnăm cu satisfacţie că între România şi Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică şi multilaterală, iar pro­gresele obţinute de ţările noastre în construcţia socialistă, Tratatul de prietenie, colaborare şi asis­tenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă deschid largi perspective pentru intensificarea acestei colaborări. O contribuţie însemnată la dezvoltarea priete­niei româno-polone o aduc par­tidele noastre — Partidul Comu­nist Român şi Partidul Muncito­resc Unit Polonez — schimburile de delegaţii, de informaţii, con­tactele pe linie de partid înles­nind mai buna cunoaştere reci­procă a experienţei şi rezultate­lor obţinute în construcţia socia­listă, intensificarea colaborării pe multiple planuri. Partidul Comunist Român şi gu­vernul­ Republicii Socialiste Ro­mânia vor acţiona cu consecven­ţă şi în viitor pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor româno-polo­ne, cu convingerea că aceasta corespunde intereselor ambelor popoare, serveşte unităţii ţărilor socialiste, întăririi forţelor socia­lismului, cauzei progresului şi păcii. Stimaţi tovarăşi, In prezent, întregul nostru po­por înfăptuieşte neabătut progra­mul adoptat de Congresul al X- lea al partidului în vederea fău­ririi societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate — program care prevede continuarea în ritm sus­ţinut a industrializării socialiste, modernizarea structurii întregii e­­conomii în vederea creşterii avu­ţiei naţionale, a apropierii de ţările dezvoltate din punct de vedere economic. Noul plan cin­cinal, 1971—1975, prevede creş­terea producţiei industriale în ritm mediu anual de 11—12 la sută, dezvoltarea agriculturii, in­troducerea pe scară tot mai largă (Continuare în pag. a 4-a) Directorul general al Organizaţiei planului din Iran in vizită la Braşov Marţi dimineaţă, directorul ge­neral al Organizaţiei planului din Iran, Khodadad Farmanfarmaian, a vizitat Uzina de tractoare din Braşov. Gazdele , au împărtăşit cu acest prilej din preocupări­le colectivului pentru continua diversificare a producţiei şi au prezentat cîteva secţii principa­le ale uzinei. A fost vizitată, de asemenea, staţiunea turistică Poiana Braşov. In cursul după-amiezii, la Bra­şov, au continuat convorbirile în­tre Maxim Berghianu, preşedin­tele Comitetului de Stat al Pla­nificării, și Khodadad Farman­farmaian, în cadrul cărora au fost discutate probleme privind promovarea, pe mai departe, a cooperării economice dintre ce­le două țări. Seara, președintele Comitetu­lui de Stat al Planificării a ofe­rit un dineu în onoarea oaspe­telui iranian. (Agerpres) Mariana Iancovici, muncitoare cu o bună calificare, lucrează pe noua maşină de înaltă tehnici­tate pentru împerecheat şi asamblat automat rulmenţi radiali cu bile, cu care a fost recent dotată uzina „Rulmentul“. Foto : GH. BANUŢA FAMILIA MUNCII intr-o anchetă în ca­re dezbateam setea de ideal a tinerilor, po­meneam, cu cîtva timp în urmă, şi numele strungarului Ştefan Şi­poş, de la uzina „Hidro­mecanica". Mă impre­sionase atunci maturita­tea cu care tînârul muncitor îşi preciza gîndurile de viitor, pa­siunea cu care vorbea de meseria aleasă. Tot de la el am aflat că în familia Şipoş există o adevărată tradiţie a meseriei, transmisă de la tată la fiu. Bunicul a lucrat tot în această uzină - pe vremea a­ceea întreprindere ca­pitalistă -, iar tatăl munceşte la „Hidrome­canica " de mai bine de treizeci de ani, ca lă­cătuş. „Cazul" Şipoş nu re­prezintă insă o excep­ţie. Uzina braşoveană „Hidromecanica" nu­mără multe asemenea „cazuri". Mulţi dintre mai vîrstnicii muncitori şi-a­u îndrumat fiii spre grupul şcolar de pe lingă uzină. Astăzi, ei se află alături de pă­rinţii lor ca lucrători de nădejde, cu o bună re­putaţie. Tradiţia este astfel continuată, tai­nele meseriei, pasiunea sunt transmise cu grijă părintească de la fată la fiu. Mîndria pentru profesiune şi dragos-­­ tea pentru muncă con­stituie esenţiale atri­bute ale acestei tradi­ţii muncitoreşti. — Nu aș părăsi u­­zina pentru nimic in lume, îmi mărturisea strungarul Victor Ba­goly, fiul strungarului Victor Bagoly, de 33 de ani la „Hidromeca­nica". Prea multe a­­mintiri mă leagă de a­­ceste tocuri. Cînd eram puștan de-o șchioapă, Ermil RADULESCU (Continuare în pag. a 3-a) Vizitele la Braşov ale delegaţiei oraşului iugoslav Rijeka Continuîndu-şi vizita în Bra­şov, delegaţia oraşului Rijeka din R.S.F. Iugoslavia, condusă de Neda Aldic, primarul oraşului, a fost ieri oaspetele Institutului „Proiect", unde i-a fost prezentată schiţa de sistematizare a munici­piului. Membrii delegaţiei au vi­zitat apoi Universitatea Braşov, Liceul nr. 1 şi obiective gospodă­­reşti-edilitare. Vizita continuă. MWIWIlif 1IWflWWittI■HI■ I■ If nHiBiHiHjHllllWWUfaiWMMVIBIMIfllIWBIBIBIHIMiailBiniBIHIMIHIV în viaţa fiecărui om apar mo­mente de cumpănă, situaţii în care este pus să-şi exprime op­ţiunea pentru drumul pe care ur­mează să şi-l aleagă, drum la al cărui orizont se întrevede crepus­culul împlinirii, al afirmării so­ciale şi profesionale sau, dimpo­trivă, imensul hău al nerealizări­­lor (în cel mai bun caz, falsul joc al mirajelor). A şti să depăşeşti acest moment de răscruce, a a­­lege munca ca unic resort al de­venirii tale ca individ util unui grup, unei colectivităţi şi prin a­­ceasta societăţii in ansamblul ei, aşa cum se subliniază în pro­gramul de educare comunistă a întregului popor, este un act de responsabilitate, de conştiinţa, un examen şi un autoexamen, la ca­re nu se admit corigenţe sau re­petenţe. Mulţi îşi spun, după un amar eşec, „am s-o iau de la ca­păt". Şi, într-adevăr, mulţi o iau, mulţi reuşesc. Să ied viaţa „de la capăt" (o viaţă de cinste şi muncă) este un act temerar. Să abandonezi, du­pă ce te-ai lovit de primele greu­tăţi sau înainte de a le cunoaş­te, este un act de laşitate, incom­patibil cu epoca şi realităţile so­ciale pe care le trăim. „Poate în x sau y meserie o să cîştig mai bine, o să am un trai mai uşor, degeaba mă zbat şi muncesc că n-o să-mi ridice nimeni statuie..." îşi zic adesea cei — adevărat, tot mai puţini la număr — care preferă căii drepte a înfruntării cu viaţa, drumurile ocolite, fade, punga plină şi munca cît de pu­ţină. Dar cum pe aceste drumuri ocolite societatea lasă tot ma­i mult barierele, căutătorii de chi­lipiruri se trezesc la un moment dat în afara oricăror posibilităţi de parvenire, fără ocupaţie, pur şi simplu în postura de paraziţi sociali. Este acel moment de cum­pănă cînd îşi pun (dacă conştiin­ţa le este „capabilă” de acest gest) sau li se pune suprema în­trebare. ŞI ACUM, ÎNCOTRO? În­trebare firească, îndreptăţită, la care adesea cei chestionaţi nu pot da un răspuns. Şi ce păcat că cei care tac, plecîndu-şi pri­virea în pămînt, ridicînd din u­­meri, care, privind nepăsători un­deva, nici ei neştiind unde, sînt, cel mai adesea, tineri... ... „Sfatul omeniei" (comisia pentru depistarea şi îndrumarea persoanelor neîncadrate în cîm­­pul muncii, de pe lingă Consi­liul popular municipal) este întru­nit în plen. Pe „banca acuzaţi­lor", trei tineri: Ion Mocanu (18 ani), Deneş Gabor (22 de ani) şi Nicolae Canta (23 de ani). Tră­sătură comună: toţi şi-au aban­donat profesia cu intenţia de a se face ospătari în localurile de pe litoral. Finalul: nici unul nu a reuşit, iar acum trăiesc din veni­turile familiilor, din mici expe­diente ş.a. Şi explicaţiile (căci sunt nevoiţi să dea explicații), „argumentele" pe care le invocă sînt, departe de a convinge. — Am încercat mai multe me­serii pînă acum, dar nu mi-a plă­cut nici una. In vara aceasta am plecat pe litoral, unde am vrut să încep un curs de calificare pentru meseria de barman. Cursul însă s-a amînat pînă la anul, aşa că ce era să fac? „Autorul" explicaţiei încearcă să-şi găsească scuze. Pînă la 18 ani a încercat, vedeţi, mai­ multe meserii. Nu i-au plăcut. Cum le-a încercat, se poate concluziona a­­cum. — Și acum, cu ce te ocupi? — Cu nimic. Stau la tatăl meu. — Ce ai de gînd? — Eu ^știu? O să văd. .. Ce o să vadă, tînârul Ion Mo­canu nu ştie încă. Ştie doar atît că are un tată bun, grijuliu, ca­­re-i asigură punea cea de toate zilele, iar el, „odorul", nu are altă datorie decît să mai „încer­ce" din cînd în cînd să prindă din zbor cîte o vorbă, cîte un zvon despre locuri și oameni un­de se poate „cîştiga” ceva fără prea mari eforturi. Și atunci în­cearcă, dar se reîntoarce la „cuib" după bani, după hrană, speculînd în mod josnic senti­mentele filiale ale tatălui său (prea îngăduitor). Denes Gabor a avut, pînă nu de mult, o meserie frumoasă. —• Eram forjor la uzina „Hidro­mecanica". In urmă cu cîteva luni am citit un anunţ că O.N.T. „Car­­paţi" organizează cursuri de ca­lificare în meseria de ospătar. N-am putut rezista tentaţiei; mi-am făcut repede lichidarea. .. Pînă la urmă, cursurile nu s-au mai ţinut. — Meseria de forjor ţi-a plăcut? — Mda, nu pot să zic nu. Mi-ar fi plăcut însă mai mult cea de ospătar. E mai uşoară, mai bă­noasă. .. „Mai uşoară, mai bănoasă. .." Cuvintele lui D.G. îmi revin ob­sedant în memorie. Ce poate fi greu, nerealizabil la 22 de ani? Rodica BACIUI..ESCU (Continuare în pag. a 2*a) CODUL ETIC SOCIALIST RESPINGE: PARAZITISMUL ȘI ACUM, ÎNCOTRO? 1 Viitorul drumurilor, drumurile viitorului (tu Cînd vorbim despre circulaţia în oraşe, ne gindim în primul rînd la circulaţia automobilelor, tramvaielor, autobuzelor. S-a calculat că suprafaţa zonei pe­riculoase pe care o creează, de­ exemplu, un automobil în mers este egală cu 15 m.p. Cu cît au­tomobilul se mişcă mai repede, cu atît zona periculoasă este mai mare. Dacă ne-am închipui că fiecare orăşean ar folosi un au­tomobil, nici o capitală din lu­me nu ar putea face faţă unei afluenţe atît de mari de maşini. Pentru rezolvarea problemei, s-ar putea urma exemplul ora­șului München unde s-a inter­zis accesul autovehiculelor în centru. Dar ce ar rezolva aceas­ta? Nu este oare mai bine să (Continuers In pag. a *-a)

Next