Drum Nou, iunie 1972 (Anul 29, nr. 8521-8545)

1972-06-24 / nr. 8540

u­n nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8540 Simbătă, 24 iunie 1972 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniți-vil­­ Azi, 1st BfcISOV CONFERINŢA EXTRAORDINARĂ A ORGANIZAŢIEI JUDEŢENE DE PARTID Astăzi, la Braşov, au loc lucrările Conferinţei extraordinare a organizaţiei judeţene de partid. Conferinţa va dezbate modul cum s-au îndeplinit sarcinile rezultate din hotărîrile Conferinţei Na­ţionale din decembrie 1967 şi ale Congresului al X-lea al P.C.R. privind perfecţionarea condu­cerii şi planificării activităţii economico-sociale, dezvoltarea democraţiei socialiste şi sistemati­zarea localităţilor rurale. Totodată, Confe­rinţa va alege delegaţii Organizaţiei judeţene de partid Braşov la Conferinţa Naţională a P.C.R. DIN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. ŞI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII in marea întrecere socialistă, oamenii muncii din judeţul nostru înscriu rezulta­te remarcabile, hotă­­riţi să îndeplinească 15 Întreprinderi au realizat PLANUL SEMESTRIAL Cu fiecare zi ce ne apropie de data deschiderii lucrărilor Conferinţei Naţionale a parti­dului, colectivele de muncă ale întreprinderilor industriale braşovene consemnează noi realizări remarcabile în între­cerea socialistă. Pînă ieri, un număr de 15 unităţi economice din judeţ au raportat îndepli­nirea înainte de termen a pla­nului semestrial. Iată cîteva din veştile sosite la redacţie : COMBINATUL CHIMIC FĂGĂRAŞ Printr-un telex semnat de ing. Teodor Şuteu, directorul general al combinatului, chi­­miştii din Făgăraş au raportat îndeplinirea planului semes­trial înainte de termen. Colec­tivul combinatului este hotărît să întregească această reali­zare cu altele. După calculele efectuate, pînă la finele lunii depăşirile de plan se vor cifra la 13.700.000 lei la producţia globală, 12.700.000 lei la pro­ducţia marfă şi 4.500.000 lei valută la livrările pentru ex­port. FARTEC BRAŞOV Colectivul Fabricii de arti­cole tehnice din cauciuc a ra­portat îndeplinirea, cu 11 zile înainte de termen, a sarcinilor de plan pe primele şase luni ale anului la producţia globală şi la producţia marfă. Succesul se datoreşte, în prin­cipal, folosirii mai depline a maşinilor şi instalaţiilor, a timpului de lucru, utilizării u­­nor tehnologii noi şi mai efici­ente. în acest fel se a­­preciază că, pân­ă la finele lu­nii, prevederile de plan pe şase luni la producţia globa­lă vor fi depăşite cu 7,8 mi­lioane lei, iar la producţia marfă cu 8 milioane lei. I.P.E.C. BRAŞOV Graficele de producţie din întreprindere arătau ieri rea­lizarea, peste prevederile la zi, a 2.360 m.c. prefabricate din beton armat destinate con­structorilor de pe şantierele braşovene, ca şi din alte ju­deţe. Această producţie supli­mentară constituie, alături de rezultatele obţinute la alte sortimente de produse, con­cretizarea succesului obţinut de colectivul de la I.P.E.C. Braşov, care a îndeplinit sar­cinile de plan pe primele şa­se luni ale anului cu 10 zile mai devreme la producţia glo­bală şi cu 9 zile la producţia mamfă. Ca urmare, apreciază specialiştii întreprinderii, exis­tă condiţii ca pînă la finele lunii plănui la ambii indicatori amintiţi să fie depăşit cu 4 milioane Iei. I.I.L. FĂGĂRAŞ Folosirea mai deplină a ca­pacităţilor de producţie a per­mis harnicului colectiv de la I.I.L. Făgăraş să îndeplineas­că, ieri, sarcinile planului pe primele şase luni la producţia marfă. Contribuţia cea mai im­portantă la acest succes a a­­dus-o secţia de produse din mase plastice, destinate cu­­ prioritate livrărilor către uni- I tățile comerciale, cumpărăto- I rilor, deci. Chemarea adresată de con­ducerea partidului pentru rea­lizarea prevederilor cincinalu­lui înainte de termen a fost primită cu entuziasm de în­tregul nostru colectiv de mun­că. Sîntem conştienţi că pen­tru atingerea unor nivele su­perioare ale bunăstării trebuie să depunem eforturi susţinute, să asigurăm un ritm rapid de dezvoltare a producţiei mate­riale. Pentru a face înţelese aceste adevăruri, organizaţia noastră de partid desfăşoară o muncă politică susţinută. Totodată, ea a antrenat între­gul colectiv la o intensă acti­vitate de identificare şi pune­re în valoare a rezervelor de care dispunem pentru spori­rea producţiei, creşterea efici­enţei activităţii economice. Au fost întreprinse numeroase a­­nalize, studii, calcule, la care practic a participat întregul colectiv. în cele din urmă, am ajuns la concluzia că SÎNTEM ÎN • MĂSURA SA REALIZAM PREVEDERILE ACTUALULUI CINCINAL ÎN 4 ANI ŞI 6 LUNI. Angajamentul nostru are o fundamentare ştiinţifică, şi prin urmare este pe deplin realiza­bil. înfăptuirea lui cere însă eforturi susţinute, bine coordo­nate. în acest scop, ne-am prevăzut un plan concret de acţiune. Printre altele, în acest cincinal este prevăzută dez­voltarea capacităţilor de pro­ducţie, prin construirea şi da­rea în funcţiune a unei secţii de pieptănat celofibră. Noi am luat toate măsurile ca lucra­rea să fie realizată în bune, condiţii, respectîndu-se în­tocmai termenele de execuţie. Este deosebit de important să ne concentrăm eforturile în vederea devansării lucrărilor pentru că pe această cale se va putea obţine o producţie anuală de 4.000 tone şi econo­mii valutare de 5 milioane lei an. Sîntem hotărîţi să fa­cem totul pentru a ne aduce aportul la diminuarea efortu­rilor valutare ale ţării, care se fac în prezent pentru importul celofibrei necesare industriei noastre textile. înfăptuirea programului de dezvoltare a filaturii noastre de lînă necesită, desigur, im­portante fonduri de investiţii. Ştim foarte bine, că noi, co­lectivele care beneficiem de aceste fonduri, avem datoria patriotică să asigurăm o bună utilizare a noilor capacităţi de producţie, atingerea cît mai devreme a parametrilor pro­iectaţi. Numai astfel putem contribui la sporirea eficienţei investiţiilor efectuate, la­ rein­tegrarea cît mai grabnică în circuitul economic a fonduri­lor alocate. In acest scop, am prevăzut măsuri pentru creş­terea indicelui de utilizare a maşinilor de la 92 la sută la 95 la sută. Printre altele, pre­conizăm reducerea staţionări­lor la schimbarea partizilor, printr-o programare ştiinţifică, optimă a producţiei, corelată cu aprovizionarea şi desface­rea ritmică a producţiei. Ne preocupă, de asemenea, re­ducerea staţionării maşinilor pentru reparaţii, prin asigura­rea de piese de schimb de către atelierul nostru de între­ţinere. O preocupare deosebită­­a­­vem pentru creşterea coefici­­entului de schimburi. Pentru a atinge acest deziderat, am fă­cut un plan concret de core­lare a capacităţilor de pro­ducţie pe toate fazele de fa­bricaţie. Am aminti în acest Ing. Heinz FRÜHN, director (Continuare în pag. a 2-a) RASPUNZIND CHEMĂRII TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUŞESCU Colectivul Filaturii de lînă din Ghimbav se angajează să realizeze: Prevederile cincinalului in 4 ani si 6 imn IN UNITĂŢILE CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Rezultatele primei etape în acţiunea de raţionali­zare a sistemului de evidenţă Stadiul actual de dezvoltare a vieţii economice şi sociale — pro­blemele tot mai complexe pe ca­re le ridică procesul de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate progresul tehnic şi adîncirea necontenită a diviziu­nii sociale a muncii, determină o creştere rapidă a volumului şi importanţei sistemului informaţio­nal economico-social, ca element esenţial în procesul de condu­cere. Informaţiile sunt ______________ solicitate într-un volum tot mai mare pentru ne­voile conducerii la toate nive­lele — întreprin­dere, centrală, ramură economi­că — pentru ela­borarea planuri­lor și directive­lor cit și pentru controlul execu­tării acestora, asigurîndu-se prin aceasta sesizarea neajunsurilor, asigurarea din timp a măsurilor eficiente imediate, cît şi a siste­mului de prognoze economice. „Pentru a conduce — arăta to­varăşul NICOLAE CEAUŞESCU la deschiderea colocviului privind problemele ştiinţei conducerii so­­­cietăţii — se cere în primul rind o profundă şi temeinică cunoaş­tere a proceselor economice şi sociale, a realităţilor în care trăim, o previziune clară a dez­voltării societăţii şi elaborarea, pe această bază, a unei linii ge­nerale juste". Pe această coordonată se în­scriu şi prevederile din „Progra­mul privind perfecţionarea siste­mului informaţional economico­­social, introducerea sistemului de conducere cu mijloace de prelu­crare automată a datelor şi dota­rea economiei naţionale cu teh­nică de calcul în perioada 1971— 1980" aprobat de Comitetul Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. Transpunerea în viaţă a aces­tui vast­ program implică o con­centrare a muncii de evidenţă, a tehnicii de calcul existente şi o raţionalizare a în­tregului sistem informaţional. Vo­lumul de date din ce în ce mai mare, care stă la baza fundamen­tării deciziilor, impune ridicarea calităţii informa­ţiei, prin precizie şi rapiditate, e­­liminarea formu­larelor inutile şi a înregistrărilor paralele, unificarea şi tipizarea purtătorilor de infor­maţii în verigile decizionale. Programul de raţionalizare a sistemului de evidenţă se aplică în prezent şi în 9 unităţi repre­zentative ale Consiliului popular judeţean, desfăşurarea lucrărilor aflîndu-se în etapa definitivării proiectelor preliminare. La elabo­rarea acestora lucrează analişti de sistem — ingineri şi econo­mişti instruiţi la CEPECA — a- Victor NEGOESCU, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Braşov (Continuare în pag. a 2-a) Experienţe, opinii, pro­puneri privind perfecţio­narea, în continuare, a conducerii şi planificării activităţii economico­­sociale, dezvoltarea democraţiei socialiste — într-o fabrică ce se bucură atit în țară cît şi în străinătate de bune apre­cieri pentru calitatea deo­sebită a produselor sale, desigur vor fi destule nou­tăţile care ar putea interesa pe cititorii noştri. Despre ce o să ne vorbiţi cu prilejul acestui interviu ? —— Adevărat, noutăţi sînt multe la noi. Ar fi de ajuns să vă spun că zilnic intră în producţie cel puţin 2­ 3 CE ESTE NOU LA DUMNEAVOASTRĂ ? Azi ne răspunde : MARIA DATCU, directoarea Fabricii de tricotaje Braşov modele de tricotaje absolut noi (într-un an serviciul nostru de creaţie lansează aproape 1.500 !), sau că a­­nul acesta participăm cu produsele noastre la a­­proape 20 de tîrguri şi ex­poziţii internaţionale. Altă noutate vreau totuşi s-o menţionez : este vorba de montarea cu 5 luni mai de­vreme a unor importante capacităţi de producţie ca­re ne-au permis suplimen­tarea angajamentelor în cinstea Conferinţei Naţio­nale a partidului cu încă 110.000 bucăţi tricotate des­tinate pieţei interne. Am fă­cut această subliniere de­oarece circa 80 la sută din articolele produse de noi sunt solicitate la export. — Totuşi, spaţiile de pro­ducţie au rămas aceleaşi... — Tocmai acest lucru e­­videnţiază eforturile deo­sebite ale colectivului nos­tru care a ţinut să cinsteas­că şi astfel apropiatul eve­niment de istorică însem­nătate din viaţa partidului, a întregului nostru popor. D. RUJAN (Continuare în pag. a 2-a) --------------­ CONSFĂ­TUIRE LA CONSILIUL CULTURII ŞI EDUCAŢIEI SOCIALISTE în zilele de 22 şi 23 iunie a avut loc în Bucureşti o Consfă­tuire organizată de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, cu activişti culturali şi specialişti — fol­clorişti, etnografi, compozitori — din în­treaga ţară. Consfătuirea a a­­nalizat probleme pri­vind valorificarea creaţiei populare de către ansamblurile şi formaţiile artistice profesioniste şi de a­­matori, profilul şi activitatea şcolilor populare de artă, precum şi modalită­ţile de­­ îmbunătăţire a organizam mani­festărilor republicane, interjudeţene şi jude­ţene ale formaţiilor artistice de amatori. In cadrul dezbate­rilor au fost relevate succesele obţinute pe tărâmul valorificării folclorului, în diferi­tele sale ipostaze, precum şi unele de­ficienţe care au dus, pe alocuri, la dena­turarea şi vulgariza­rea acestuia, la toci­rea expresivităţii şi neglijarea autentici­tăţii sale. Participanţii au fă­cut, de asemenea, numeroase propuneri vizînd mai buna or­ganizare a manifes­tărilor republicane, interjudeţene şi jude­ţene ale formaţiilor artistice de amatori, insistînd asupra ne­cesităţii de a fi în­lăturate unele feno­mene negative care au dus la tendinţe de festivism, de competi­ţie în sine, de spec­taculos. La concursuri şi festivaluri — a subliniat consfătuirea — este necesar să participe formaţii cu activitate permanen­tă şi nu ocazionată de întrecerea artis­tică respectivă, așa cum se întîmplă a­­desea. (Agerpres) URGENTAT! RECOLTAREA ŞI DEPO­ZITAREA FINULUI! Cele peste 33.000 hectare fine­ţe naturale şi 6.582 hectare culti­vate cu trifoliene constituie o pu­ternică sursă furajeră în coopera­tivele agricole din judeţ. De a­­ceea, în marea majoritate a unităţilor agricole se acordă o atenţie deosebită atît recoltării cît şi depozitării finurilor. La Hăl­­cin­u, Apaţa, Ghimbav şi în alte cooperative agricole recoltarea trifolienelor (coasa 1) s-a în­cheiat,­ iar finul rezultat a fost transportat şi depozitat cu grijă în şuri şi fînare. La Cuciulata s-a început şi strîngerea celei de-a II-a recolte de pe suprafeţele de teren cultivate cu trifoliene. In alte unităţi, însă, cum sînt cele din Felmer, Calbor, Crizbav etc., coasa­­ la trifoliene abia a început şi se desfăşoară cu ne­îngăduită încetineală. Or, aceas­ta duce nu numai la diminuarea producţiei din recolta a doua, ci şi la scăderea simţitoare a cali­tăţii celei actuale. In cooperati­vele agricole rămase în urmă se impun măsuri energice şi eficien­te pentru urgentarea şi termina­rea cît mai repede a stringent linurilor de trifoi şi lucerna. O importanţă deosebită are stringerea la timp şi fără pierderi a finului de pe cele peste 33.000 hectare fineţe naturale. în majo­ritatea cooperativelor agricole a început şi această lucrare. în pre­zent, datorită faptului că lucră­rile de întreţinere a culturilor prăşitoare sunt pe terminate, s-a creat posibilitatea mobilizării u­­nui număr sp­orit de cooperatori la strînsul finului, acţiune care trebuie încheiată pînă la începe­rea secerişului. Spunem aceasta, deoarece recoltarea în maximum două săptămîni a fîneţelor natu­rale concură atît la asigurarea unui fin de bună calitate cît şi la crearea condiţiilor optime de dez­voltare a celei de-a doua recolte M­otava. Una din cele mai importante probleme ale campaniei de strîn­­gere a fînurilor este şi depozita­rea lor în cele mai bune condiţii. Aceasta are o importanţă deo­sebită, deoarece practica a de­monstrat că de felul cum se face depozitarea, depinde păstrarea nutreţului respectiv. Nu trebuie uitat faptul că, din cauza depozi­tării în condiţii mai puţin co­respunzătoare, în unele unităţi s-au stricat cantităţi importante de fîn. Chiar şi la ora actuală lîngă grajdurile brigăzii din satul Fîntîna (C.A.P. Hoghiz) se mai găsesc grămezi de fîn stricat din I. BRAGHEȘ Tractoristul Ion Masian, de la ferma nr. 3 a I.A.S. Prejmer, la strîn­­gerea recoltei de furaje. (Continuare în pag. a 2-a) ■ ■■IISIIIIlIflHIIBI Util £ tS ■ PENTRU O REPARAŢIE LA AUTOTURISM DUPĂ DUPĂ Arătam în ancheta „La depanarea televizoarelor diagnosticarea tehnică este „incomodată" de spiritul de căpătuială", publicată în ziarul nos­tru de sîmbătă, 17 iunie, tertipurile prin care cîţiva dintre lucrătorii de la atelierele de re­paraţii radio-televizoare ale cooperativei „Teh­nica“ reuşesc să înşele cetăţeanul, percepîndu-i preţuri care contrastea­ză flagrant cu valoarea reală a remedierilor fă­cute. Era, după cum spu­neam, o anchetă între­prinsă de redacţie, în colaborare cu brigada e­­conomică a Miliţiei ju­deţene, la sugestia mai multor cetăţeni care ne-au informat prin sesi­zări asupra acestei prac­tici necinstite. Ei bine, tot la cererea cetăţenilor, redacţia, cu sprijinul aceleiaşi bri­găzi economice, a făcut un sondaj în cîteva ate­liere de reparaţii auto. Fireşte, acţiunea nu a putut atinge proporţiile primului raid, dat fiind că atelierele de acest fel sînt suprasolicitate. Da­ca am fi lăsat efectiv cîteva maşini la „repa­rat" ar fi trebuit să aş­teptăm minimum o lună şi jumătate, ceea ce bineînţeles nu se putea acum cînd sezonul auto­mobilistic este în toi şi fiecare posesor de auto­turism ţine să-şi alerge „bolidul" şi nu să-l ţină zălogit într-un atelier ... Oricum, testul nostru (să-i zicem) de echitate, de legalitate, a confirmat temeinicia suspiciunilor unor cetăţeni în legătură cu „diagnosticarea" şi repararea autoturismelor la unele ateliere, cu în­cercarea unor me­şteri de a profita de neprice­perea cetăţeanului şi a-i încărca lista defecţiuni­lor în vederea încasării unor preţuri exagerate. Dar să dăm cuvîntul fap­telor ... Urcam într-un Fiat­ 850, proprietatea unui inginer specialist în teh­nologia construcţiilor de­­maşini, şeful secţiei de reparaţii auto de la o mare întreprindere bra­­şoveană. Maşina are a­­proape 100.000 km. la bord, dar fiind exploa­tată raţional, de un spe­cialist ce-i ghiceşte „su­părările“ şi după zum­zet, motorul funcţio­nează perfect. Singurele ei necazuri se referă la tinichigerie. Aripile şi pragurile de la uşi sunt însă ciupite de rugină. Ce-i drept autoturismul goneşte bine şi aşa, dar parcă tot i­-ar prinde bi­ne o reparaţie la caro­serie. Aşa că ne îndrep­tăm spre atelierul „Re­paraţii auto" din Cris­tian, nr. 120, aparţinînd cooperativei meşteşugă­reşti „Solidaritatea“ Rîş­­nov. Intrăm în vorbă cu Erhardt Rau, şeful ate­lierului, solicitîndu-i ser­viciile. — Mai repede de luna august, nu putem. Ori­ Ion COMAN (Continuare în pag. a 3-a) TARIF OCHI ANCHETA NOASTRĂ 3100 5000 .

Next