Drum Nou, ianuarie 1972 (Anul 29, nr. 8393-8416)
1972-01-28 / nr. 8414
Of OFICIUL P.T.T.R. TG. MURES 1 ABONAMENTE VÎNZAREA CU BUCATA^1— Anul XXIX Nr. 6414 Vineri, 28 ianuarie 1972 Proletari din toate tarle, uniţi-văl . V . CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 4 pagini 30 bani Răsplata obţinerii in anul 1971 a unor producţii mari de cartofi INMINAREA „ORDINULUI MUNCII CLASA I COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE DIN GHIMBAV SI SINPETRU Ieri, la Ghimbav şi Sînpetru a avut loc înmînarea „Ordinului Muncii" clasa I, conferit recent de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România cooperativelor agricole de producţie din localităţile respective pentru rezultate deosebite obţinute în anul 1971 la cultura cartofului. înaltele distincţii au fost înmînate de tovarăşul Constantin Dragan, membru al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, care a felicitat cooperatorii din cele două unităţi, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, personal, pentru contribuţia adusă la dezvoltarea agriculturii, u-> rîndu-le din toată inima noi şi importante succese în producţie. Subliniind că „Titlul de cinste obligăl", vorbitorul a insistat asupra necesităţii folosirii cu mai multă eficienţă a întregului potenţial tehnico-material şi uman atît din unităţi cit şi din comunele respective, pentru ca în acest an să se obţină rezultate bune şi foarte bune la toate culturile, în zootehnie, cît şi în celelalte sectoare de activitate. în cadrul adunării, prilejuită de acest eveniment, au luat cuvîntul, la C.A.P. Ghimbav, Iancu Olteanu, preşedintele cooperativei agricole de producţie, Ointzeni Petru, brigadier de cîmp, Schmidt Petru, ţăran cooperator, Zeno Giurgiu, inginerul şef al cooperativei, iar la C.A.P. Sînpetru, Gheorghe Munteanu, preşedintele cooperativei agricole de producţie, Ioan Biriş, secretarul comitetului de partid din C.A.P., Elena Marin, ţărancă cooperatoare, preşedinta comisiei de femei din C.A.P. Vorbitorii şi-au manifestat adînca recunoştinţă faţă de conducerea partidului şi statului nostru, faţă de iubitul nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru înaltele distincţii acordate, angajîndu-se că vor face tot ceea ce depinde de ei pentru ca în acest an să obţină rezultate şi mai bune decît în anul precedent. Producţiile de 26.286 kg. cartofi la hectar, obţinute în anul 1971 la C.A.P. Ghimbav, şi 25.274 kg. la hectar realizate la C.A.P. Sînpetru, nu sunt producţii limită. Cooperatorii din ambele unităţi au arătat că au făcut şi fac pregătiri temeinice pentru ca în acest an să smulgă pămîntului roade şi mai bune. Cu acest prilej festiv, ţăranii cooperatori din Ghimbav, care au primit pentru a doua oară „Ordinul Muncii” clasa I, precum şi ţăranii cooperatori din Sînpetru au trimis telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care îşi exprimă recunoştinţa fierbinte pentru sprijinul multilateral acordat de partid şi de stat, angajîndu-se să realizeze exemplar sarcinile pe acest an, să fructifice mai bine rezervele de creştere a producţiei vegetale şi animaliere, să livreze cantităţi suplimentare de produse la fondul de stat, pentru a-şi aduce din plin contribuţia la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Totodată, este exprimată adeziunea totală la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru. Inmînqrect „Ordinului Muncii" clasa I la C.A.P. Sînpetru. Acţiuni de contractare a de animale în mediul urban Pe zi ce trece, acţiunea de contractare a animalelor din gospodăriile personale ale cetăţenilor capătă o tot mai mare amploare în întregul judeţ. Alături de ţăranii cooperatori şi ceilalţi locuitori ai satelor, încheie contracte cu statul şi mulţi cetăţeni din mediul urban. Cîteva exemple sunt semnificative: pînă la 25 ianuarie, în oraşul Rupea au fost semnate contracte pentru livrarea, în cursul acestui an, a 282 porci graşi şi 110 taurine, iar în municipiul Braşov pentru 217 porci şi 141 bovine. Amintim mai jos cîteva nume de cetăţeni din Braşov care au contractat cu statul mai multe animale: CORNELIA VLADOIU, str. Fuiorului nr. 38, CONSTANTIN ENACHE, str. Izvorul Rece nr. 11, IOSIF DRAGAN, str. Vulturului nr. 20, ILONKA PAVALAŞCU, str. Colectiviştilor nr. 14, GH. GÜNTER, str. Şcolii nr. 7, TEODOR GRUMAN, str. Vîrful cu Dor nr. 25. Printre cei dintîi gospodari din Rupea care au încheiat contracte se numără şi IOAN SARACU, salariat al Industriei laptelui, care s-a angajat să livreze 2 porci şi 1 tăuraş. Demnă de toată lauda este hotărîrea ţăranilor cooperatori din satul Fişer, aparţinător de oraşul Rupea. Fiecare familie de aici s-a angajat să contracteze cu statul cel puţin un porc sau un tineret taurin. IOSIF DUMBRAVA, de la nr. 8 şi IOAN DUMBRAVA, de la nr. 10 au contractat fiecare cite 2 porci, GHEORGHE DITCU, nr. 213, şi HOMNER IOAN, nr. 53, s-au angajat, de asemenea, să livreze fiecare cite 2 porci. De remarcat este faptul că şi muncitorii de la I.I.L. Rupea, care au gospodării personale în oraş, au început să contracteze animale cu statul. Printre aceştia se numără VASILE ULIŢA, GHEORGHE MAGDUN şi alţii. Munca de contractare se desfăşoară în continuare cu aceeaşi intensitate pentru îndeplinirea în întregime a sarcinilor primite. Totodată, s-au luat măsuri de asigurare a bazei materiale pentru îndeplinirea acestor sarcini. In cuprins * % Colocviu cetăţenesc (pag. a 2-a) 6 Satul vă simte alături de el ? (13). „De ce se munceşte unilateral ?". (pag. a 3-a) 9 „Planul" cu privire la Indochina, anunţat de Nixon — o intenţie de inducere in eroare a opiniei publice. # De pe glob. (pag. a 4-a) Zile bune pentru acţiuni intense în păşuni şi fîneţe Apropierea, pe zi ce trece, a datei de 21 februarie, cînd vor începe lucrările celui de-al II-lea Congres al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, însufleţitele chemări la întrecere lansate de ţăranii cooperatori din Hărman, Grînari şi Voila pentru obţinerea, în acest an, a unor rezultate cit mai bune în producţie, au determinat ca în numeroase unităţi agricole din judeţul nostru să se intensifice acţiunile de îmbunătăţire a păşunilor şi fîneţelor, a celor de fertilizare şi amenajare a terenurilor pentru desecări, irigaţii, combaterea eroziunii solului etc., la care participă un număr tot mai mare de locuitori ai satelor. La Berivoi, Drăguş, Feldioara, Rîşnov, Săcele ca__________________ şi în cadrul cooperativelor agricole din Beclean, Calbor, Şehcăiţa şi altele, cooperatorii au început lucrările de defrişări pe pajiştile naturale. De asemenea, la Pârău, Homorod, Jimbor, Dăişoara, ca şi în alte localităţi s-au efectuat curăţiri pe zeci de hectare de păşuni şi fîneţe. In acest sens, se cuvine scoasă în evidenţă acţiunea declanşată la Măeruş, unde zile la rînd numeroşi crescători de animale, răspunzînd chemării consiliului popular, au participat la tăierea lăstărişului şi curăţirea resturilorlemnoase* de pe păşunea destinată vacilor de lapte. Amintim doar pe câţiva din aceşti buni gospodari: Nicolae şi Ion Ţiţei, Ioan Bodean, Aurel Măeruşan, Foii Andrei, lobi Wili, Taus Petru, Vaier Pîrvu, Ecaterina Negrea, precum şi pe Gh. Tontsch, deputat în circumscripţia nr. 4, care constituie exemple demne de urmat în rîndul celorlalţi locuitori ai comunei. Cu acelaşi entuziasm participă la efectuarea unor asemenea lucrări şi zeci de cooperatori din brigăzile Sîmbata de Jos şi Dridif, aparţinătoare de C.A.P. Voila, unitate care a lansat chemarea la întrecere către toate unităţile agricole cooperatiste din zona Făgăraşului. Dar şirul acţiunilor menite să ducă la creşterea substanţială a producţiei de masă verde de pe pajiştile naturale nu se opreşte aici. In multe cooperative agricole, printre care Apaţa, Hărman, Sînpetru, Vulcan şi altele, profitîndu-se de timpul deosebit de prielnic din aceste zile, se lucrează cu spor la aplicarea îngrăşămintelor chimice şi naturale. Numai la C.A.P. Apaţa, de exemplu, pînă ieri au fost fertilizate 150 ha., folosindu-se 30 tone ____________ de îngrăşăminte minerale. Judecind însă după realizările obţinute pînă acum în întregul judeţ, trebuie spus că acestea nu sunt pe măsura posibilităţilor şi condiţiilor existente în satele şi comunele noastre, în foarte multe localităţi, printre care Budila, Şinca Veche, Crihalma, Jibert, Recea, Lisa, Veneţia, asemenea acţiuni, sunt încă în faza de organizare, ori se execută sporadic, nefolosindu-se din plin timpul bun de lucru din această perioadă. La brigada din satul Gura Văii, aparţinătoare de C.A.P. Recea, de exemplu, lucrările s-au sistat, după ce, în săptămîna trecută, s-au făcut defrişări pe cîteva hectare, în această mare unitate curăţirea pajiştilor încă nici nu s-a început, cu toate că s-a prevăzut ca acţiunea să se execute pe mai bine de 1.200 ha. i. TOCANIE !Continuare in pag. a 3-a: în multe comune iniţiativele „vegetează la umbra lăstărişului YII Sesiunea Consiliului popular municipal Braşov Ieri după-amiază, în sala Palatului culturii a avut loc cea de-a XV-a sesiune a Consiliului popular al municipiului Braşov. Cu acest prilej, au fost dezbătute planul economic şi bugetul municipiului pe anul 1972, precum şi angajamentul luat pentru sprijinirea răspunsului dat de Consiliul popular judeţean chemării la întrecere lansate de Consiliul popular al judeţului Hunedoara. La sesiune au luat parte tovarăşul Romul Radu, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, deputaţi în circumscripţiile electorale judeţene de pe teritoriul municipiului, conducători ai unor întreprinderi şi instituţii braşovene, alţi invitaţi. Lucrările sesiunii au fost conduse de tovarăşul Constantin Cîrţînă, prim-secretar al Comitetului municipal Braşov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular municipal. Pe marginea proiectelor de hotărîri supuse dezbaterii, au luat cuvîntul deputaţi şi invitaţi, care au adus sugestii şi propuneri în vederea îmbunătăţirii unor indicatori şi prevederi cuprinse în aceste proiecte. în continuare, participanţii la sesiune au fost informaţi cu privire la stadiul aplicării Legii nr. 20 1971. Analizînd posibilităţile de care dispune municipiul Braşov in a anul 1972, Consiliul popular municipal se angajează să sprijine răspunsul dat de Consiliul popular al judeţuluui Braşov, la chemarea Consiliului popular al judeţului Hunedoara, printr-o suită de realizări, dintre care le amintim aici pe cele mai importante . Industria locală va asigura peste plan o producţie globală de 3.750.000 lei, o producţie marfă vîndută şi încasată de 4.500.000 lei, iar la livrări de mărfuri la fondul pieţei, de 2.000.000 lei. Se vor asimila, de asemenea, în plus un număr de 10 produse noi. La preţul de cost se vor realiza economii valorînd 400.000 lei, precum şi beneficii de 700.000 lei. (Continuare in pag. a 3-a) Un ansamblu de utilaje şi tehnologii moderne — iată „secretul" tricotajelor braşovene, cunoscute în numeroase ţări ale lumii. Foto: GH. BANUŢA AGENDA UNIVERSITARA Menirea specialistului: A ACUMULA dar şi A DIfUZA informaţie! După cum am mai anunţat, duminică, 16 ianuarie a.c.„ s-a încheiat la Bucureşti Colocviul naţional studenţesc cu tema „U.T.C. - şcoală de educaţie comunistă a tinerei generaţii1, la lucrările căruia a participat şi o delegaţie a Universităţii din Braşov - cea mai tânără „Alma mater" din ţară. Materialele acestei prestigioase manifestări politicoideologice, închinată aniversării a 50 ani de la crearea U.T.C.-ului, vor fi editate într-un volum special, prin grija Universităţii din Bucureşti. Salutînd această finalizare editorială, ne permitem să o devansăm întrucîtva, publicind una din intervenţiile delegaţiei Universităţii braşovene, care ni se pare interesantă nu numai din punctul de vedere al formării viitorilor specialişti ci şi din acela al aportului actualilor specie Ifcrti- îo- optimize, :a arior deficii a valorilor culturii, ştiinţei şi tehnicii actuale in cercuri tot mai largi ale tineretului, ale tuturor oamenilor muncii din municipiul şi judeţul nostru, de a-şi înscrie întreaga activitate exclusiv pe spirala ascendentă a cercetării de performanţă, fără a se preocupa cîtuşi de puţin de difuzarea în mase a acestor cuceriri de ultim moment ale ştiinţei şi tehnicii. Ne întîlnim astfel cu un fel de variantă ştiinţifică a „turnului de ivoriu", cu un fel de „elită" pentru care ruperea de restul societăţii pare ceva firesc şi necesar. Noi nu împărtăşim un asemenea punct de vedere. Ideologia occidentală numeşte de obicei „vulgarizare" operaţia de difuzare a ştiinţei în păturile largi ale populaţiei, avînd In vedere numai aspectul de relativă coborâre a explicaţiei din planul cunoaşterii ştiinţifice, sistematice, in acela al cunoaşterii comune. Se mai consideră că o asemenea tentativă reprezintă o risipă, un lux, fiind neeficientă, păgubitoare chiar, pentru specialist, pentru ştiinţă in genere, intr-un context social în care legea profitului maxim joacă rolul de criteriu suprem, o asemenea viziune poate să pară, pînă la un punct, . . . rezonabilă. Noi avem însă o optică profund diferită , punând pe primul plan nu aspectul degradării explicaţiei, ci ridicarea maselor spre explicaţia ştiinţifică, sistematică, acolo unde unii văd vulgarizare noi vedem, dimpotrivă, o înnobilare, o potenţare a cunoaşterii, în loc de „risipă lip- Aurelia TICUŞAN, Florin FELECAN (Continuare în pag. a 3*a) în intervenţia noastră vom detalia o problemă pe care o considerăm, de o însemnătate deosebită, şi anume problema raportului dintre specialistul de înaltă calificare tehnico-ştiinţifică şi mase. Există, din păcate, la unii specialişti tendinţa Cu început adunările generale ale oamenilor muncii Turnătoria de fontă este una din secţiile de bază ale uzinei „Tractorul". Nivelul activităţii secţiei influenţează foarte mult rezultatele economice şi financiare pe întreprindere. A fost ideea, de altfel, care a patronat atmosfera dezbaterilor la adunarea oamenilor muncii din secţie. Deşi pe ansamblul uzinei planul de producţie pe primul an al actualului cincinal a fost realizat şi, într-o oarecare măsură, depăşit, lucru la care au contribuit şi turnătorii de fontă, se sublinia în darea de seamă prezentată de ing. Simion Morar, şeful secţiei, totuşi, rezultatele economice obţinute de secţia noastră nu s-au situat la nivelul posibilităţilor şi al angajamentelor asumate. In ciuda eforturilor depuse de întregul colectiv, planul a fost realizat cu multe minusuri. Partea negativă a activităţii colectivului o reprezintă rebutul, care în anul trecut a continuat să fie destul de ridicat. în multe rînduri secţiile de uzinaj motor, şasiu, tractor greu şi altele au muncit în asalt, din cauză că au primit neritmic piesele turnate din fontă. Cauzele rezidă în organizarea necorespunzătoare a activităţii la unele locuri de muncă, nerespectarea disciplinei tehnologice, calificarea scăzută a unor muncitori etc. Darea de seamă a reuşit în bună măsură să puncteze aceste neajunsuri, nominalizînd, de asemenea, cadrele de conducere care nu au acţionat oportun şi cu toată răspunderea pentru rezolvarea, la nivelul cerinţelor producţiei, a sarcinilor de serviciu ce le reveneau. Au fost amintiţi de pildă inginerul Dumitru Moraru, maiştrii Dumitru Zdrelea, Marin Căţeanu, Ioan Năstase şi alţii care au neglijat, în cadrul compartimentelor productive pe care le conduc, aplicarea măsurilor stabilite în vederea reducerii rebutului. In cadrul dezbaterilor, rînd pe rînd, cei care au luat cuvîntul, au cerut să se ia măsuri concrete, eficiente, pentru curmarea acestei stări de fapt, au ridicat probleme privind aprovizionarea, respectarea graficelor de reparaţii etc., inclusiv problema lipsei... măturilor, care în întreaga uzină a devenit, din păcate, o adevărată „problemă". Au fost puse în discuţie, de asemenea, insuficienţa ventilaţiei din atelierul de ajustaj, problemă ridicată de muncitorul Stelian Şerban, respectarea graficelor de reparare a modelelor, subliniată de maistrul Vasile Grecu, lipsa fontei mecanice, sesizată de topitorul Stelică Preda, funcţionarea defectuoasă a conveierului nr. 2, arătată de formatorul Nicolae Taus şi multe alte asemenea deficienţe, care, după cum s-a subliniat, au mai fost criticate şi în alte adunări. Aproape toţi vorbitorii au semnalat funcţionarea defectuoasă a macaralelor şi a altor instalaţii de ridicat, în care sens s-au făcut în nenumărate rînduri propuneri și s-au stabilit măsuri. Din păcate, reali- C. FOCIUC (Continuare în pag. a 3-a) Turnătoria de fontă a uzinei „Tractorul“ Dezbateri sub semnul exigenței O preocupare a civilizaţiei contemporane: PROTEJAREA NATURII Au trecut numai cîţiva ani de cînd oamenii de ştiinţă din diferite ţări şi de diferite specialităţi au început să tragă semnalul de alarmă: omenirea este ameninţată de o deteriorare atît (Continuare în pag. a 4*a)