Drum Nou, ianuarie 1972 (Anul 29, nr. 8393-8416)
1972-01-15 / nr. 8403
i Pag 2 Prin natura, geneza şi substanţa sa interioară, prin înseşi bazele ştiinţifice şi filozofice, prin spiritul revoluţionar militant, marxism-leninismul este profund creator, este refractar oricărei închistări. Trăsătura sa definitorie, caracteristica sa esenţială o constituie capacitatea de a se îmbogăţi mereu pe temeiul progresului ştiinţei, al cunoaşterii umane, al însuşirii noilor concluzii deduse din practica socială, puternica aderenţă la realitate. „A nu acorda atenţie condiţiilor care s-au schimbat — releva V. I. Lenin —, a susţine vechile soluţii ale marxismului înseamnă a fi credincios literei şi nu spiritului teoriei, înseamnă a repeta din memorie vechile concluzii fără a şti să foloseşti în analiza noii situaţii politice modele marxiste de cercetare". Instrument teoretic care permite studierea aprofundată a realităţilor, aprecierea ştiinţifică a condiţiilor sociale, stabilirea obiectivelor în funcţie de aceste condiţii, marxism-leninismul îşi are unul dintre principalele izvoare ale forţei sale în analiza multilaterală a fenomenelor în toate determinările lor. Importanţa abordării dialectice a relaţiei general-particular în dezvoltarea socială contemporană apare concludent în teza comunismului ştiinţific potrivit căreia „o cerinţă absolută a teoriei marxiste este aceea că orice problemă socială ce urmează a fi analizată trebuie să fie situată într-un cadru istoric bine determinat". In această ordine de idei, caracterul specific al dezvoltării diferitelor ţări revine frecvent în gîndirea marxistă contemporană, definindu-se ca o constantă a activităţii teoretice şi politice a partidelor comuniste şi muncitoreşti. în acest context, este de relevat că forţa sistemului de idei politice, economice, filozofice generate de marxism-leninism rezidă nu în valoarea lui doctrinară, deşi aceasta are mare importanţă, ci tocmai în capacitatea sa de a se constitui ca o călăuză în acţiunea de transformare revoluţionară a realităţilor, de a indica pe baza cercetării în profunzime a realităţii, direcţiile principale, resursele care duc spre soluţii practice în cele mai diverse împrejurări şi condiţii. Potrivit concepţiei marxist-leniniste despre dezvoltarea socială, partidul nostru, desfăşurîndu-şi activitatea de conducere a complexului proces de edificare a noii orînduiri pe meleagurile României, în spiritul profund creator al acestei ştiinţe, îşi îndreaptă întreaga sa capacitate de acţiune spre a concretiza adevărurile generale ale învăţăturii comunismului ştiinţific în condiţiile proprii ţării noastre, a găsi, pe baza legilor generale ale revoluţiei şi construcţiei socialiste, soluţiile cele mai adecvate realităţilor societăţii noastre. Aşa cum arăta secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „analiza luptelor revoluţionare din România confirmă o dată mai mult justeţea tezelor marxist-leniniste potrivit cărora fiecare popor, păşind pe calea revoluţiei şi construcţiei sa-Credincios concepţiei marxist-leniniste despre socialism ca o societate nu numai a unei masive dezvoltări a forţelor de producţie, dar şi a unei depline democraţii, în măsură să asigure cu adevărat libertatea şi egalitatea tuturor oamenilor muncii, afirmarea plenară a personalităţii umane, partidul nostru se preocupă constant de adîncirea democratismului socialist, atrage masele cele mai largi la dezbaterea problemelor fundamentale ale politicii interne şi externe, la elaborarea principalelor hotărîri şi acte de stat, întăreşte legalitatea socialistă, promovează ferm normele moralei şi echităţii socialiste. Efectul ansamblului de măsuri iniţiate în ultimii ani, printre care programul pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţiei socialiste a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi dreptăţii socialiste — acest adevărat cod al formării omului nou, al educării sale comuniste — adoptat de plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, se înscrie pe prim plan şi constituie o expresie elocventă de marxism-leninism creator, se vădeşte concludent în sulul proaspăt, novator, imprimat tuturor sectoarelor de activitate, în creşterea iniţiativei şi responsabilităţii maselor largi, ceea ce permite înaintarea mai rapidă a ţării pe calea socialismului. Regăsim în aceasta orientare generală a partidului nostru, în preocuparea sa constantă de perfecţionare a tuturor compartimentelor vieţii sociale — din sfera economiei pină la aceea a instituţiilor de educaţie şi cultură — o confirmare a învăţăturii clasicilor marxism-leninismului, a naturii creatoare a acestei învăţături. După cum se ştie, clasicii învăţăturii marxist-leniniste au privit socialismul şi comunismul nu ca pe un postulat rupt de contradicţiile şi legile mişcării istorice concrete, ca pe un ideal aprioric, căruia realitatea ar urma doar să i se adapteze, ci ca pe un proces istoric naţiral, ale cărui legi de evoluţie decurg din însăşi dialectica dezvoltării societăţii în condiţii concrete, determinate şi determinante în acelaşi timp. Este deosebit de important să subliniem că socialismul, ca sistem de relaţii sociale, se înfăţişează ca un organism ce-şi are propria sa logică internă de dezvoltare, etapele sale de evoluţie treptată şi succesivă către stadii superioare. Declarîndu-se adversar al abordării comunismului ca o „abstracţie dogmatică" sau ca pură utopie, Marx critica pe teoreticienii care pretindeau că ţin „în sertarul mesei lor de lucru soluţia tuturor enigmelor", releva că în ceea ce-i priveşte pe reprezentanţii noului curent (al marxismului — n.n.), aceştia nu anticipau în mod dogmatic viitorul, ci prin critica lumii vechi căutau lumea nouă. Pentru Marx şi Engels, comunismul nu era un ideal căruia „să i se conformeze realitatea"; ei numeau comunism „mişcarea reală" rezultată dintr-o premisă reală. Se află în aceste idei — asupra cărora Lenin insistă îndeosebi în lucrările sale de după victoria Revoluţiei din Octombrie — sîmburele poziţiei combative împotriva interpretării societăţii socialiste şi comuniste ca pe un ideal desprins de realitatea şi practica socială concretă, împotriva formulelor simpliste în problema făuririi şi dezvoltării acestei societăţi; există în ele suficiente argumente care demonstrează că ei au conceput teoria lor ştiinţifică ca un sistem filozofic social-economic şi politic cu un profund caracter creator, deschis oricăror valori produse de gîndirea umană, ca o concepţie ştiinţifică, militantă despre lume şi viaţă, concepţie care stă la baza activităţii teoretice şi practice a partidului nostru de edificare a noii orînduiri sociale în România. Dr. Ion IUGA Caracterul profund creator al marxismleninismului Consultaţie în ajutorul celor care studiază în învăţămîntul de partid ciariste, aduce o experienţă proprie, aplică legile generale informe specificei corespunzător condiţiilor concrete in care trăieşte, particularităţilor istorice diferite de la ţară la ţară". Desfăşurarea, încununată de succes, a revoluţiei socialiste în România a contribuit la îmbogăţirea tezaurului teoriei şi practicii marxist-leniniste cu noi concluzii de un înalt grad de generalitate, cu noi metode şi forme de luptă, cu noi soluţii date problemelor ridicate de transformarea socialistă a societăţii; experienţa din ţara noastră a pus cu deosebită putere in evidenţă rolul maselor în cucerirea puterii, importanţa deosebită a unirii tuturor forţelor revoluţionare, democratice, progresiste ale naţiunii în vederea răsturnării claselor exploatatoare şi edificării noii orînduiri. Sub conducerea încercată a partidului comunist, oamenii muncii din România au dus cu succes lupta împotriva burgheziei şi moşierimii, au înfăptuit insurecţia armată din August 1944, au răsturnat clasele exploatatoare de la putere şi au asigurat triumful revoluţiei socialiste. Devenind liber şi stâpîn pe destinul său, făurind societatea socialistă, poporul român, în frunte cu comuniştii, asigură înflorirea multilaterală a patriei. România socialistă se înfăţişează astăzi ca o ţară în plin avînt economic şi social, în care forţele de producţie, ştiinţa, învăţămîntul şi cultura se dezvoltă impetuos, contribuind la satisfacerea în măsură crescîndă a cerinţelor materiale şi spirituale ale maselor. In spiritul marxism-leninismului, teorie prin excelenţă creatoare, militantă, Congresul al IX-lea al P.C.R., Conferinţa Naţională şi Congresul al X-lea ale partidului nostru au conturat fizionomia societăţii socialiste multilateral dezvoltate ca o societate care, concomitent cu nivelul înalt al forţelor de producţie, presupune o puternică dezvoltare a culturii, ştiinţei, învăţămîntului, un om al muncii, înaintat din toate punctele de vedere, cu nivel ridicat de conştiinţă socialistă, înzestrat cu temeinice cunoştinţe de specialitate. Astfel, în concepţia partidului nostru, care prin activitatea sa teoretică şi politică practică aduce contribuţii la dezvoltarea comunismului ştiinţific, premisele materiale şi cele spirituale ale societăţii socialiste se află într-o unitate şi interacţiune dialectică. La baza încadrării si promovării in muncă a cadrelor, principiul echităţii socialiste Reflectînd preocuparea permanentă a partidului şi statului nostru pentru perfecţionarea conducerii întregii vieţi economice şi sociale a ţării, potrivit cerinţelor actualei etape de dezvoltare a ţării noastre. Legea nr. 12 1971, privind încadrarea şi promovarea în muncă a personalului din unităţile socialiste de stat, care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie a.c., vine să reglementeze pentru prima dată — în mod unitar — sistemul de încadrare şi promovare a tuturor categoriilor de oameni ai muncii. Pentru a informa cititorii despre conţinutul, prevederile şi însemnătatea acestei legi, pentru îmbunătăţirea activităţii unităţilor socialiste de stat, am adresat cîteva întrebări tov. STAN COSTEA, directorul Direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale. — De ce consideraţi că a fost necesară elaborarea acestei legi ? — Normativele după care se realiza înainte încadrarea şi promovarea în muncă a personalului în unităţile socialiste de stat nu asigurau întotdeauna în acest domeniu (şi în general în politica de cadre) înfăptuirea echităţii socialiste, nu promovau spiritul de înaltă exigenţă faţă de pregătirea profesională şi rezultatele muncii fiecăruia — Ce elemente noi aduce legea în activitatea de încadrare şi promovare a cadrelor ? — în ansamblu, legea se prezintă ca un instrument eficient de ' ■ ■ adîncire a de ________ mocraţiei socialiste în viaţa unităţilor economice, social-culturale şi administrative. Elementul nou adus ____________________ de ea îl constituie, desigur, ~— prevederea conform căreia este obligatorie aprecierea colectivului în legătură cu activitatea desfăşurată de cadrele care sunt propuse pentru promovare. Mai mult, conform legii, persoanele care nu obţin recomandări favorabile din partea colectivului nu pot fi promovate, iar cele care desfăşoară o activitate profesională necorespunzătoare pot fi revocate din funcţie la cererea colectivului. — în ce mod se realizează, conform prevederilor legii, încadrarea şi promovarea în muncă a personalului în unităţile socialiste de stat ? — Demnă de subliniat este prevederea conform căreia încadrarea şi promovarea în muncă se fac pe bază de examen sau concurs. Bineînţeles, prin această prevedere se urmăreşte asigurarea unei selecţionări cit mai judicioase şi mai exigente a cadrelor. Examenele sau concursurile se organizează numai pentru personalul tehnic, economic, de altă specialitate şi administrativ, atît pentru funcţiile de execuţie, cît şi pentru cele de conducere. în cazul muncitorilor, încadrarea în categorii de calificare se face pe bază de probă practică şi verificarea cunoştinţelor profesionale. O asemenea modalitate de încadrare şi promovare în muncă va contribui, desigur, la înlăturarea subiectivismului, favoritismului şi nepotismului care şi-au mai făcut loc pină acum în acest domeniu. - Care sunt criteriile ce trebuie luate in considerare la încadrarea şi promovarea în muncă a personalului ? - Fireşte, ele sunt diferite pentru muncitori şi, respectiv, pentru personalul tehnic, economic, de altă specialitate şi administrativ. în ansamblu însă, ele asigură o repartizare mai judicioasă a cadrelor la locurile de muncă decit pînă acum, în concordanţă cu capacitatea şi pregătirea profesională a fiecăruia şi permit realizarea unei mai mari stabilităţi a cadrelor, creînd fiecărui om al muncii o perspectivă de promovare în trepte sau gradaţii şi, respectiv, inca ....................................tegorii sau funcţii. Criteriile de încadrare în muncă a personalului sunt: studiile, vechimea în meserie, modul în care şi-a ■■■ ..................... desfăşurat activitatea profesională anterioară, rezultatele obţinute la proba practică, verificarea cunoştinţelor profesionale, examen sau concurs — după caz — comportarea în societate. Cu deosebire reţin atenţia condiţiile prevăzute pentru promovarea cadrelor în funcţii de conducere, cunoştinţe profesionale temeinice, experienţă în muncă corespunzătoare sarcinilor ce urmează să li se încredinţeze, aptitudini pentru munca de conducere şi organizare, înţelegerea şi slujirea consecventă a intereselor generale ale societăţii. Aş sublinia, de asemenea, prevederea conform căreia promovarea în funcţii de conducere se efectuează din rîndul acelor cadre care au, pe lingă o înaltă pregătire profesională şi un nivel politic şi ideologic ridicat, o ţinută morală corectă in societate şi sunt buni conducători politici la locul de muncă. Se observă, deci, caracterul realist, exigent, precizia şi claritatea noilor criterii de încadrare şi promovare în muncă a personalului. - Care sunt factorii care răspund de aplicarea Întocmai a prevederilor prezentei legi ? - Conducerile ministerelor, celorlalte organe centrale de stat, comitetele executive ale consiliilor populare, conducerile centralelor industriale și ale celorlalte unități asimilate, conducerile întreprinderilor şi ale altor unităţi. De reţinut, de asemenea, că încălcarea prevederilor acestei legi se sancţionează disciplinar sau penal, după caz. B. RODICA Să cunoaştem şi să respectăm legea L DRUM NOU r . Nr. 8403 SATUL VĂ SIMTE ALĂTURI DE EL? Şi asta se cheamă reviriment cultural? 3 Mă aflu în tovărăşia profesorilor Nistor Negulici, directorul coordonator al şcolilor generale de pe raza comunei Hăichiu, Mircea Petcu, secretarul organizaţiei de partid din şcoală, şi Nicolae Tătaru, directorul căminului cultural din comună. Discutăm despre activitatea culturală şi obştească a cadrelor didactice. — Am făcut tot ce a stat in puterea mea ca să angajăm în activitatea educaţională a comunei toate cadrele didactice - precizează directorul Negulici. — Corul, fanfara şi teatrul german au întreprins recent un prestigios turneu — completează tov. Tătaru. — După consfătuirea intelectualilor din comună, bate un vînt nou, vîntul revirimentului cultural -- susţine tov. Mircea Petcu. Argumentaţiile sînt frumoase — seducătoare chiar — fiindcă sînt ambalate în cuvinte atent selecţionate. Un critic dramatic susţinea că o piesă slabă poate deveni o certă reuşită scenică, dacă e interpretată de actori de talie. Tot astfel, o activitate anonimă a unui Cămin cultural poate căpăta dimensiuni grandioase (bineînţeles, în închipuire), dacă cei ce o descriu, folosesc cuvinte mari, poleite din belşug. Nu insinuez nimic. Meritele cotului şi ale fanfarei din Hălchiu, ale dirijorului Bardtfried Depner sînt incontestabile. Ziarul nostru, în ton cu opinia publică, a elogiat aceste formaţii de mîna Întîia. Dar, punerea în scenă a unei piese de teatru în limba română se află abia în faza intenţiilor. Brigada artistică, la acest mijloc de iarnă, este tot o intenţie. Dezbaterile la căminul cultural pe teme politice, cetăţeneşti, etice, juridice, ştiinţifice cu participarea expresă a tuturor intelectualilor sunt tot în fază de proiect. De domeniul viitorului sunt pină și dezbaterile privind comportamentul reprobabil al unor intelectuali de pe raza comunei. Profesorul navetist Stănică Popescu (şcoala din Crizbav), lipseşte sistematic de la cursuri, pe baza unor certificate dubioase. Colegii îl resping, dar, tacit, Stănică ia bani cu împrumut de la copii şi părinţi. Nu răspunde la nici o chemare. De ce nu se face o chestiune publică din asta? Şi atunci . . . aşa arată „revirimentul" la Hălchiu ? In Satul Nou funcţionează 13 cadre didactice, dintre care 8 fac navetă zilnică. Căminul cultural nu are un director al său. Din comoditate, cadrele didactice localnice ar vrea să fie numit un navetist. Navetiştii se fac că n-aud şi-şi văd de autobuzele lor. Şi ăsta tot „reviriment cultural" se cheamă? Ştiu cît de jenant e să dai răspuns la nişte întrebări atît de spinoase. Şi pentru autor e jenant să le formuleze fiindcă, punîndu-le, se repetă de la an Ioan. în gazetărie cel ce se repetă va fi acuzat de paupertate în gîndire. Cititorii însă îmi vor acorda circumstanţe, fiindcă dintr-o sărăcie de activitate culturală nu poate ieşi un act ziaristic de ţinută. Pare-se că, comitetul comunal de partid Hăichiu şi consiliul popular încă nu au chemat la ordine intelectualii din comună. Se fac planuri, se repartizează cadrele pe resoorte de activitate, se programează manifestări, se stabilesc zile, ore de cultură, in hîrtii se săvîrşesc o sumedenie de acţiuni pe plan educativ şi artistic. Dar cînd e să faci suma lar reală, din practica propriu-zisă, observi că multe din ele n-au putut părăsi luciul hîrtiei, rămînînd intenţii, intenţii, intenţii. .. Şi atunci, poţi să-ţi reţii zîmbetul ironic la auzul formulărilor de genul „reviriment cultural"? A. SOCACIU La Universitatea din Braşov Consultaţii pentru admiterea in învăţămîntul Urmărind îndeplinirea integrală a măsurilor adoptate în septembrie 1971, de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., cu privire la perfecţionarea învăţămîntului de cultură generală şi a structurii şi conţinutului învăţămîntului superior, conducerea Universităţii din Braşov a perfectat, printre altele, şi organizarea consultaţiilor pentru elevi şi absolvenţi în vederea examenului de admitere în facultăţi. Pentru a putea împărtăşi cititorilor amănunte despre modul de desfăşurare a consultaţiilor, ne-am adresat conf. univ. EUGEN CHIŞ, prorector al Universităţii: — Care este scopul acestor consultaţii ? — Prin aceste consultaţii se urmăreşte familiarizarea absolvenţilor de liceu cu problematica examenelor de admitere în învăţămîntul superior. Pornind de la programul diferitelor discipline care constituie probe de concurs, publicat în broşura „Admiterea în învăţămîntul superior" — 1971 şi ţinînd seama de deficienţele constatate în anii anteriori la foştii candidaţi, catedrele de specialitate ale facultăţilor noastre au elaborat programele de consultaţie ale disciplinelor de concurs şi au stabilit eşalonarea materiei, precum şi participarea ciclică a cadrelor didactice. Consultaţiile nu se vor limita doar la lămurirea unor probleme ridicate de viitorii candidaţi, ci vor îndruma studiul acestora, iar prin împletirea aspectului teoretic (demonstraţii) cu aplicaţii practice, se va aprofunda şi fixa cu mai multă uşurinţă problematica materiei de concurs. — In ce perioadă sunt organizate consultaţiile şi cine va putea participa ? — Consultaţiile se vor desfăşura la sediul Universităţii, între 22 ianuarie şi 21 mai a.c. totalizînd 2-4 ore săptăminal (la unele discipline bilunar), avînd loc în zilele de sîmbătă după-amiază şi duminică dimineaţa. Astfel, vor putea participa atît braşovenii cît şi elevii sau absolvenţii mai vechi din centrele apropiate. — A fost elaborată o formulă organizatorică prin care să se asigure deplasarea cadrelor didactice în oraşele mai îndepărtate sau chiar şi în centre din judeţele limitrofe ? — Deocamdată nu. Dar vom studia şi posibilităţile de rezolvare a acestor situaţii. — La ce discipline vor fi organizate consultaţii ? — Cadrele didactice de specialitate ale Universităţii vor acorda, începînd din 22 ianuarie, consultaţii la: matematică, fizică, chimie, botanică, zoologie, anatomie, geografie, filozofie, economie politică, psihologie, desen, limbile franceză, germană, en- gleză şi la muzică. Există însă opţiuni şi pentru limba română, istorie, istoria artelor plastice. In cazul acestor discipline, vom cere sprijinul altor centre universitare, pentru a ne sprijini cu cadre didactice de specialitate. Pînă acum, numărul celor ce doresc să se înscrie — şi trebuie menţionat că înscrierile se fac pînă la data de 18 ianuarie, la secretariatul rectoratului — însumează peste 1.600 de elevi din ultimele clase ale liceelor din Braşov, Codlea, Săcele, Rîşnov, Predeal, Zărneşti, Feldioara, Şercaia, Făgăraş, Rupea, Oraşul Victoria, la care se adaugă şi solicitanţii din rîndul celorlalte categorii de tineri ce pot beneficia de consultaţii. Vreau să închei aceste informaţii, precizînd şi de astă dată că succesul la examenele de admitere nu este asigurat integral prin participarea viitorilor candidaţi la aceste consultaţii, ci, în primul rînd, de profunzimea şi soliditatea cunoştinţelor asimilate printr-un temeinic studiu individual. interviu consemnat de Victoria STEGARU (Urmare din pag. 1) Obţinerea unor rezultate superioare în întreaga activitate este condiţionată, de asemenea, de măsurile hotărîte de adunările generale pentru organizarea raţională a producţiei şi a muncii, modernizarea şi diversificarea fabricaţiei, realizarea programului de asimilare a produselor noi şi a licenţelor, adoptarea unor tehnologii avansate, de mare randament, asigurarea ritmicităţii aprovizionării tehnico-materiale, a fabricaţiei şi desfacerii produselor obţinute. Pentru atingerea acestor obiective, de mare importanţă sunt măsurile pentru aplicarea riguroasă a programului de perfecţionare şi pregătire a cadrelor în concordanţă cu cerinţele actuale ale producţiei şi progresului tehnic. Respectarea disciplinei de plan presupune totodată, mai ales la Uzina de autocamioane, „Tractorul", Electroprecizie" Săcele, „Hidromecanica", „Rulmentul" etc., stabilirea unor măsuri eficiente în vederea realizării ritmice şi de bună calitate a producţiei în colaborare, atît cu întreprinderile braşovene, cît şi cu cele din alte judeţe ale ţării. Probleme importante care nu trebuie omise din adunările generale, se pun în legătură cu urgentarea asimilării în fabricaţie a noilor produse, precum şi mărirea gradului de integrare în realizarea acestora. Transpunerea în fapte a tuturor acestor măsuri trebuie să aibă în vedere creşterea producţiei la export şi valorificarea mai buna a produselor româneşti pe pieţele externe, diminuarea importului de maşini şi utilaje prin extinderea tot mai accentuată a acţiunii de autoutilaje. De altfel, autodotarea este chemată să contribuie mult mai substanţial la modernizarea şi îmbunătăţirea parametrilor calitativi ai producţiei, la fructificarea mai deplină a inteligenţei tehnice şi capacităţii proprii de creaţie a colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni. Un obiectiv principal în dezbaterile din adunările generale trebuie să-l constituie măsurile pentru generalizarea metodelor superioare de organizare a producţiei şi a muncii, a iniţiativelor valoroase aplicate de colectivele din întreprinderile braşovene, ca şi din întreaga ţară. In acest sens, se impune ca în întreprinderile din industria braşoveană dezbaterile din adunările generale să stabilească modalităţile cele mai adecvate şi eficace pentru generalizarea iniţiativei constructorilor de rulmenţi „Micronul — gramul — secunda, în slujba eficienţei economice", mai ales că această iniţiativă focalizează în centrul activităţii obiective prioritare ale îmbunătăţirii întregului proces productiv. In unităţile de construcţii dezbaterile din adunările generale vor trebui concentrate asupra măsurilor pentru realizarea ritmică a lucrărilor de construcţii şi montaje, scurtarea duratei de execuţie şi punere în funcţiune a obiectivelor de investiţii, folosirea mai deplină a utilajelor, a timpului de lucru, reducerea substanţială a cheltuielilor materiale, a volumului de muncă la finisaje, generalizarea programului de lucru în două schimburi pe toate şantierele. In unităţile de transporturi şi telecomunicaţii o atenţie deosebită trebuie acordată în cursul dezbaterilor întăririi disciplinei in muncă, creşterii eficienţei economice a transporturilor, utilizării raţionale, integrale, a capacităţilor de transport, eliminării transporturilor neraţionale sau neeconomicoase. Sarcini importante stau şi în faţa adunărilor generale a colectivelor din unităţile comerciale, de alimentaţie publică şi turism, care trebuie să stabilească programe complexe şi eficiente pentru îmbunătăţirea aprovizionării şi deservirii populaţiei cu mărfuri şi servicii, pentru păstrarea şi manevrarea atentă a produselor, întărirea disciplinei în muncă şi combaterea practicilor perimate, retrograde în deservirea populaţiei. Pe agenda dezbaterilor din colectivele din institutele de proiectare şi cercetări vor trebui să stea măsurile referitoare la asigurarea la termen şi de calitate a documentaţiei tehnice, îmbunătăţirea soluţiilor tehnologice, reducerea costului lucrărilor, extinderea metodelor moderne, industriale în realizarea construcţiilor, legarea mai strînsă a cercetării de nevoile practice de producţie din fabrici şi uzine, valorificarea mai rapidă a cercetărilor şi reducerea costului lor. O deosebită importanţă au dezbaterile din adunările generale ale oamenilor muncii din unităţile agricole. Colectivele de muncă din I.A.S. şi S.M.A. vor trebui să pună în centrul dezbaterilor măsurile cu privire la îmbunătăţirea organizării şi funcţionării acestor unităţi, rezultate în urma consfătuirilor de lucru care au avut loc în noiembrie anul trecut la C.C. al P.C.R., a iniţiativelor care trebuie luate în vederea realizării angajamentelor organizaţiei judeţene de partid Braşov, ca răspuns la chemarea organizaţiei de partid a judeţului Argeş, privind executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi sporirea gradului de folosire a terenurilor agricole. Dezbaterile vor trebui să cuprindă, de asemenea, în obiectivul lor măsurile pentru realizarea planului de producţie şi financiar, gospodărirea judicioasă a bazei tehnice şi materiale, a forţei de muncă, folosirea eficientă a parcului de maşini şi tractoare, creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor, sporirea producţiei vegetale şi animale, reducerea continuă a cheltuielilor de producţie, asigurarea cu seminţe de calitate, amplasarea judicioasă a culturilor, extinderea culturilor duble şi succesive, pregătirea campaniei agricole de primăvară şi executarea la timp a tuturor lucrărilor agricole. In buna desfăşurare a adunărilor generale, un rol deosebit îl au comitetele oamenilor muncii şi organizaţiile sindicale şi de tineret care, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, au datoria să pregătească cadrul organizatoric optim care să faciliteze o amplă şi vie dezbatere, cu un pronunţat caracter de lucru. O condiţie esenţială pentru aceasta este ca în adunările generale să se arate modul în care conducerea întreprinderilor şi organizaţiilor economice s-a preocupat de înfăptuirea propunerilor făcute de muncitori, ingineri, tehnicieni, de ceilalţi salariaţi, pentru îmbunătăţirea activităţii din toate compartimentele de activitate economică şi socială. De asemenea, participanţii la adunări trebuie informaţii asupra felului în care au fost traduse în viaţă angajamentele asumate în întrecerea socialistă, prevederile din contractul colectiv de muncă. Pregătite în acest fel, avînd în centrul dezbaterilor obiectivele principale ale realizării exemplare a prevederilor de plan şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă pe anul în curs, adunările generale ale oamenilor muncii — cadru organizate, fie propice de adîncire a democraţiei muncitoreşti, a întregii noastre vieţi economice, sociale — vor putea stabili cele mai eficiente măsuri pentru ridicarea întregii activităţi economice şi sociale la un nivel superior, care să valorifice pe deplin uriaşul potenţial de creaţie tehnică şi materială al colectivelor de muncă din fiecare întreprindere sau organizaţie economică, din întreaga economie braşoveană. Adunările generale ale oamenilor muncii . i