Drum Nou, aprilie 1972 (Anul 29, nr. 8469-8494)
1972-04-08 / nr. 8475
SATISFACŢIE DEPLINA PENTRU SUCCESELE NOBILEI MISIUNI DE PRIETENIE A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU (Urmare din pag. 1) tind în relatările din presă, cuvintele de înaltă preţuire pe care şefii statelor vizitate, alte personalităţi politice le-au avut, în unanimitate, pentru conducătorul nostru iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Am reţinut, printre alte înalte aprecieri, pe cea dintr-un ziar egiptean, în care se arată că: „Preşedintele Nicolae Ceauşescu este o mare personalitate a vieţii internaţionale“. „Am încercat sentimente de satisfacţie deosebită, de mîndrie patriotică — ne mărturisea inginerul Ioan Mihai, secretarul comitetului U.T.C. de la uzina „Hidromecanica“ — citind relatările din presă cu privire la înaltele aprecieri făcute la adresa iubitului conducător al partidului şi statului nostru, la adresa politicii militante de colaborare şi pace în lume a României socialiste, aprecierile făcute pretutindeni în ţările vizitate de şefii acestor state, de populaţie, în mod unanim şi spontan. Noi, tinerii, simţim un imbold deosebit, ne considerăm şi mai mult angajaţi în eforturile întregului popor pentru transpunerea în viaţă a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, care serveşte atît intereselor poporului român cît şi cauzei păcii şi progresului popoarelor lumii“. Linotipistul Mihail Iorga ne declara : „Cu bucurie şi satisfacţie deosebită am citit, seară de seară, culegînd la linotip, cuvintele ce relatau despre vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în cele opt ţări africane. Am văzut în conducătorul iubit al poporului nostru cel mai înalt purtător al mesajului de prietenie, pace şi colaborare al României socialiste, şi mă bucură înalta preţuire dată pretutindeni neobositei şi prestigioasei sale activităţi pentru promovarea unor relaţii de conlucrare în toate domeniile, bazată pe deplina egalitate în drepturi, pe respectul şi avantajul reciproc. Cu deosebit interes am ascultat, de asemenea, cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la mitingul de pe aeroportul Băneasa, în care, conducătorul partidului şi statului nostru a făcut un succint bilanţ al rezultatelor rodnice obţinute pe linia colaborării multilaterale cu statele africane vizitate, evidenţiind cu înaltă responsabilitate semnificaţiile majore ale vizitei“. „Am încercat o vie emoţie şi satisfacţie văzînd cum pretutindeni, pe unde au trecut înalţii soli ai poporului român, s-au bucurat atit din partea oficialităţilor cît şi a populaţiei, de calde manifestări de simpatie, stimă şi prietenie, — ne spunea ţesătoarea Schneider Agneta, de la Fabrica de stofe din Braşov. In aceste manifestări am văzut o expresie elocventă a faptului că România socialistă reprezintă pentru aceste popoare un prieten de nădejde în lupta antiimperialistă, pentru dezvoltarea de sine stătătoare, pentru bunăstare și progres. Apreciez, de asemenea, ca deosebit de semnificative întîlnirile pe care secretarul general al partidului nostru le-a avut la Bar Es Salaam cu conducătorii mişcărilor de eliberare din Africa, unde a fost afirmată încă o dată hotărîrea partidului şi poporului român de a acorda un sprijin multilateral popoarelor din Mozambic, Angola, Guineea Bissau, Namibia, care luptă şi cu arma în mînă pentru înlăturarea rînduielilor coloniale, pentru înfăptuirea aspiraţiilor lor de libertate, independență şi progres social. In dezbatere: Proiectul Legii privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România După cum se ştie, presa a publicat proiectul Legii cu privire la gospodărirea apelor în Republica Socialistă România, care la indicaţia Comitetului Eexecutiv al C.C. al P.C.R., a fost supus dezbaterii publice pentru a da posibilitatea comitetelor executive ale consiliilor populare, cadrelor din economie, specialiştilor, tuturor oamenilor muncii să-şi aducă contribuţia la definitivarea acestei legi. In ziarul nostru de astăzi publicăm propunerile rov. ing. DUMITRU MOISE, directorul Oficiului de gospodărirea apelor, Braşov. In condiţiile dezvoltării impetuoase a economiei noastre naţionale, ca urmare a traducerii în viaţă a sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului, gospodărirea raţională a resurselor de apă, vegherea asupra calităţii acestora capătă o deosebită importanţă. Ca lucrător în acest domeniu şi din interesul ca dintr-o formulare cît mai clară a reglementărilor cuprinse în noul proiect de lege aplicarea ei să fie cît mai uşoară, socotesc că pe lingă alte propuneri de îmbunătăţire ce s-au făcut pînă în prezent, s-ar putea lua în considerare şi următoarele: 1. La capitolul 11, secţiunea a 11-a, referitoare la surgerea apelor, propun ca primul alineat al articolului 10 să aibă următorul cuprins: „Cei ce schimbă fără avizul organelor de gospodărire a apelor regimul de scurgere a apelor şi prin aceasta cauzează sau ar putea să cauzeze pagube, vor fi obligaţi de Consiliul Naţional al Apelor, ORI DE CELELALTE ORGANE DE GOSPODĂRIRE A APELOR — ÎN LIMITELE COMPETENŢELOR ACORDATE — să restabilească situaţia iniţială". Prin această modificare s-ar crea concordanţă cu reglementările din art. 72. 2. La capitolul V, art. 71, propun ca textul punctului „d" să fie formulat astfel: „de organe de gospodărirea apelor". In felul acesta reglementarea va fi mai precisă și se vor evita posibilităţile de interpretare diferită. Spun aceasta, întrucît se ştie că numai organele de gospodărire a apelor pot exploata şi întreţine în mod competent sistemele hidrotehnice, pentru satisfacerea intereselor beneficiarilor, în funcție de gradul de asigurare cu apă a acestora. Or, prin textul proiectului de lege, aşa după cum este el formulat acum, se creează posibilitatea ca întreţinerea şi exploatarea unor sisteme hidrotehnice să poată fi realizate şi de alte organe decât cele de gospodărire a apelor, cum ar fi, de exemplu, cele de îmbunătăţiri funciare, în acest caz, ele fiind interesate în executarea amenajărilor de irigații, vor acorda prioritate folosirii apelor pentru agricultură, în dauna celorlalte ramuri ale economiei. Consider, deci, că procedîndu-se astfel s-ar crea unele neînțelegeri, pentru a căror rezolvare este necesară tot intervenţia organelor de gospodărire a apelor. Prin modificarea propusă, se creează posibilitatea realizării cu operativitate crescută a asigurării cu apă a folosinţelor în ordinea priorităţilor stabilite prin lege. DRUM NOU Contribuţia bănească şi în muncă a cetăţenilor-sursă pentru importante realizări social-culturale Modernizarea şi înfrumuseţarea localităţilor constituie — după cum se ştie — o coordonată principală a activităţii consiliilor populare. Legea nr. 20/1971, privind contribuţia bănească şi în muncă a locuitorilor, recent aprobată de M.A.N., este menită să reglementeze participarea nemijlocită a cetăţenilor la ridicarea de noi edificii social-culturale şi la realizarea altor lucrări de interes obştesc cu caracter local. Ce s-a întreprins pînă acum la nivelul judeţului Braşov pentru traducerea în viaţă a acestei legi? Prin contribuţia bănească a cetăţenilor din localităţile rurale ale judeţului nostru s-a reuşit să se dea în folosinţă, printre altele, o şcoală cu zece săli de clasă în comuna Racoş, trei săli de clasă la Şcoala generală din comuna Cincu, o sală de gimnastică în comuna Hărman etc., şi sunt în curs de execuţie şase cămine culturale, douăzeci săli de clasă şi alte obiective edilitargospodăreşti. Acestea sunt numai realizările cetăţenilor din comunele şi satele judeţului. Venind în întîmpinarea propunerilor făcute de organele locale ale puterii şi administraţiei de stat, precum şi de masele largi de oameni ai muncii, legea amintită a extins contribuţia în bani şi în muncă şi la nivelul oraşelor. In acest sens, Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean a luat o serie de măsuri pentru popularizarea şi cunoaşterea legii de către toţi cetăţenii, şi a asigurat desfăşurarea în condiţii optime a adunărilor locuitorilor pe circumscripţii electorale, în care s-a votat contribuţia în muncă şi în bani. Numărul mare de cetăţeni (10.000) care au luat cuvîntul în aceste adunări, analizînd cu competenţă din activitatea consiliilor populare şi simţ de răspundere obiectivele propuse a fi realizate prin contribuţia în muncă şi in bani în anul 1972, dovedeşte creşterea gradului lor de conştiinţă civică. In acest context, lucrările edilitar-gospodăreşti stabilite pentru a fi realizate din contribuţia bănească a cetăţenilor din judeţ, votate în adunări, nu par de loc greu de realizat. Amintesc dintre ele: trei ateliere şcolare, trei săli de gimnastică, două grădiniţe, o piscină acoperită ş.a. în municipiul Braşov, 16 săli de clasă în oraşul Săcele, extinderi de şcoli în alte oraşe, construirea de şcoli noi în comunele Budila, Hărman, Gincu etc., realizarea de dispensare medicale la Buneşti, Ormeniş, Prejmer şi Recea, asfaltări de străzi în numeroase alte comune. Valoarea totală a acestor obiective se ridică la aproape 22 milioane lei. Important de remarcat este faptul că în procurarea materialelor necesare construirii obiectivelor amintite mai sus, majoritatea comunelor și orașelor folosesc resursele locale. Astfel, se confecţionează cărămizile pe plan local la Prejmer, Ormeniş, Budila, Mîndra, se procură material lemnos din pădurea comunală la Mîndra, Sînpetru, Vulcan, Prejmer, Poiana Mărului, balastul, piatra şi nisipul obţinîndu-se pe plan local în toate comunele. Semnificative pentru dezvoltarea spiritului gospodăresc, a gradului de conştiinţă cetăţenească, de responsabilitate civică a locuitorilor judeţului nostru sunt şi lucrările stabilite în adunări pentru a fi realizate în anul 1972 prin intermediul contribuţiei în muncă. Aş da ca revelator în acest sens cifra de 799.331, reprezentînd totalul zilelor de muncă efectuate de cetăţenii judeţului, afectate unor lucrări din care amintesc doar: construirea a 5,5 km. drumuri în oraşe şi 20,5 km. în comune, desigur, pentru realizarea în cele mai bune condiţii a obiectivelor votate, şi, mai ales, pentru preîntîmpinarea unor fenomene negative care s-au întîlnit în anii trecuţi în legătură cu contribuţia în muncă (neefectuarea ei integrală, nedebitarea tuturor zilelor neefectuate) care au dus la degradarea şi slaba întreţinere a unor drumuri de interes local, este nevoie de o preocupare mult mai intensă a organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat pentru organizarea din timp a lucrărilor, evidenţa judicioasă a zilelor prestate, debitarea şi încasarea contribuţiei în muncă neefectuată la timp. Pe această linie consiliilor populare le revine importanta sarcină de a mobiliza permanent toate forţele materiale şi umane existente, de a coordona judicios întreaga activitate de aplicare a contribuţiei băneşti şi în muncă. Numai în acest fel se vor putea obţine rezultatele scontate, se vor materializa integral obiectivele propuse, va creşte nivelul edilitar-gospodăresc al localităţilor din judeţ, se va dezvolta spiritul gospodăresc al locuitorilor săi. Ştefan BUCUR, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Braşov Conjugarea eforturilor (Urmare din pag. I) pentru prima oară s-au executat mecanic sortarea şi calibrarea materialului pentru sămînţă. Aşa se arată că, spre deosebire de anii trecuţi, unitatea nu a mai fost nevoită să facă eforturi financiare suplimentare cu angajarea din afară a cel puţin 150 braţe, de muncă. Pe aceleaşi coordonate ale eficienţei economice sporite se înscrie şi repartizarea culturii sfeclei de zahăr tractoriştilor Ointzen Petru şi fiului său, în activitatea cărora operativitatea face, de asemenea, casă bună cu exigenţa pentru calitatea fiecărei lucrări executate. Maşina nu te iartă dacă organizezi defectuos munca în comparaţie cu atmosfera mobilizatoare de muncă de la Cristian, o situaţie de-a dreptul îngrijorătoare am întîlnit la cooperativa agricolă vecină din Vulcan. După cum ne-a confirmat tractoristul Ioan Frank, el şi ceilalţi colegi ai săi, repartizaţi la plantatul cartofilor, abia de pot realiza într-o zi 3 ha, adică mai puţin cu circa 2,5 ha decit prevede normativul pentru un agregat. Şi aceasta nu pentru faptul că tractoriştii n-ar fi interesaţi să fructifice din plin fiecare clipă prielnică de lucru, întreaga răspundere pentru desfăşurarea nesatisfăcătoare a plantatului o poartă conducerea cooperativei şi şeful sectorului vegetal, ing. Nicolae Munteanu, care nu s-au gîndit pînă acum la consecinţele pe care le are introducerea în maşini a tuberculilor de sămînţă nesortaţi, necalibraţi, uzi, iar unii dintre ei depreciaţi şi chiar tăiaţi, fapt ce favorizează transmiterea bolilor virotice. Inginerul Ion Bujgoi, preşedintele cooperativei, a încercat să justifice aceste anomalii de nepermis, prin lipsa braţelor de muncă şi multe alte greutăţi pe care le întîmpină. Fără a nega unele greutăţi, judecind, însă, după cele constatate la faţa locului, suntem îndreptăţiţi să afirmăm cu toată tăria că în mare parte este vorba de dezinteres. Pentru că, cum altfel poate fi caracterizat faptul că inginerul Munteanu, martor ocular la înfundarea repetată a uneia dintre mașini, nu a luat nici măcar măsura elementară de împrăștiere a grămezilor de tuberculi, pentru a favoriza zvîntarea acestora. Normal ar fi fost să se procedeze din timp la sortarea atentă a cartofilor din silozuri, urmînd ca tuberculii mari, care, după spusele preşedintelui deţin ponderea, să fie plantaţi semi-mecanizat sau schimbaţi cu alţii care se pretează numai la plantatul mecanic. Alte probleme rămase în suspensie se referă la insuficienţa îngrăşămintelor chimice şi a seminţei. Dar cine să le rezolve, dacă cei în drept să o facă au înlocuit spiritul gospodăresc, iniţiativa şi răspunderea, cu delăsa un ansamblu binecunoscut în de la uzina ţară şi peste hotare „Rulmentul“. „Crăişorul“ instantanee NU ADUCE CEASUL CE ADUCE... PLOAIA Joi, pe la ora primului, peste oraş s-a aşternut perdeaua unei ploi calde, cu stropi mari, ce mă duceau cu gîndul spre ploile verii. Intru la chioşcul de difuzarea presei, de la Telefoane. Coadă. Număr vreo 16 persoane. Un cetăţean intră în faţă, cere Ziare şi întinde banii. Lumea murmură, vînzătoarea însă il serveşte. Mi se pare inutil să o mai întreb de ce. Afară continuă să plouă... In Piaţa 23 August o fetiţă plînge. Oamenii trec nepăsători. Număr vreo 30 de persoane. O întreb ce a păţit. îmi răspunde că „are 5 ani" şi că a plecat la mătuşa Tana. S-a rătăcit. Intru cu ea în magazinul de încălţăminte nr. 29. Două vînzătoare „se luptă“ cu o coadă de vreo 50 de persoane, în timp ce a treia îşi face de lucru cu un cărucior. îmi amintesc că aproape în acelaşi timp magazinul nr. 4, aflat la cîteva zeci de metri distanţă era deservit de şapte vînzătoare. Fără comentarii... O descos pe fetiţă. O cheamă Marina Popa şi-mi arată cu degetul că stă „acolo“, adică pe str. Ciucaşului. Pornesc cu ea spre casă. Norii se răspîndesc ca prin minune, iese soarele. Ploaia a durat opt minute. Nici mult, nici puţin. Frăţiorul în grija căruia se afla micuţa Marina îşi sărută fericit surioara regăsită. Totul pare să revină la normal şi totuşi în minte îmi stăruie o întrebare : Oare numai ploaia să fi fost de vină ? Şi mă tem că nu... Ed. HUIDAN » Fundamentarea consumului specific de metal (Urmare din pag. 1) acest an a circa 130 tone de metal. Din păcate, o astfel de preocupare intensă nu există în toate întreprinderile constructoare de mașini. Mai sunt unele și la ora actuală, deși ne aflăm deja în trimestrul II al anului, unde o bună parte din reducerea consumurilor specifice nu este fundamentată prin măsuri tehnice şi organizatorice. Cu alte cuvinte, specialiştii şi colectivele de muncă din aceste întreprinderi nu ştiu încă, nici la ora actuală, cum şi de unde se vor realiza economiile de metal prevăzute pentru anul în curs. Intr-o astfel de situaţie greu de calificat se află „Tractorul", I.U.S. Braşov, „Hidromecanica", Fabrica de şuruburi şi altele. Se pune în mod legitim întrebarea : de ce tolerează conducerile întreprinderilor, organizaţiile de partid de aici deficienţe de acest gen în activitatea lor? Din păcate, în locul măsurilor politice, tehnice şi organizatorice operative şi eficiente, factorii de decizie din aceste întreprinderi avansează o serie de argumente, care, oricît de... subtile ar fi, nu duc la economisirea nici unui gram de metal. Așa, de pildă, la „Tractorul" nu este precizată, nici la ora actuală, norma de consum la piese de schimb, fapt pentru care nu se pot stabili nici măsurile în vederea diminuării consumului specific. Ca urmare, deși au trecut mai mult de trei luni din acest an, colectivul uzinei n-a fundamentat prin măsuri tehnice şi organizatorice decât... 31 la sută din totalul economiilor de metal prevăzute a se realiza în cursul anului. Responsabili pentru această situaţie necorespunzătoare sunt şi specialiştii de la C.I.A.T. Braşov, precum şi din compartimentul de resort din cadrul care trebuiau să aprobe din timp normele de consum la piesele de schimb. De altfel, trebuie remarcat că problema precizării normei de consum la aceste piese devine... o adevărată problemă în fiecare an la „Tractorul". Dar în fiecare an se întîrzie în mod inadmisibil rezolvarea ei. In asemenea împrejurări întrebăm conducerea uzinei „Tractorul" și a C.I.A.T. Brașov, pe baza căror norme de consum specific se realizează piesele de schimb în prima parte a anului? Sau, pentm această perioadă, se consideră normă planificată, consumul efectiv realizat? Se înţelege că în acest caz specialiştii uzinei se auto... pun în imposibilitatea de a mai acţiona asupra diminuării consumurilor de metal la producţia pieselor de schimb, cu alte cuvinte, că lor le scapă „printre degete" o serie de resurse pentru economisirea preţioasei materii prime. Iată de ce considerăm că se impune ca în cel mai scurt timp, conducerea uzinei, împreună cu cea a forurilor tutelare — C.I.A.T. Braşov şi M.I.C.M. — să rezolve problema consumurilor specifice la piesele de schimb. Este necesar apoi ca, pe această bază, să se acţioneze prin măsuri tehnice şi organizatorice, în vederea diminuării acestor consumuri. Asemenea măsuri se impun, de urgenţă, şi în cazul uzinei „Hidromecanica", I.U.S. şi Fabrica de şuruburi, unde reducerea consumurilor specifice nu este fundamentată integral, la nivelul planificat, datorită, — argumentează iarăşi factorii de decizie — unor modificări în structura programului de producţie. Noi considerăm astel de argumente ca fiind neîntemeiate, singurul lor temei fiind, în realitate, inerţia specialiştilor de aici. O dovedeşte faptul că modificări cum sunt cele puse în cauză au intervenit şi în activitatea altor întreprinderi, dar specialiştii au rezolvat, la timp, problemele ridicate de ele. La „Tractorul", la „Hidromecanica", I.U.S. şi Fabrica de şuruburi nu s-a făcut însă acest lucru. Tocmai de aceea, date fiind întîrzierile destul de mari înregistrate pînă acum, apreciem că se impune fundamentarea de urgență, prin măsuri tehnice și organizatorice, de mare eficacitate, a realizării economiilor de metal planificate pe anul în curs. La realizarea acestui deziderat trebuie să răspundă cu mai multă promptitudine activitatea de partid, chemată să-şi subordoneze munca creşterii şi educării omului înaintat, deplin responsabil pentru toate sarcinile economice ce stau în faţa colectivului din care face parte. Aceasta cu atît mai mult cu cît gospodărirea economicoasă a metalului nu este şi nu poate fi o activitate de campanie, ci o acţiune viguroasă, care se desfăşoară continuu şi cu eficienţă mereu sporită, de la care nu poate fi exceptată, cu oricîte argumente, nici prima parte a anului. Nr. 8475 VITRINA CU CĂRŢI G. Ibrâileanu „Privind viaţa” Deschizînd seria colecţiei de „Restituiri“ a editurii „Dacia“, volumul publicat sub titlul „Privind viaţa“, urmăreşte să prezinte un G. Ibrăileanu „poet şi filozof“ ca parte intrinsecă a „imaginii criticului complet“. Studiul introductiv şi notele semnate de Valentin Taşcu, cel ce s-a ocupat cu atenţie de această ediţie, subliniază trăsături care „întregesc profilul de cugetător“ al celui ce a fost „mentor spiritual al unei întregi generaţii“, un mare iubitor al tineretului, un militant al noii literaturi româneşti, pen-, tru care „libertatea conştiinţei, a gîndirii, înseamnă suprema nobleţe a omului care e om“... Pe lîngă cunoscutele „Amintiri“, volumul reproduce un mare număr de cugetări publicate în revistele vremii. Străbătute de nostalgie, „Amintirile“ lui G. Ibrăileanu sînt în acelaşi timp punctate cu amor fin. Mai ales atunci cînd, cel pe care-l cunoaştem îndeosebi ca un grav critic literar, îşi descrie „amorurile“, a căror serie începe de la „considerabila“ vîrstă de patru ani... „Rar om să fi fost mai dispus la amor, decit mine! Amor care idealizează, care face scumpă fiinţa iubită, care lasă o melancolie intensă la despărţire! ... Şi aceasta din cea mai îndepărtată copilărie!“... . Cugetările, începînd cu cele apărute din 1919 în paginile „însemnărilor literare“, cuprind idei binecunoscute, pe care criticul de mai tîrziu al „Vieţii româneşti“ le-a profesat stăruitor. Cu tot aspectul ei modest, seria „Restituirilor“, care va apare sub îngrijirea permanentă a lui Mircea Zaeiu, debutează frumos cu acest, volum dedicat lui G. Ibrăileanu. Nicolae Tatomir Cartea mea de lut” Intr-un volum selectiv, poetul Nicolae Tatomir ne sugerează traiectoria versului său de-a lungul a peste trei decenii. Găsim şi nota sa predilectă, purtînd pecetea suferinţei (Trec peste trista inimii pădure / Lăcustele monotoniei sure), preocuparea adîncă a şlefuitorului în piatră de jad şi fildeş (Catrenul, purul! Visul sideral...), dar şi o notă proaspătă, de arzătoare combativitate (Să fluieri despre aripi e lesne. Ţi-i mai greu / De umeri ţintuite să le vîsleşti mereu...), de admiraţie faţă de evul revoluţionar (Un cosmos de miracole! Uimirea ! Cunoaşte-n vreme alte legi...), faţă de omul care izbîndeşte în lupta cu timpul şi spaţiul (Bătînd din vise ca din aripi vii / Zbura un flutur printre galaxii. .. / Galacticul colocviu începu / Cînd gîndul pentru-întîiul pas temut / S-opri o clipă dincolo de nu...). Viziunea poetului discerne departe, în tezaurul infinit al eterului, dar inima sa rămîne aici, lipită de vatra maternă (Pe-un plai / Bătut de zimbru / Se-nalţă-n zări / Tezaur — / Un grai / Cu-albastru timbru / Şi modulări / De aur...), de oceanul împădurit, în veşnic freamăt al munţilor şi luncilor noastre (Melodica plasă / De dulci ciripiri / Pe fragedul verde al fragedei firi / Simfonic se lasă, Prinzîndu-l rotund... / Ciute cui cucului, grav şi profund / Ca un pescar invizibil al serii). O „carte de lut“ care vibrează cu fiecare vers şi fiecare silabă. Einar Wanquist Nopţi de singurătate” Despre povestirile care au apărut în editura „Univers“, sub titlul „Nopţi de singurătate“, s-ar putea spune că sunt o replică dintre gheţurile profundului septentrion, la însorita „Carte de la San Michele“. Ca şi Axei Munthe, eremitul din Arjepluog este suedez şi este medic. Numai că aspiraţiile sale nu s-au îndreptat spre viaţa liniştită dintr-o caldă şi tihnită insulă a Mediteranei. „Medic la Stockholm, avea douăzeci şi patru de ani cînd, dintr-un imbold interior, a luat pe neaşteptate hotărîrea de a abandona spitalul confortabil şi o carieră mondenă, pe care studiile strălucite şi poziţia sa socială i le-ar fi asigurat, pentru a alege existenţa nesigură, plină de dificultăţi şi nenumărate privaţiuni, a unui medic rural tocmai în îndepărtata Laponie. . Notaţi bine, Laponia de acum o jumătate de veac, care, aşa cum spune George Sbârcea, traducătorul povestirilor şi autorul prezentării pe care le-o face, era pe atunci „o zonă aproape extraistorică“ unde oamenii trăiau tot atît ele primitiv ca şi în urmă cu un mileniu. Experienţa de viaţă, bogăţia de momente şi fapte adunate în peste treizeci de ani de activitate în tovărăşia lungilor nopţi polare, a verilor scurte şi reci din nord, dar în primul rînd a oamenilor simpli şi calzi din ţinutul zăpezilor eterne, i-au inspirat lui Einar Wanquist sute de povestiri, publicate în zeci de volume. Traduse în nenumărate ţări şi în multe ediţii, unele din aceste povestiri fac obiectul culegerii de faţă şi în mod cert, îl vor cuceri pe cititorul nostru, prin originalitatea subiectelor şi palpitantele momente de viaţă pe care le conţin. Liviu COMŞIA