Drum Nou, ianuarie 1972 (Anul 29, nr. 8393-8416)

1972-01-28 / nr. 8414

Of OFICIUL P.T.T.R. TG. MURES 1 ABONAMENTE VÎNZAREA CU BUCATA^1— Anul XXIX Nr. 6414 Vineri, 28 ianuarie 1972 Proletari din toate tarle, uniţi-văl . V . CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 4 pagini 30 bani Răsplata obţinerii in anul 1971 a unor producţii mari de cartofi INMINAREA „ORDINULUI MUNCII CLASA I COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE DIN GHIMBAV SI SINPETRU Ieri, la Ghimbav şi Sînpetru a avut loc înmînarea „Ordinului Muncii" clasa I, conferit re­cent de Consiliul de Stat al Re­publicii Socialiste România co­operativelor agricole de produc­ţie din localităţile respective pentru rezultate deosebite obţi­nute în anul 1971 la cultura car­tofului. înaltele distincţii au fost înmî­­nate de tovarăşul Constantin Dragan, membru al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prim-secretar al Comi­tetului judeţean de partid, pre­şedintele Consiliului popular ju­deţean, care a felicitat coope­ratorii din cele două unităţi, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, personal, pentru contribuţia adu­să la dezvoltarea agriculturii, u->­ rîndu-le din toată inima noi şi im­portante succe­se în producţie. Subliniind că „Titlul de cinste o­­bligăl", vorbitorul a insistat asu­pra necesităţii folosirii cu mai­­ multă eficienţă a întregului po­tenţial tehnico-material şi uman atît din unităţi cit şi din comu­nele respective, pentru ca în a­­cest an să se obţină rezultate bune şi foarte bune la toate cul­turile, în zootehnie, cît şi în cele­lalte sectoare de activitate. în cadrul adunării, prilejuită de acest eveniment, au luat cu­vîntul, la C.A.P. Ghimbav, Iancu Olteanu, preşedintele cooperativei agricole de producţie, Ointzeni Petru, brigadier de cîmp, Schmidt Petru, ţăran cooperator, Ze­no Giur­giu, inginerul şef al cooperativei, iar la C.A.P. Sînpetru, Gheor­­ghe Munteanu, preşedintele coo­perativei agricole de producţie, Ioan Biriş, secretarul comitetului de partid din C.A.P., Elena Ma­rin, ţărancă cooperatoare, preşe­dinta comisiei de femei din C.A.P. Vorbitorii şi-au manifestat adînca recunoştinţă faţă de conducerea partidului şi statului nostru, faţă de iubitul nostru conducător, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, pen­tru înaltele distincţii acordate, an­­gajîndu-se că vor face tot ceea ce depinde de ei pentru ca în acest an să obţină rezultate şi mai bune decît în anul prece­dent. Producţiile de 26.286 kg. car­tofi la hectar, obţinute în anul 1971 la C.A.P. Ghimbav, şi 25.274 kg. la hectar realizate la C.A.P. Sînpetru, nu sunt producţii limi­tă. Cooperatorii din ambele uni­tăţi au arătat că au făcut şi fac pregătiri temeinice pentru ca în acest an să smulgă pămîntului roade şi mai bune. Cu acest prilej festiv, ţăranii cooperatori din Ghimbav, care au primit pentru a doua oară „Or­dinul Muncii” clasa I, precum şi ţăranii cooperatori din Sînpetru au trimis telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care îşi exprimă recunoştinţa fierbinte pentru spri­jinul multilateral acordat de par­tid şi de stat, angajîndu-se să realizeze exemplar sarcinile pe acest an, să fructifice mai bine rezervele de creştere a produc­ţiei vegetale şi animaliere, să li­vreze cantităţi suplimentare de produse la fondul de stat, pen­tru a-şi aduce din plin contribu­ţia la edificarea societăţii socia­liste multilateral dezvoltate. Tot­odată, este exprimată adeziunea totală la politica internă şi exter­nă a partidului şi statului nos­tru. Inmînqrect „Ordinului Muncii" clasa I la C.A.P. Sînpetru. Acţiuni de contractare a de animale în mediul urban Pe zi ce trece, acţiunea de contractare a animalelor din gospodăriile personale ale ce­tăţenilor capătă o tot mai ma­re amploare în întregul judeţ. Alături de ţăranii cooperatori şi ceilalţi locuitori ai satelor, încheie contracte cu statul şi mulţi cetăţeni din mediul ur­ban. Cîteva exemple sunt semnificative: pînă la 25 ia­nuarie, în oraşul Rupea au fost semnate contracte pentru livrarea, în cursul acestui an, a 282 porci graşi şi 110 tauri­ne, iar în municipiul Braşov pentru 217 porci şi 141 bovine. Amintim mai jos cîteva nu­me de cetăţeni din Braşov ca­re au contractat cu statul mai multe animale: CORNELIA VLADOIU, str. Fuiorului nr. 38, CONSTANTIN ENACHE, str. Iz­vorul Rece nr. 11, IOSIF DRA­­GAN, str. Vulturului nr. 20, ILONKA PAVALAŞCU, str. Co­lectiviştilor nr. 14, GH. GÜN­TER, str. Şcolii nr. 7, TEODOR GRUMAN, str. Vîrful cu Dor nr. 25. Printre cei dintîi gospodari din Rupea care au încheiat con­tracte se numără şi IOAN SARACU, salariat al Industriei laptelui, care s-a angajat să livreze 2 porci şi 1 tăuraş. Demnă de toată lauda este hotărîrea ţăranilor cooperatori din satul Fişer, aparţinător de oraşul Rupea. Fiecare familie de aici s-a angajat să con­tracteze cu statul cel puţin un porc sau un tineret taurin. IO­SIF DUMBRAVA, de la nr. 8 şi IOAN DUMBRAVA, de la nr. 10 au contractat fiecare cite 2 porci, GHEORGHE DITCU, nr. 213, şi HOMNER IOAN, nr. 53, s-au angajat, de asemenea, să livreze fiecare cite 2 porci. De remarcat este faptul că şi mun­citorii de la I.I.L. Rupea, care au gospodării personale în o­­raş, au început să contracteze animale cu statul. Printre aceş­tia se numără VASILE U­LIŢA, GHEORGHE MAGDUN şi alţii. Munca de contractare se desfăşoară în continuare cu aceeaşi intensitate pentru în­deplinirea în întregime a sar­cinilor primite. Totodată, s-au luat măsuri de asigurare a ba­zei materiale pentru îndeplini­rea acestor sarcini. In cuprins * % Colocviu cetăţenesc (pag. a 2-a) 6 Satul vă simte alături de el ? (13). „De ce se mun­ceşte unilateral ?". (pag. a 3-a) 9 „Planul" cu privire la Indo­china, anunţat de Nixon — o intenţie de inducere in eroare a opiniei publice. # De pe glob. (pag. a 4-a) Zile bune pentru acţiuni intense în păşuni şi fîneţe Apropierea, pe zi ce trece, a datei de 21 februarie, cînd vor începe lucrările celui de-al II-lea Congres al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducţie, însufleţitele chemări la în­trecere lansate de ţăranii coope­ratori din Hărman, Grînari şi Voi­­la pentru obţinerea, în acest an, a unor rezultate cit mai bune în producţie, au determinat ca în numeroase unităţi agricole din judeţul nostru să se intensifice acţiunile de îmbunătăţire a păşu­nilor şi fîneţelor, a celor de fer­tilizare şi amenajare a terenurilor pentru desecări, irigaţii, comba­terea eroziunii solului etc., la care participă un număr tot mai mare de locuitori ai sa­telor. La Beri­­voi, Drăguş, Feldioara, Rîş­nov, Săcele ca__________________ şi în cadrul­­ cooperativelor agricole din Be­­clean, Calbor, Şehcăiţa şi altele, cooperatorii au început lucrările de defrişări pe pajiştile naturale. De asemenea, la Pârău, Homo­­rod, Jimbor, Dăişoara, ca şi în al­te localităţi s-au efectuat cură­ţiri pe zeci de hectare de păşuni şi fîneţe. In acest sens, se cuvine scoasă în evidenţă acţiunea de­clanşată la Măeruş, unde zile la rînd numeroşi crescători de ani­male, răspunzînd chemării consi­liului popular, au participat la tăierea lăstărişului şi curăţirea resturilor­­lemnoase* de­ pe păşu­nea destinată vacilor de lapte. A­­mintim doar pe câţiva din aceşti buni gospodari: Nicolae şi Ion Ţiţei, Ioan Bodean, Aurel Măeru­­şan, Foii Andrei, lobi Wili, Taus Petru, Vaier Pîrvu, Ecaterina Ne­grea, precum şi pe Gh. Tontsch, deputat în circumscripţia nr. 4, care constituie exemple demne de urmat în rîndul celorlalţi lo­cuitori ai comunei. Cu acelaşi en­tuziasm participă la efectuarea unor asemenea lucrări şi zeci de cooperatori din brigăzile Sîmbata de Jos şi Dridif, aparţinătoare de C.A.P. Voila, unitate care a lan­sat chemarea la întrecere către toate unităţile agricole coopera­tiste din zona Făgăraşului. Dar şirul acţiunilor menite să ducă la creşterea substanţială a producţiei de masă verde de pe pajiştile naturale nu se opreşte aici. In multe cooperative agrico­le, printre care Apaţa, Hărman, Sînpetru, Vulcan şi altele, profi­­tîndu-se de timpul deosebit de prielnic din aceste zile, se lu­crează cu spor la aplicarea în­grăşămintelor chimice şi na­turale. Numai la C.A.P. Apa­ţa, de exemplu, pînă ieri au fost fertilizate 150 ha., folosin­­du-se 30 tone ____________ de îngrăşămin­te minerale. Judecind însă după realizările obţinute pînă acum în întregul ju­deţ, trebuie spus că acestea nu sunt pe măsura posibilităţilor şi condiţiilor existente în satele şi comunele noastre, în foarte multe localităţi, printre care Budila, Şin­­ca Veche, Crihalma, Jibert, Recea, Lisa, Veneţia, asemenea acţiuni, sunt încă în faza de organizare, ori se execută sporadic, nefolosin­­du-se din plin timpul bun de lu­cru din această perioadă. La bri­gada din satul Gura Văii, aparţi­nătoare de­ C.A.P. Recea, de exem­plu, lucrările s-au sistat, după ce, în săptămîna trecută, s-au făcut defrişări pe cîteva hectare, în a­­ceastă mare unitate curăţirea pa­jiştilor încă nici nu s-a început, cu toate că s-a prevăzut ca ac­ţiunea să se execute pe mai bine de 1.200 ha. i. TOCANIE !C­ontinuare in pag. a 3-a: în multe comune iniţiativele „vegetează la umbra lăstărişului YII Sesiunea Consiliului popular municipal Braşov Ieri după-amiază, în sala Pa­latului­ culturii a avut loc cea de-a XV-a sesiune a Consiliului popular al municipiului Braşov. Cu acest prilej, au fost dezbătu­te planul economic şi bugetul municipiului pe anul 1972, pre­cum şi angajamentul luat pentru sprijinirea răspunsului dat de Consiliul popular judeţean che­mării la întrecere lansate de Consiliul popular al judeţului Hunedoara. La sesiune au luat parte to­varăşul Romul Radu, prim-vice­­preşedinte al Comitetului execu­tiv al Consiliului popular jude­ţean, deputaţi în circumscripţiile electorale judeţene de pe terito­riul municipiului, conducători ai unor întreprinderi şi instituţii braşovene, alţi invitaţi. Lucrările sesiunii au fost con­duse de tovarăşul Constantin Cîrţînă, prim-secretar al Comite­tului municipal Braşov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular municipal. Pe marginea proiectelor de ho­­tărîri supuse dezbaterii, au luat cuvîntul deputaţi şi invitaţi, ca­re au adus sugestii şi propuneri în vederea îmbunătăţirii unor in­dicatori şi prevederi cuprinse în aceste proiecte. în continuare, participanţii la sesiune au fost informaţi cu pri­vire la stadiul aplicării Legii nr. 20 1971. Analizînd posibilităţile de care dispune municipiul Braşov in a a­nul 1972, Consiliul popular mu­nicipal se angajează să sprijine răspunsul dat de Consiliul popu­lar al judeţulu­ui Braşov, la che­marea Consiliului popular al ju­deţului Hun­edoara, printr-o suită de realizări, dintre care le amin­tim aici pe cele mai importante . Industria locală va asigura peste plan o producţie globală de 3.750.000 lei, o producţie mar­fă vîndută şi încasată de 4.500.000 lei, iar la livrări de măr­furi la fondul pieţei, de 2.000.000 lei. Se vor asimila, de aseme­nea, în plus un număr de 10 pro­duse noi. La preţul de cost se vor realiza economii valorînd 400.000 lei, precum şi beneficii de 700.000 lei. (Continuare in pag. a 3-a) Un ansamblu de utilaje şi tehnologii moderne — iată „secretul" tricotajelor braşovene, cunoscute în numeroase ţări ale lumii. Foto: GH. BANUŢA AGENDA UNIVERSITARA Menirea specialistului: A ACUMULA dar şi A DIfUZA informaţie!­­ După cum am mai anunţat, duminică, 16 ianuarie a.c.„ s-a înche­iat la Bucureşti Colocviul naţional studenţesc cu tema „U.T.C. - şcoală de educaţie comunistă a tinerei generaţii1­, la lucrările căruia a par­ticipat şi o delegaţie a Universităţii din Braşov - cea mai tânără „Alma mater" din ţară. Materialele acestei prestigioase manifestări politico­­ideologice, închinată aniversării a 50 ani de la crearea U.T.C.-ului, vor fi editate într-un volum special, prin grija Universităţii din Bucu­reşti. Salutînd această finalizare editorială, ne permitem să o devansăm întrucîtva, publicind una din intervenţiile delegaţiei Universităţii bra­şovene, care ni se pare interesantă nu numai din pun­ctul de vedere al formării viitorilor specialişti ci şi din acela al aportului actualilor spe­cie Ifcrti- îo- optimize, :a a­rior de­ficii a valorilor culturii, ştiinţei şi tehnicii actuale in cercuri tot mai largi ale tineretului, ale tuturor oamenilor muncii din municipiul şi judeţul nostru, de a-şi înscrie întreaga activitate exclusiv pe spirala ascendentă a cercetării de performanţă, fără a se­ preocupa cîtuşi de puţin de di­fuzarea în mase a acestor cuceriri de ultim moment ale ştiinţei şi teh­nicii. Ne întîlnim astfel cu un fel de variantă ştiinţifică a „turnului de ivoriu", cu un fel de „elită" pentru care ruperea de restul societăţii pare ceva firesc şi necesar. Noi nu împărtăşim un asemenea punct de vedere. Ideologia occidentală nu­meşte de­ obicei „vulgarizare" ope­raţia de difuzare a ştiinţei în pă­turile largi ale populaţiei, avînd In vedere numai aspectul de relativă coborâre a explicaţiei din planul cunoaşterii ştiinţifice, sistematice, in acela al cunoaşterii comune. Se mai consideră că o asemenea ten­tativă reprezintă o risipă, un lux, fiind neeficientă, păgubitoare chiar, pentru specialist, pentru ştiinţă in genere, intr-un context social în care legea profitului maxim joacă rolul de criteriu suprem, o aseme­nea viziune poate să pară, pînă la un punct, . . . rezonabilă. Noi avem însă o optică profund diferită , punând pe primul plan nu aspectul degradării explicaţiei, ci ridicarea maselor spre explicaţia ştiinţifică, sistematică, acolo unde unii văd vulgarizare noi vedem, dim­potrivă, o înnobilare, o potenţare a cunoaşterii, în loc de „risipă lip- Aurelia TICUŞAN, Florin FELECAN (Continuare în pag. a 3*a) în intervenţia noastră vom detalia o problemă pe care o considerăm, de o însemnătate deosebită, şi a­­nume problema raportului dintre specialistul de înaltă calificare teh­­nico-ştiinţifică şi mase. Există, din păcate, la unii specialişti tendinţa Cu început adunările generale ale oamenilor muncii Turnătoria de fontă este una din secţiile de bază ale uzinei „Tractorul". Nivelul activităţii secţiei influenţează foarte mult rezultatele economice şi finan­­ciare pe întreprindere. A fost ideea, de altfel, care a patronat atmosfera dezbaterilor la aduna­rea oamenilor muncii din secţie. Deşi pe ansamblul uzinei pla­nul de producţie pe primul an al actualului cincinal a fost realizat şi, într-o oarecare măsură, depă­şit, lucru la care au contribuit şi turnătorii de fontă, se sublinia în darea de seamă prezentată de ing. Simion Morar, şeful secţiei, totuşi, rezultatele economice ob­ţinute de secţia noastră nu s-au situat la nivelul posibilităţilor şi al angajamentelor asumate. In ciuda eforturilor depuse de între­­gul colectiv, planul a fost reali­zat cu multe minusuri. Partea negativă a activităţii colecti­vului o reprezintă rebutul, care în anul trecut a continuat să fie destul de ridicat. în multe rîn­­duri secţiile de uzinaj motor, şa­­siu, tractor greu şi altele au mun­cit în asalt, din cauză că au pri­mit neritmic piesele turnate din fontă. Cauzele rezidă în organi­zarea necorespunzătoare a acti­vităţii la unele locuri de muncă, nerespectarea disciplinei tehnolo­gice, calificarea scăzută a unor muncitori etc. Darea de seamă a reuşit în bună măsură să puncteze aceste neajunsuri, nominalizînd, de ase­menea, cadrele de conducere ca­re nu au acţionat oportun şi cu toată răspunderea pentru rezol­varea, la nivelul cerinţelor pro­ducţiei, a sarcinilor de serviciu ce le reveneau. Au fost amintiţi de pildă inginerul Dumitru Mora­ru, maiştrii Dumitru Zdrelea, Ma­rin Căţeanu, Ioan Năstase şi al­ţii care au neglijat, în cadrul com­partimentelor productive pe care le conduc, aplicarea măsurilor stabilite în vederea reducerii re­butului. In cadrul dezbaterilor, rînd pe rînd, cei care au luat cuvîntul, au cerut să se ia măsuri concre­te, eficiente, pentru curmarea a­­cestei stări de fapt, au ridicat probleme privind aprovizionarea, respectarea graficelor de repara­ţii etc., inclusiv problema lipsei... măturilor, care în întreaga uzină a devenit, din păcate, o adevă­rată „problemă". Au fost puse în discuţie, de asemenea, insuficienţa ventilaţiei din atelierul de ajus­­taj, problemă ridicată de munci­torul Stelian Şerban, respectarea graficelor de reparare a modele­lor, subliniată de maistrul Vasile Grecu, lipsa fontei mecanice, se­sizată de topitorul Stelică Preda, funcţionarea defectuoasă a con­­veierului nr. 2, arătată de forma­torul Nicolae Taus şi multe alte asemenea deficienţe, care, după cum s-a subliniat, au mai fost cri­ticate şi în alte adunări. Aproape toţi vorbitorii au semnalat funcţio­narea defectuoasă a macarale­lor şi a altor instalaţii de ridicat, în care sens s-au făcut în nenu­mărate rînduri propuneri și s-au stabilit măsuri. Din păcate, reali- C. FOCIUC (Continuare în pag. a 3-a) Turnătoria de fontă a uzinei „Tractorul“ Dezbateri sub semnul exigenței O preocupare a civilizaţiei contemporane: PROTEJAREA NATURII Au trecut numai cîţiva ani de cînd oamenii de ştiinţă din di­ferite ţări şi de diferite speciali­tăţi au început să tragă semna­lul de alarmă: omenirea este ameninţată de o deteriorare atît (Continuare în pag. a 4*a)

Next