Drum Nou, iulie 1972 (Anul 29, nr. 8546-8571)
1972-07-04 / nr. 8548
a Redacţie 3 ’Steaua i0£?^e TG.MUBfcb Proletari din toate ţările. umţi-vii Mitm nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Hr 8548 Marţi, 4 iulie 1972 4 pagini 30 bani -SSSS Ieri, la Braşov s-a deschis. Seminarul naţional de modele educaţionale Ieri, la Universitatea Braşov au început lucrările seminarului naţional de modele educaţionale, organizat în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a P.C.R. Au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai Inspectoratului şcolar judeţean, numeroşi oameni de ştiinţă, cercetători, cadre didactice universitare. Lucrările seminarului au fost deschise de prof. dr. Radu Bogdan, rectorul Universităţii Braşov. Apoi, tovarăşul Victor Negoescu, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, a salutat această manifestare de înaltă ţinută ştiinţifică, din partea organelor locale de partid şi de stat. Au mai luat cuvîntul Pompiliu Vîlcu, director general în Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului, şi acad. prof. Nicolae Teodorescu, preşedintele comitetului de organizare al seminarului. In continuare, lucrările s-au desfăşurat pe secţii, participanţii dezbătînd probleme aflate ca prime urgenţe în planul de muncă al Ministerului Educaţiei şi Invăţămîntului (dezvoltarea în perspectivă a reţelei naţionale a invăţămîntului superior, normarea cadrelor didactice şi nomenclatorul de specialităţi), precum şi unele modele pentru prognoza Invăţămîntului şi pregătirii cadrelor, şi în cercetarea operaţională. Seminarul va dezbate, de asemenea, proiectele hărţii şcolare de amplasare în teritoriu a unităţilor şi instituţiilor de învăţămînt, corespunzător specificului fiecărei zone şi nivelului ei de dezvoltare social-economică. De asemenea, se va simula — pe calculatorul electronic — activităţile dintr-o universitate, ceea ce ar putea constitui, după încheierea lucrărilor seminarului, obiectul unei colaborări între Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului şi Universitatea Braşov. Lucrările seminarului continuă în cursul zilei de azi. r ------- ÎN CUPRINS „Jocul preţurilor" în unele magazine de legume şi fructe. (pag. a 2-a) • SPORT (pag. a 3-a) Acord indo-pakistanez privind stabilirea unei păci durabile în zonă. Pe fronturile de luptă din Indochina. (pag. a 4-a) CINCINALUL IN PATRU ANI ȘI JUMĂTATE! ÎN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. ŞI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII la baza angajamentului nostru de a realiza cincinalul în 4 ani în sectorul vegetal şi în 4 ani şi jumătate în zootehnie * Realizarea de producţii mari prin tehnologii avansate înflăcărată chemare la întrecere a Conferinţei extraordinare a organizaţiei de partid a municipiului Bucureşti de a realiza planul cincinal în patru ani şi jumătate se adresează şi nouă celor ce lucrăm pe ogoarele patriei. Şi pot afirma cu tărie că acest obiectiv de cea mai mare importanţă pentru progresul economic şi social al României, pentru ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor, este pe deplin realizabil şi în cooperativa noastră. Chezăşie stau măsurile complexe luate pentru dezvoltarea agriculturii, rezultatele obţinute pînă acum în producţie, hotărîrea noastră fermă de a da viaţă politicii partidului. In acest sens, aş vrea să arăt că în urma analizelor temeinice pe care le-am făcut asupra posibilităţilor de care dispunem, am ajuns la concluzia că este pe deplin posibil să realizăm prevederile cincinalului in patru ani la producţiile medii şi fondul de stat in sectorul vegetal şi în patru ani şi jumătate în cel animalier. De altfel, acesta este şi angajamentul pe care ni-l luăm acum, în preajma Conferinţei Naţionale a partidului, a aniversării unui sfert de veac de la proclamarea Republicii. Desigur că pentru obţinerea înainte de termen a unor producţii de peste 30.000 kg. cartofi, 50.000 kg. sfeclă de zahăr, 4.000 kg. grîu la hectar, 4.000 1. lapte pe vacă furajată, precum şi pentru înfăptuirea celorlalte obiective prevăzute a fi realizate la sfîrşitul cincinalului trebuie să depunem eforturi susţinute pentru utilizarea Pe cit mai eficientă a sprijinului care ni-i acordă statul. Aş da doar un singur exemplu: dacă în perioada 1964—1968 noi am folosit în medie doar circa 200 kg. îngrăşăminte chimice, în perioada 1968—1971 cantitatea a crescut la peste 500 kg. la ha., iar în anul acesta folosim în medie peste 700 kg. In anii viitori această cantitate va crește şi mai mult. Pentru utilizarea cu randament maxim a acestor îngrășăminte, noi am cerut să ni se întocmească o nouă hartă agrochimică, întrucît structura culturilor s-a schimbat, iar producţiile tot mai mari realizate au modificat conţinutul de substanţe nutritive a solului. In pre-Ing. Toma CARDOŞ, preşedintele C.A.P. Cristian (Continuare în pag. a 2-a) Simpozion de ergonomie La Institutul „Proiect“ Braşov a avut loc, ieri, un simpozion cu tema „Cercetări şi realizări ergonomice în întreprinderile constructoare de maşini“. Au participat conducători de întreprinderi, ingineri şefi, şefi ai compartimentelor de organizare a producţiei şi a muncii, specialişti din fabrici şi uzine, cadre universitare, reprezentanţi ai unor organizaţii de masă etc. Luînd cuvîntul, tovarăşul Ioan Bordaş, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., a urat deplin succes lucrărilor simpozionului organizat în cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R. de către Cabinetul judeţean O.S.P.M., în colaborare cu Laboratorul judeţean de cercetări multidisciplinare în domeniul socialpolitic şi uzina „Tractorul“, simpozionul a prilejuit un larg schimb de experienţă şi opinii, de analiza temeinică privind alegerea celor mai eficace modalităţi, tehnici şi procedee pentru o abordare ergonomică a organizării locurilor de muncă pe fluxul de fabricaţie, în general a procesului de producţie în construcţia de maşini. Icon: iniţiatorii acţiunii „întregul spor de producţie al anului 1972 cu scule economisite" si au dublei angajamentere . Acţiunea iniţiată de colectivul uzinei „Hi- J dromecanica" avînd ca obiectiv realizarea în- tregului spor al producţiei pe anul 1972 cu scule economisite are valenţe multiple. Dez- baterile organizate în organizaţiile de partid, grupele sindicale, secţiile şi atelierele de fa- bricaţie, în scopul depistării căilor de econo- misire a sculelor, au condus totodată la iden- tificarea unor noi rezerve de sporire a volu- mului producţiei. Ca urmare, colectivul uzinei“- pentru a doua oară în ultima lună — şi-a suplimentat angajamentele, ceea ce înseamnă că în acest an la uzina „Hidromecanica“ se va obţine o producţie suplimentară în valoare de 3.500.000 lei la producţia marfă şi 3.200.000 lei la pro-ducția marfă vândută și încasată. 1 IA FABRICA DE ŞURUBURIEXIGENŢELE „MICRONULUI—GRAMULUI—SECUNDEI“ au devenit criterii de bară în aprecierea retultatelor şi în secţiile auxiliare _ 1 # Scule în valoare de 80.000-100.000 lei vor fi redate în circuitul economic . Matriţele din carburi metalice necesare pentru presarea piuliţelor trebuiau realizate din materiale importate. Maistrul principal Gheorghe Muscalu s-a angajat să le realizeze prin recondiţionarea matriţelor uzate . Prin scurtarea duratei de imobilizare a maşinii de ascuţit şuruburi cu 4 zile, echipa condusă de Andrei Ionaş a asigurat condiţii pentru realizarea unei producţii suplimentare de 3 milioane şuruburi . Electrocariştii recuperează săptămînal 25—30 kg. organe de asamblare Iniţiativa „Micronul, gramul, secunda — în slujba eficienţei“ a fost preluată cu operativitate şi de către colectivul Fabricii de şuruburi. De curînd, rezultatele obţinute au fost supuse analizei comitetului de partid. Succesele dobîndite, prin crearea unei opinii de masă împotriva risipei, neglijenţei, superficialităţii, ne-au determinat să extindem această acţiune şi în secţiile auxiliare — ne spunea tovarăşul Vaier Damian, secretarul comitetului de partid. Ne gîndim s-o extindem şi în cadrul serviciilor. In fond, exigenţele pentru o muncă de calitate, eficientă, disciplinată trebuie să-şi găsească teren fertil de aplicare în orice activitate, în secţiile auxiliare am făcut cunoştinţă şi cu cîteva rezultate. Primul popas îl facem la sculărie. Interlocutor, ing Emil Bumbea, şeful secţiei. — Acţiunea şi-a găsit o largă aplicabilitate în secţia sculărie. In fond, producţia noastră trebuie să fie, este de o tehnicitate superioară fabricaţiei de bază, aşa încît exigenţele „micronului“ sunt pe primul plan. Este adevărat că şi pînă la aplicarea iniţiativei cei peste 100 de sculeri ai noştri munceau bine. Se întîmpla totuşi ca uneori abaterile de la disciplina tehnologică să fie trecute prea uşor cu vederea Şi producţia avea de suferit. In prezent, orice neregulă semnalată de controlul interfazic comportă o discuţie, în prezenţa maistrului. Se stabileşte cel care se face vinovat. Actele de neglijenţă sunt aduse operativ la cunoştinţa întregului colectiv. Desigur că nimănui nu-i convine să-i fie afişat numele pe panoul „celor certaţi cu exigenţele micronului“. Aş cita în acest sens cazul lui Gheorghe Ileana sau al lui Csutka Zoltán. Primul strunjise necorespunzător o matriţă, iar cel 7, FORT (Continuare în pag. a 2-a1 Colectivul Fabricii de tricotaje s-a angajat ca în cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R., să livreze în mod suplimentar la export tricotaje în valoare de 400.000 leivalută. In primele 6 luni ale anului, cuvîntul dat a fost onorat în întregime, angajamentul fiind depăşit cu 85.000 lei valută. Fotografia ne înfăţişează secţia confecţii a fabricii, unde tehnologiile avansate şi utilajele de mare, randament sunt — alături de priceperea şi hărnicia oamenilor — două din garanţiile succeselor. A A ÎNCEPUT Festivalul muzicii de cameră Braşov 1972 Duminică seară, în sala Teatrului dramatic, a avut loc deschiderea celei de-a III-a ediţii a Festivalului muzicii de cameră, Braşov 1972, care se va desfăşura între 2 şi 9 iulie. Au participat tovarăşii Ştefan Antoniu, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., Victor Negoescu, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Braşov, activişti de partid şi de stat, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, un numeros public. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Mihai Coleff, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, care a menţionat amploarea şi însemnătatea acestei manifestări culturale şi a virat succes tuturor formaţiilor participante. Din partea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, festivalul a fost salutat de Nicolae Călinoiu, director general al Direcţiei muzicii din C.G.E.S. A urmat apoi concertul inaugural, care s-a bucurat de un deosebit succes. (Amănunte în pagina a 3-a). 11 ■ I ■ I ■ I ■ IVtlttlIiWIIIIKfl IMIM tH iMiMinSMIHifiSI SIBII Secerişul se apropie Vor funcţiona combinele fără întreruperi ! Nu peste multă vreme, în unităţile agricole din judeţul nostru se va declanşa campania de recoltare a cerealelor păioase. In acest an, culturile respective promit producţii din cele mai mari. Dar ca întreaga recoltă să fie strînsă în timp cit mai scurt şi fără pierderi, este necesară o temeinică pregătire, o organizare judicioasă a muncii lucrătorilor din I.A.S., cooperatorilor şi mecanizatorilor. La buna desfăşurare a lucrărilor este însă chemată să-şi aducă deplina contribuţie şi întreprinderea de aprovizionare tehnico-materială a agriculturii. In legătură cu măsurile întreprinse aici în acest sens, am avut o scurtă convorbire cu tov. MATE ANDREI, directorul comercial al unităţii. — Ţinînd seama de cerinţele sporite ale I.A.S. si C.A.P. — ne-a relatat, printre altele, interlocutorul — noi ne-am aprovizionat din vreme cu un număr suficient de saci. Dar spre deosebire de întreprinderile agricole de stat, care s-au îngrijit să-şi asigure întregul necesar, cooperativele agricole au ridicat pînă acum numai 6.500 de saci, din cei 20.000 solicitaţi prin planurile de aprovizionare. Este timpul ca şi restul unităţilor interesate să urmeze exemplul cooperativelor agricole din Hălchiu, Feldioara, Prejmer, Cristian, Ghimbav şi altele, care au înţeles că este numai în interesul lor să nu amîne rezolvarea problemei pînă în ultimul moment. — După cum se ştie, funcţionarea neîntreruptă a combinelor şi a celorlalte niagînî agricole ce concură la succesul campaniei de recoltări nu poate fi asigurată tară un stoc minim de piese de schimb. In ce măsură sînteţî pre- Convorbire realizată de C. ILIESCU (Continuare în pag. a 2-a) Vizita la Braşov a adjunctului ministrului culturii al R. D. Germane In cadrul vizitei pe care o face în ţara noastră la invitaţia Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, pentru a participa la „Zilele artei distractive din R. D. Germană", dr. Werner Răckwitz, adjunct al ministrului culturii al R. D. Germane, a fost duminică şi luni oaspetele Braşovului. In cursul vizitei, dr. Werner Rackwitz a avut convorbiri la Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă şi a vizitat obiective culturale şi turistice ale oraşului. „Un copil pe care-l instruim este un om cîştigat“, scria Victor Hugo. Copiii — flori ale vieţiu şi simţim clipă—declipă, ceas de ceas, în şcoli, pe şantierele muncii patriotice, părtaşi la măreaţa operă de construcţie în care se află angajat întregul popor ca un singur trup, o singură inimă. Zîmbetul lor ne toarnă în suflet bucuria. Ei sunt viitorul ţării, viitorii muncitori, ingineri, profesori, medici, artişti... Aceştia sunt cei mulţi. .. Dar — pentru că, din păcate, există un „dar“ — pe lingă această imensă majoritate există şi copiiiproblemă, minorii în „derivă“... — Este dureros cînd un copil ajunge pe banca acuzaţilor, ne spunea Voicu Mihăilă, judecător. Mie, ca om al legii, mi se strînge inima cînd trebuie să condamn un minor. Această condamnare este întotdeauna şi o condamnare a părinţilor. Ei nu plătesc cu libertatea, dar sînt vinovaţi, sunt primii vinovaţi. Baza educaţiei o constituie familia. Este veriga cea mai importantă a lanţului procesului educativ. Atunci cînd copilul este mic, în primii ani ai vieţii, atunci trebuie modelat. Altfel, golurile în educaţie se vor întoarce împotriva societăţii, a părinţilor înşişi... ANCHETA NOASTRĂ Este ciudat însă că acei părinţi care prin modul lor greşit de a gîndi, de a concepe eduaţia, au contribuit la decăderea propriilor lor copii, nu-şi recunosc vina nici măcar în ceasul al 12-lea. Ei caută să iasă basma curată cu nişte argumente care, de fapt, le reliefează şi mai mult erorile. Astfel, Mihai Moisoiu, tatăl minorului Tănase Moisoiu, om după care tatăl ..trebuie să fie musafir acasă’’, după ce şi-a scăpat fiul din mină, este supărat pe toată lumea care, cică, s-ar fi coalizat împotriva „micuţului“. Care sunt faptele ? Tănase Moisoiu, aflat acum în preajma majoratului, a suferit două condamnări: una cu suspendarea pedepsei, şi poate de aceea tatăl „omite“ să ne-o amintească, pentru că împreună cu majorul Viorel Gîrboan a furat şi a condus pe drumurile publice un autocamion, iar a doua pentru viol în grup şi ultraj la bunele moravuri. Părintele este atît de orbit de această aşa-zisă dragoste paternă, încît s-a lăsat bătut de fiu în faţa dirigintelui clasei, fără să schiţeze vreun gest! Este în schimb mîndru de „isteţimea“ acestuia, care a reuşit să se ascundă atît de bine, fugind de acasă, îneît au trebuit cîteva zile ca să fie depistat. Intr-adevăr, cetăţene Moisoiu, dumneata ai fost un „musafir“ nu acasă, ci în viaţa copilului. A trăit experienţe dureroase şi poate mai tîrziu vă va acuza că aţi contribuit la amputarea copilăriei lui. Atunci, poate vă veţi înţelege greşeala, dar va fi — şi de fapt este — prea tîrziu. Dumitru Rădiţă, în vîrstă de 16 ani, a abandonat şcoala, vagabondînd, din cauză că părinţii au considerat că „este prea mic ca să Eduard HUIDAN (Continuare în pag. a 3-a : Părinţi corigenţi la capitolul... educaţie JLL