Drum Nou, aprilie 1972 (Anul 29, nr. 8469-8494)

1972-04-08 / nr. 8475

SATISFACŢIE DEPLINA PENTRU SUCCESELE NOBILEI MISIUNI DE PRIETENIE A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU (Urmare din pag. 1) tind în relatările din presă, cu­vintele de înaltă preţuire pe care şefii statelor vizitate, alte perso­nalităţi politice le-au avut, în u­­nanimitate, pentru conducătorul nostru iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Am reţinut, printre alte înalte aprecieri, pe cea din­­tr-un ziar egiptean, în care se ara­tă că: „Preşedintele Nicolae Ceauşescu este o mare persona­litate a vieţii internaţionale“. „Am încercat sentimente de sa­tisfacţie deosebită, de mîndrie patriotică — ne mărturisea ingi­nerul Ioan Mihai, secretarul co­mitetului U.T.C. de la uzina „Hi­dromecanica“ — citind relatările din presă cu privire la înaltele aprecieri făcute la adresa iubitu­lui conducător al partidului şi statului nostru, la adresa politi­cii militante de colaborare şi pa­ce în lume a României socialiste, aprecierile făcute pretutindeni în ţările vizitate de şefii acestor state, de populaţie, în mod una­nim şi spontan. Noi, tinerii, sim­ţim un imbold deosebit, ne con­siderăm şi mai mult angajaţi în eforturile întregului popor pen­tru transpunerea în viaţă a poli­ticii interne şi externe a partidu­lui şi statului nostru, care ser­veşte atît intereselor poporului român cît şi cauzei păcii şi pro­gresului popoarelor lumii“. Linotipistul Mihail Iorga ne declara : „Cu bucurie şi satisfac­ţie deosebită am citit, seară de seară, culegînd la linotip, cuvin­tele ce relatau despre vizita tova­răşului Nicolae Ceauşescu în cele opt ţări africane. Am văzut în conducătorul iubit al poporului nostru cel mai înalt purtător al mesajului de prietenie, pace şi colaborare al României socialiste, şi mă bucură înalta preţuire dată pretutindeni neobositei şi presti­gioasei sale activităţi pentru pro­movarea unor relaţii de conlu­crare în toate domeniile, bazată pe deplina egalitate în drepturi, pe respectul şi avantajul reciproc. Cu deosebit interes am ascul­tat, de asemenea, cuvîntarea to­varăşului Nicolae Ceauşescu, la mitingul de pe aeroportul Bănea­­sa, în care, conducătorul parti­dului şi statului nostru a făcut un succint bilanţ al rezultatelor rodnice obţinute pe linia colabo­rării multilaterale cu statele a­fricane vizitate, evidenţiind cu înaltă responsabilitate semnifica­ţiile majore ale vizitei“. „Am încercat o vie emoţie şi satisfacţie văzînd cum pretutin­deni, pe unde au trecut înalţii soli ai poporului român, s-au bucurat atit din partea oficialităţilor cît şi a populaţiei, de calde manifes­tări de simpatie, stimă şi priete­nie, — ne spunea ţesătoarea Schneider Agneta, de la Fabrica de stofe din Braşov. In aceste ma­nifestări am văzut o expresie elocventă a faptului că România socialistă reprezintă pentru aces­te popoare un prieten de nădej­de în lupta antiimperialistă, pen­tru dezvoltarea de sine stătătoare, pentru bunăstare și progres. A­­preciez, de asemenea, ca deosebit de semnificative întîlnirile pe ca­re secretarul general al partidu­lui nostru le-a avut la Bar Es Salaam cu conducătorii mişcărilor de eliberare din Africa, unde a fost afirmată încă o dată hotă­­rîrea partidului şi poporului ro­mân de a acorda un sprijin mul­tilateral popoarelor din Mozam­­bic, Angola, Guineea Bissau, Na­mibia, care luptă şi cu arma în mînă pentru înlăturarea rînduie­­lilor coloniale, pentru înfăptuirea aspiraţiilor lor de libertate, inde­pendență şi progres social. In dezbatere: Proiectul Legii privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România După cum­ se ştie, presa a publicat proiectul Legii cu privire la gospodărirea apelor în Republica Socialistă România, care la in­dicaţia Comitetului Eexecutiv al C.C. al P.C.R., a fost supus dez­baterii publice pentru a da posibilitatea comitetelor executive ale consiliilor populare, cadrelor din economie, specialiştilor, tuturor oamenilor muncii să-şi aducă contribuţia la definitivarea acestei legi. In ziarul nostru de astăzi publicăm propunerile rov. ing. DU­MITRU MOISE, directorul Oficiului de gospodărirea apelor, Bra­şov. In condiţiile dezvoltării impe­tuoase a economiei noastre na­ţionale, ca urmare a traducerii în­­ viaţă a sarcinilor trasate de Con­gresul al X-lea al partidului, gos­podărirea raţională a resurselor de apă, vegherea asupra calită­ţii acestora capătă o deosebită importanţă. Ca lucrător în acest domeniu şi din interesul ca din­­tr-o formulare cît mai clară a re­glementărilor cuprinse în noul proiect de lege aplicarea ei să fie cît mai uşoară, socotesc că pe lingă alte propuneri de îmbu­nătăţire ce s-au făcut pînă în prezent, s-ar putea lua în consi­derare şi următoarele: 1. La capitolul 11, secţiunea a 11-a, referitoare la s­urgerea a­­pelor, propun ca primul alineat al articolului 10 să aibă următo­rul cuprins: „Cei ce schimbă fă­ră avizul organelor de gospodă­rire a apelor regimul de scurgere a apelor şi prin aceasta cauzea­ză sau ar putea să cauzeze pa­gube, vor fi obligaţi de Consiliul Naţional al Apelor, ORI DE CE­LELALTE ORGANE DE GOSPODĂ­RIRE A APELOR — ÎN LIMITELE COMPETENŢELOR ACORDATE — să restabilească situaţia iniţială". Prin această modificare s-ar crea concordanţă cu reglemen­tările din art. 72. 2. La capitolul V, art. 71, pro­pun ca textul punctului „d" să fie formulat astfel: „de organe de gospodărirea apelor". In felul acesta reglementarea va fi mai precisă și se vor evita posibilităţile de interpretare di­ferită. Spun aceasta, întrucît se ştie că numai organele de gos­podărire a apelor pot exploata şi întreţine în mod competent sis­temele hidrotehnice, pentru satis­facerea intereselor beneficiarilor, în funcție de gradul de asigura­re cu apă a acestora. Or, prin textul proiectului de lege, aşa după cum este el for­mulat acum, se creează posibi­litatea ca întreţinerea şi exploa­tarea unor sisteme hidrotehnice să poată fi realizate şi de alte organe decât cele de gospodări­re a apelor, cum ar fi, de exem­plu, cele de îmbunătăţiri funcia­re, în acest caz, ele fiind intere­sate în executarea amenajărilor de irigații, vor acorda prioritate folosirii apelor pentru agricultu­ră, în dauna celorlalte ramuri ale economiei. Consider, deci, că procedîndu-se astfel s-ar crea u­­nele neînțelegeri, pentru a căror rezolvare este necesară tot inter­venţia organelor de gospodărire a apelor. Prin modificarea propusă, se creează posibilitatea realizării cu operativitate crescută a asi­gurării cu apă a folosinţelor în ordinea priorităţilor stabilite prin lege. DRUM NOU Contribuţia bănească şi în muncă a cetăţenilor-sursă pentru importante realizări social-culturale Modernizarea şi înfrumuseţa­rea localităţilor constituie — du­­­pă cum se ştie — o coordonată prin­cipală a activităţii consiliilor populare. Legea nr. 20/1971, pri­vind contribuţia bănească şi în muncă a locuitorilor, recent a­­probată de M.A.N., este menită să reglementeze participarea ne­mijlocită a cetăţenilor la ridica­rea de noi edificii social-culturale şi la realizarea altor lucrări de interes obştesc cu caracter local. Ce s-a întreprins pînă acum la nivelul judeţului Braşov pentru traducerea în viaţă a acestei legi? Prin contribuţia bănească a cetăţenilor din localităţile rurale ale judeţului nostru s-a reuşit să se dea în folosinţă, printre altele, o şcoală cu zece săli de clasă în comuna Racoş, trei săli de clasă la Şcoala generală din comuna Cincu, o sală de gimnas­tică în comuna Hărman etc., şi sunt în curs de execuţie şase că­mine culturale, douăzeci săli de clasă şi alte obiective edilitar­­gospodăreşti. Acestea sunt numai realizările cetăţenilor din comu­nele şi satele judeţului. Venind în întîmpinarea propu­nerilor făcute de organele locale ale puterii şi administraţiei de stat, precum şi de masele largi de oameni ai muncii, legea amin­tită a extins contribuţia în bani şi în muncă şi la nivelul oraşe­lor. In acest sens, Comitetul exe­cutiv al Consiliului popular ju­deţean a luat o serie de măsuri pentru popularizarea şi cunoaşte­rea legii de către toţi cetăţenii, şi a asigurat desfăşurarea în condiţii optime a adunărilor lo­cuitorilor pe circumscripţii elec­torale, în care s-a votat contri­buţia în muncă şi în bani. Nu­mărul mare de cetăţeni (10.000) care au luat cuvîntul în aceste a­­dunări, analizînd cu competenţă din activitatea consiliilor populare şi simţ de răspundere obiective­le propuse a fi realizate prin contribuţia în muncă şi i­n bani în anul 1972, dovedeşte creşte­rea gradului lor de conştiinţă civică. In acest context, lucrările edilitar-gospodăreşti stabilite pen­tru a fi realizate din contribuţia bănească a cetăţenilor din judeţ, votate în adunări, nu par de loc greu de realizat. Amintesc din­tre ele: trei ateliere şcolare, trei săli de gimnastică, două grădini­ţe, o piscină acoperită ş.a. în mu­nicipiul Braşov, 16 săli de clasă în oraşul Săcele, extinderi de şcoli în alte oraşe, construirea de şcoli noi în comunele Budila, Hărman, Gincu etc., realizarea de dispensare medicale la Buneşti, Ormeniş, Prejmer şi Recea, as­faltări de străzi în numeroase alte comune. Valoarea totală a a­­cestor obiective se ridică la aproa­pe 22 milioane lei. Important de remarcat este faptul că în pro­curarea materialelor necesare con­struirii obiectivelor amintite mai sus, majoritatea comunelor și o­­rașelor folosesc resursele locale. Astfel, se confecţionează cărămi­zile pe plan local la Prejmer, Ormeniş, Budila, Mîndra, se pro­cură material lemnos din pădu­rea comunală la Mîndra, Sînpe­­tru, Vulcan, Prejmer, Poiana Mă­rului, balastul, piatra şi nisipul obţinîndu-se pe plan local în toate comunele. Semnificative pentru dezvolta­rea spiritului gospodăresc, a gra­dului de conştiinţă cetăţenească, de responsabilitate civică a lo­cuitorilor judeţului nostru sunt şi lucrările stabilite în adunări pentru a fi realizate în anul 1972 prin intermediul contribuţiei în muncă. Aş da ca revelator în a­­cest sens cifra de 799.331, repre­­zentînd totalul zilelor de muncă efectuate de cetăţenii judeţului, afectate unor lucrări din care a­­mintesc doar: construirea a 5,5 km. drumuri în oraşe şi 20,5 km. în comune, desigur, pentru realizarea în cele mai bune condiţii a obiecti­velor votate, şi, mai ales, pentru preîntîmpinarea unor fenomene negative care s-au întîlnit în anii trecuţi în legătură cu contribu­ţia în muncă (neefectuarea ei integrală, nedebitarea tuturor zi­lelor neefectuate) care au dus la degradarea şi slaba întreţinere a unor drumuri de interes local, este nevoie de o preocupare mult mai intensă a organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat pentru organizarea din timp a lucrărilor, evidenţa judicioasă a zilelor prestate, debitarea şi încasarea contribuţiei în muncă neefectuată la timp. Pe această linie consiliilor populare le revi­ne importanta sarcină de a mo­biliza permanent toate forţele materiale şi umane existente, de a coordona judicios întreaga ac­tivitate de aplicare a contribuţiei băneşti şi în muncă. Numai în acest fel se vor putea obţine re­zultatele scontate, se vor mate­rializa integral obiectivele propu­se, va creşte nivelul edilitar-gos­­podăresc al localităţilor din ju­deţ, se va dezvolta spiritul gos­podăresc al locuitorilor săi. Ştefan BUCUR, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Braşov Conjugarea eforturilor (Urmare din pag. I) pentru prima oară s-au executat mecanic sortarea şi calibrarea materialului pentru sămînţă. Aşa se arată că, spre deosebire de anii trecuţi, unitatea nu a mai fost nevoită să facă eforturi fi­nanciare suplimentare cu anga­jarea din afară a cel puţin 150 braţe, de muncă. Pe aceleaşi coordonate ale efi­cienţei economice sporite se în­scrie şi repartizarea culturii sfeclei de zahăr tractoriştilor Ointzen Petru şi fiului său, în ac­tivitatea cărora operativitatea face, de asemenea, casă bună cu exigenţa pentru calitatea fiecărei lucrări executate. Maşina­­ nu te iartă dacă organizezi defectuos munca în comparaţie cu atmosfera mo­bilizatoare de muncă de la Cris­tian, o situaţie de-a dreptul îngri­jorătoare am întîlnit la coopera­tiva agricolă vecină din Vulcan. După cum ne-a confirmat tracto­ristul Ioan Frank, el şi ceilalţi co­legi ai săi, repartizaţi la planta­tul cartofilor, abia de pot reali­za într-o zi 3 ha, adică mai pu­ţin cu circa 2,5 ha decit prevede normativul pentru un agregat. Şi aceasta nu pentru faptul că trac­toriştii n-ar fi interesaţi să fruc­tifice din plin fiecare clipă priel­nică de lucru, întreaga răspun­dere pentru desfăşurarea nesa­­tisfăcătoare a plantatului o poar­tă conducerea cooperativei şi şe­ful sectorului vegetal, ing. Nico­lae Munteanu, care nu s-au gîn­­dit pînă acum la consecinţele pe care le are introducerea în ma­şini a tuberculilor de sămînţă nesortaţi, necalibraţi, uzi, iar u­­nii dintre ei depreciaţi şi chiar tăiaţi, fapt ce favorizează trans­miterea bolilor virotice. Inginerul Ion Bujgoi, preşedin­tele cooperativei, a încercat să justifice aceste anomalii de ne­­permis, prin lipsa braţelor de muncă şi multe alte greutăţi pe care le întîmpină. Fără a nega unele greutăţi, judecind, însă, după cele constatate la faţa lo­cului, suntem­ îndreptăţiţi să afir­măm cu toată tăria că în mare parte este vorba de dezinteres. Pentru că, cum altfel poate fi ca­racterizat faptul că ingine­rul Munteanu, martor ocular la înfundarea repetată a uneia din­tre mașini, nu a luat nici măcar măsura elementară de împrăștie­­re a grămezilor de tuberculi, pen­tru a favoriza zvîntarea acestora. Normal ar fi fost să se proce­deze din timp la sortarea atentă a cartofilor din silozuri, urmînd ca tuberculii mari, care, după spusele preşedintelui deţin pon­derea, să fie plantaţi semi-meca­­nizat sau schimbaţi cu alţii care se pretează numai la plantatul mecanic. Alte probleme rămase în sus­pensie se referă la insuficienţa îngrăşămintelor chimice şi a se­minţei. Dar cine să le rezolve, da­că cei în drept să o facă au în­locuit spiritul gospodăresc, iniţia­tiva şi răspunderea, cu delăsa­ un ansamblu binecunoscut în de la uzina ţară şi peste hotare „Rulmentul“. „Crăişorul“ instantanee NU ADUCE CEASUL CE ADUCE... PLOAIA Joi, pe la ora primului, peste oraş s-a aşter­nut perdeaua unei ploi calde, cu stropi mari, ce mă duceau cu gîndul spre ploile verii. Intru la chioşcul de difuzarea presei, de la Telefoane. Coadă. Număr vreo 16 persoane. Un cetăţean intră în faţă, cere­ Ziare şi întinde ba­nii. Lumea murmură, vînzătoarea însă il ser­veşte. Mi se pare inutil să o mai întreb de ce. Afară continuă să plouă... In Piaţa 23 August o fetiţă plînge. Oamenii trec nepăsători. Număr vreo 30 de persoane. O întreb ce a păţit. îmi răspunde că „are 5 ani" şi că a plecat la mătuşa Tana. S-a rătăcit. Intru cu ea în magazinul de încălţăminte nr. 29. Două vînzătoare „se luptă“ cu o coadă de vreo 50 de persoane, în timp ce a treia îşi face de lucru cu un cărucior. îmi amintesc că a­­proape în acelaşi timp magazinul nr. 4, aflat la cîteva zeci de metri distanţă era deservit de şapte vînzătoare. Fără comentarii... O descos pe fetiţă. O cheamă Marina Popa şi-mi arată cu degetul că stă „acolo“, adică pe str. Ciucaşului. Pornesc cu ea spre casă. Norii se răspîndesc ca prin minune, iese soa­rele. Ploaia a durat opt minute. Nici mult, nici puţin. Frăţiorul în grija căruia se afla micuţa Marina îşi sărută fericit surioara regăsită. Totul pare să revină la normal şi totuşi în minte îmi stăruie o întrebare : Oare numai ploaia să fi fost de vină ? Şi mă tem că nu... Ed. HUIDAN » Fundamentarea consumului specific de metal (Urmare din pag. 1) acest an a circa 130 tone de metal. Din păcate, o astfel de preocu­pare intensă nu există în toate în­treprinderile constructoare de ma­șini. Mai sunt unele și la ora ac­tuală, deși ne aflăm deja în tri­mestrul II al anului, unde o bună parte din reducerea consumuri­lor specifice nu este fundamen­tată prin măsuri tehnice şi orga­nizatorice. Cu alte cuvinte, spe­cialiştii şi colectivele de muncă din aceste întreprinderi nu ştiu încă, nici la ora actuală, cum şi de unde se vor realiza economii­le de metal prevăzute pentru a­­nul în curs. Intr-o astfel de situ­aţie greu de calificat se află „Tractorul", I.U.S. Braşov, „Hidro­mecanica", Fabrica de şuruburi şi altele. Se pune în mod legitim întrebarea : de ce to­lerează conducerile întreprin­derilor, organizaţiile de partid de aici deficienţe de acest gen în activitatea lor? Din păcate, în locul măsurilor politice, tehnice şi organizatorice operative şi e­­ficiente, factorii de decizie din aceste întreprinderi avansează o serie de argumente, care, oricît de... subtile ar fi, nu duc la eco­nomisirea nici unui gram de me­tal. Așa, de pildă, la „Tractorul" nu este precizată, nici la ora ac­tuală, norma de consum la piese de schimb, fapt pentru care nu se pot stabili nici măsurile în vede­rea diminuării consumului speci­fic. Ca urmare, deși au trecut mai mult de trei luni din acest an, colectivul uzinei n-a funda­mentat prin măsuri tehnice şi or­ganizatorice decât... 31 la sută din totalul economiilor de metal pre­văzute a se realiza în cursul a­­nului. Responsabili pentru aceas­tă situaţie necorespunzătoare sunt şi specialiştii de la C.I.A.T. Bra­şov, precum şi din compartimen­tul de resort din cadrul care trebuiau să aprobe din timp normele de consum la piesele de schimb. De altfel, trebuie remar­cat că problema precizării nor­mei de consum la aceste piese devine... o adevărată problemă în fiecare an la „Tractorul". Dar în fiecare an se întîrzie în mod inadmisibil rezolvarea ei. In a­­semenea împrejurări întrebăm conducerea uzinei „Tractorul" și a C.I.A.T. Brașov, pe baza căror norme de consum specific se rea­lizează piesele de schimb în pri­ma parte a anului? Sau, pentm această perioadă, se consideră normă planificată, consumul efec­tiv realizat? Se înţelege că în a­­cest caz specialiştii uzinei se au­to... pun în imposibilitatea de a mai acţiona asupra diminuării consumurilor de metal la produc­ţia pieselor de schimb, cu alte cuvinte, că lor le scapă „printre degete" o serie de resurse pen­tru economisirea preţioasei ma­terii prime. Iată de ce conside­răm că se impune ca în cel mai scurt timp, conducerea uzinei, îm­preună cu cea a forurilor tutela­re — C.I.A.T. Braşov şi M.I.C.M. — să rezolve problema consu­murilor specifice la piesele de schimb. Este necesar apoi ca, pe această bază, să se acţioneze prin măsuri tehnice şi organiza­torice, în vederea diminuării a­­cestor consumuri. Asemenea măsuri se impun, de urgenţă, şi în cazul uzinei „Hi­dromecanica", I.U.S. şi Fabrica de şuruburi, unde reducerea consu­murilor specifice nu este funda­mentată integral, la nivelul pla­nificat, datorită, — argumentează iarăşi factorii de decizie — unor modificări în structura programu­lui de producţie. Noi considerăm astel de argumente ca fiind ne­întemeiate, singurul lor temei fiind, în realitate, inerţia specia­liştilor de aici. O dovedeşte fap­tul că modificări cum sunt cele puse în cauză au inter­venit şi în activitatea altor întreprinderi, dar specialiştii au rezolvat, la timp, proble­mele ridicate de ele. La „Trac­torul", la „Hidromecanica", I.U.S. şi Fabrica de şuruburi nu s-a fă­­cut însă acest lucru. Tocmai de aceea, date fiind întîrzierile des­tul de mari înregistrate pînă a­­cum, apreciem că se impune fun­damentarea de urgență, prin mă­suri tehnice și organizatorice, de mare eficacitate, a realizării economiilor de metal planificate pe anul în curs. La realizarea a­­cestui deziderat trebuie să răs­pundă cu mai multă promptitudi­ne activitatea de partid, chema­tă să-şi subordoneze munca creş­terii şi educării omului înaintat, deplin responsabil pentru toate sarcinile economice ce stau în faţa colectivului din care face parte. Aceasta cu atît mai mult cu cît gospodărirea e­­conomicoasă a metalului nu es­te şi nu poate fi o activitate de campanie, ci o acţiune viguroa­să, care se desfăşoară continuu şi cu eficienţă mereu sporită, de la care nu poate fi exceptată, cu oricîte argumente, nici prima par­te a anului. Nr. 8475 VITRINA CU CĂRŢI G. Ibrâileanu „Privind viaţa” Deschizînd seria colecţiei de „Restituiri“ a editurii „Dacia“, volumul publicat sub titlul „Pri­vind viaţa“, urmăreşte să pre­zinte un G. Ibrăileanu „poet şi filozof“ ca parte intrinsecă a „ima­ginii criticului complet“. Studiul introductiv şi notele semnate de Valentin Taşcu, cel ce s-a ocu­pat cu atenţie de această ediţie, subliniază trăsături care „între­gesc profilul de cugetător“ al ce­lui ce a fost „mentor spiritual al unei întregi generaţii“, un mare iubitor al tineretului, un militant al noii literaturi româneşti, pen-, tru care „libertatea conştiinţei, a gîndirii, înseamnă suprema no­bleţe a omului care e om“... Pe lîngă cunoscutele „Amintiri“, volumul reproduce un mare nu­măr de cugetări publicate în re­vistele vremii. Străbătute de nostalgie, „A­­mintirile“ lui G. Ibrăileanu sînt în acelaşi timp punctate cu amor fin. Mai ales atunci cînd, cel pe care-l cunoaştem îndeosebi ca un grav critic literar, îşi descrie „a­­morurile“, a căror serie începe de la „considerabila“ vîrstă de patru ani... „Rar om să fi fost mai dispus la amor, decit mine! Amor care idealizează, care face scumpă fiinţa iubită, care lasă o melancolie intensă la despărţi­re! ... Şi aceasta din cea mai în­depărtată copilărie!“... . Cugetările, începînd cu cele a­­părute din 1919 în paginile „în­semnărilor literare“, cuprind idei binecunoscute, pe care criticul de mai tîrziu al „Vieţii româneşti“ le-a profesat stăruitor. Cu tot aspectul ei modest, se­ria „Restituirilor“, care va apa­re sub îngrijirea permanentă a lui Mircea Zaeiu, debutează fru­mos cu acest, volum dedicat lui G. Ibrăileanu. Nicolae Tatomir Cartea mea de lut” Intr-un volum selectiv, poetul Nicolae Tatomir ne sugerează traiectoria versului său de-a lun­gul a peste trei decenii. Găsim şi nota sa predilectă, purtînd pe­cetea suferinţei (Trec peste tris­ta inimii pădure / Lăcustele mo­notoniei sure), preocuparea adîn­­că a şlefuitorului în piatră de jad şi fildeş (Catrenul, purul! Visul sideral...), dar şi o notă proaspătă, de arzătoare combati­vitate (Să fluieri despre aripi e­ lesne. Ţi-i mai greu / De umeri ţintuite să le vîsleşti mereu...), de admiraţie faţă de evul revo­luţionar (Un cosmos de miracole! Uimirea ! Cunoaşte-n vreme alte legi...), faţă de omul care izbîn­­deşte în lupta cu timpul şi spa­ţiul (Bătînd din vise ca din aripi vii / Zbura un flutur printre ga­laxii. .. / Galacticul colocviu în­cepu / Cînd gîndul pentru-în­­tîiul pas temut / S-opri o clipă dincolo de nu...). Viziunea poe­tului discerne departe, în tezau­rul infinit al eterului, dar inima sa rămîne aici, lipită de vatra maternă (Pe-un plai / Bătut de zimbru / Se-nalţă-n zări /­­ Te­zaur — / Un grai / Cu-albastru timbru / Şi modulări / De aur...), de oceanul împădurit, în veşnic freamăt al munţilor şi luncilor noastre (Melodica plasă / De dulci ciripiri / Pe fragedul verde al fragedei firi / Simfonic se la­să,­­ Prinzîndu-l rotund... / Ciu­te cui cucului, grav şi profund / Ca un pescar invizibil al serii). O „carte de lut“ care vibrează cu fiecare vers şi fiecare silabă. Einar Wan­quist Nopţi de singurătate” Despre povestirile care au a­­părut în editura „Univers“, sub titlul „Nopţi de singurătate“, s-ar putea spune că sunt o replică dintre gheţurile profundului sep­tentrion, la însorita „Carte de la San Michele“. Ca şi Axei Mun­­the, eremitul din Arjepluog este suedez şi este medic. Numai că aspiraţiile sale nu s-au îndreptat spre viaţa liniştită dintr-o caldă şi tihnită insulă a Mediteranei. „Medic la Stockholm, avea două­zeci şi patru de ani cînd, din­­tr-un imbold interior, a luat pe neaşteptate hotărîrea de a aban­dona spitalul confortabil şi o ca­rieră mondenă, pe care studiile strălucite şi poziţia sa socială i le-ar fi asigurat, pentru a alege existenţa nesigură, plină de di­ficultăţi şi nenumărate privaţiuni, a unui medic rural tocmai în în­depărtata Laponie. . Notaţi bi­ne, Laponia de acum o jumătate de veac, care, aşa cum spune George Sbârcea, traducătorul po­vestirilor şi autorul prezentării pe care le-o face, era pe atunci „o zonă aproape extraistorică“ unde oamenii trăiau tot atît ele primitiv ca şi în urmă cu un mi­leniu. Experienţa de viaţă, bogăţia de momente şi fapte adunate în pes­te treizeci de ani de activitate în tovărăşia lungilor nopţi polare, a verilor scurte şi reci din nord, dar în primul rînd a oamenilor simpli şi calzi din ţinutul zăpe­zilor eterne, i-au inspirat lui Ei­nar Wan­quist sute de povestiri, publicate în zeci de volume. Tra­duse în nenumărate ţări şi în multe ediţii, unele din aceste po­vestiri fac obiectul culegerii de faţă şi în mod cert, îl vor cuceri pe cititorul nostru, prin originali­tatea subiectelor şi palpitantele momente de viaţă pe care le conţin. Liviu COMŞIA

Next