Drum Nou, iulie 1972 (Anul 29, nr. 8546-8571)

1972-07-04 / nr. 8548

a Redacţie 3 ’Steaua i0£?^e TG.MUBfcb Proletari din toate ţările. umţi-vii M­itm nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Hr 8548 Marţi, 4 iulie 1972 4 pagini 30 bani -SSS­S Ieri, la Braşov s-a deschis. Seminarul naţional de modele educaţionale Ieri, la Universitatea Braşov au început lucrările seminarului na­ţional de modele educaţionale, or­ganizat în întîmpinarea Conferin­ţei Naţionale a P.C.R. Au parti­cipat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai Inspectoratului şcolar judeţean, numeroşi oameni de ştiinţă, cer­cetători, cadre didactice universi­tare. Lucrările seminarului au fost deschise de prof. dr. Radu Bog­dan, rectorul Universităţii Braşov. Apoi, tovarăşul Victor Negoescu, vicepreşedinte al Consiliului popu­lar judeţean, a salutat această ma­nifestare de înaltă ţinută ştiin­ţifică, din partea organelor locale de partid şi de stat. Au mai luat cuvîntul Pompiliu Vîlcu, director general în Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului, şi acad. prof. Ni­­colae Teodorescu, preşedintele co­mitetului de organizare al semi­narului. In continuare, lucrările s-au desfăşurat pe secţii, participanţii d­ezbătînd probleme aflate ca prime urgenţe în planul de muncă al Ministerului Educaţiei şi Invăţămîntului (dezvoltarea în perspectivă a reţelei naţionale a invăţămîntului superior, norma­rea cadrelor didactice şi nomen­clatorul de specialităţi), precum şi unele modele pentru prognoza Invăţămîntului şi pregătirii ca­drelor, şi în cercetarea operaţio­nală. Seminarul va dezbate, de asemenea, proiectele hărţii şcolare de amplasare în teritoriu a uni­tăţilor şi instituţiilor de învăţă­­mînt, corespunzător specificului fiecărei zone şi nivelului ei de dezvoltare social-economică. De asemenea, se va simula —­ pe cal­culatorul electronic — activită­ţile dintr-o universitate, ceea ce ar putea constitui, după încheierea lucrărilor seminarului, obiectul unei colaborări între Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului şi U­­niversitatea Braşov. Lucrările seminarului continuă în cursul zilei de azi. r -------­ ÎN CUPRINS „Jocul preţurilor" în unele maga­zine de legume şi fructe. (pag. a 2-a) • SPORT (pag. a 3-a) Acord indo-pakistanez privind sta­bilirea unei păci durabile în zonă. Pe fronturile de luptă din Indo­china. (pag. a 4-a) CINCINALUL IN PATRU ANI ȘI JUMĂTATE! ÎN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. ŞI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII la baza angajamentului nostru de a realiza cincinalul în 4 ani în sectorul vegetal şi în 4 ani şi jumătate în zootehnie * Realizarea de pro­ducţii mari prin tehnologii avansate înflăcărată chemare la între­cere a Conferinţei extraordinare a organizaţiei de partid a munici­piului Bucureşti de a realiza pla­nul cincinal în patru ani şi jumă­tate se adresează şi nouă celor ce lucrăm pe ogoarele patriei. Şi pot afirma cu tărie că acest obiectiv de cea mai mare impor­tanţă pentru progresul economic şi social al României, pentru ri­dicarea bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor, este pe deplin realizabil şi în coope­rativa noastră. Chezăşie stau mă­surile complexe luate pentru dez­voltarea agriculturii, rezultatele obţinute pînă acum în producţie, hotărîrea noastră fermă de a da viaţă politicii partidului. In acest sens, aş vrea să arăt că în urma analizelor temeinice pe care le-am făcut asupra posibi­lităţilor de care dispunem, am a­­juns la concluzia că este pe de­plin posibil să realizăm prevede­rile cincinalului in patru ani la producţiile medii şi fondul de stat in sectorul vegetal şi în patru ani şi jumătate în cel animalier. De altfel, acesta este şi angaja­mentul pe care ni-l luăm acum, în preajma Conferinţei Naţionale a partidului, a aniversării unui sfert de veac de la proclamarea Republicii. Desigur că pentru obţinerea îna­inte de termen a unor producţii de peste 30.000 kg. cartofi, 50.000 kg. sfeclă de zahăr, 4.000 kg. grîu la hectar, 4.000 1. lapte pe vacă furajată, precum şi pentru înfăp­tuirea celorlalte obiective prevă­zute a fi realizate la sfîrşitul cin­cinalului trebuie să depunem e­­forturi susţinute pentru utilizarea Pe cit mai eficientă a sprijinului care ni-i acordă statul. Aş da doar un singur exemplu: dacă în perioada 1964—1968 noi am folosit în medie doar circa 200 kg. îngrăşăminte chimice, în perioada 1968—1971 cantitatea a crescut la peste 500 kg. la ha., iar în anul acesta folosim în medie peste 700 kg. In anii viitori această canti­tate va crește şi mai mult. Pentru utilizarea cu randament maxim a acestor îngrășăminte, noi am cerut să ni se întocmească o nouă hartă agrochimică, întrucît struc­tura culturilor s-a schimbat, iar producţiile tot mai mari realizate au modificat conţinutul de sub­stanţe nutritive a­ solului. In pre-Ing. Toma CARDOŞ, preşedintele C.A.P. Cristian (Continuare în pag. a 2-a) Simpozion de ergonomie La Institutul „Proiect“ Braşov a avut loc, ieri, un simpozion cu tema „Cercetări şi rea­lizări ergonomice în întreprinderile construc­toare de maşini“. Au participat conducători de întreprinderi, ingineri şefi, şefi ai compartimentelor de or­ganizare a producţiei şi a muncii, specialişti din fabrici şi uzine, cadre universitare, repre­zentanţi ai unor organizaţii de masă etc. Luînd cuvîntul, tovarăşul Ioan Bordaş, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., a urat deplin succes lucrărilor simpozionului organizat în cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R. de către Cabinetul judeţean O.S.P.M., în colaborare cu Laboratorul judeţean de cercetări multidisciplinare în domeniul social­­politic şi uzina „Tractorul“, simpozionul a prilejuit un larg schimb de experienţă şi opi­nii, de analiza temeinică privind alegerea celor mai eficace modalităţi, tehnici şi pro­cedee pentru o abordare ergonomică a orga­nizării locurilor de muncă pe fluxul de fabri­caţie, în general a procesului de producţie în construcţia de maşini. I­con: iniţiatorii acţiunii „întregul­­ spor de producţie al anului­­ 1972 cu scule economisite"­­ si­ au dublei angajamentere . Acţiunea iniţiată de colectivul uzinei „Hi- J dromecanica" avînd ca obiectiv realizarea în-­­ tregului spor al producţiei pe anul 1972 cu­­ scule economisite are valenţe multiple. Dez-­­ baterile organizate în organizaţiile de partid,­­ grupele sindicale, secţiile şi atelierele de fa-­­ bricaţie, în scopul depistării căilor de econo-­­ misire a sculelor, au condus totodată la iden-­­ tificarea unor noi rezerve de sporire a volu-­­ mului producţiei.­­ Ca urmare, colectivul uzinei­­“- pentru a­­ doua oară în ultima lună — şi-a suplimentat­­ angajamentele, ceea ce înseamnă că în acest­­ an la uzina „Hidromecanica“ se va obţine o­­ producţie suplimentară în valoare de 3.500.000­­ lei la producţia marfă şi 3.200.000 lei la pro-­­­ducția marfă vândută și încasată. 1 IA FABRICA DE ŞURUBURI­EXIGENŢELE „MICRONULUI—GRAMULUI—SECUNDEI“ au devenit criterii de bară în aprecierea retultatelor şi în secţiile auxiliare _­ 1 # Scule în valoare de 80.000-100.000 lei vor fi redate în circuitul economic . Matri­ţele din carburi metalice necesare pentru presarea piuliţelor trebuiau realizate din materiale importate. Maistrul principal Gheorghe Muscalu s-a angajat să le rea­lizeze prin recondiţionarea matriţelor uzate . Prin scurtarea duratei de imobilizare a maşinii de ascuţit şuruburi cu 4 zile, echipa condusă de Andrei Ionaş a asigurat con­diţii pentru realizarea unei producţii supli­mentare de 3 milioane şuruburi . Electro­­cariştii recuperează săptămînal 25—30 kg. organe de asamblare Iniţiativa „Micronul, gramul, secunda — în slujba eficienţei“ a fost preluată cu operativitate şi de către colectivul Fabricii de şuruburi. De curînd, rezul­tatele obţinute au fost supuse analizei comitetului de partid.­­ Succesele dobîndite, prin crearea unei opinii de masă îm­potriva risipei, neglijenţei, su­perficialităţii, ne-au determinat să extindem această acţiune şi în secţiile auxiliare — ne spu­nea tovarăşul Vaier Damian, secretarul comitetului de par­tid. Ne gîndim s-o extindem şi în cadrul serviciilor. In fond, exigenţele pentru o muncă de calitate, eficientă, disciplinată trebuie să-şi găsească teren fer­til de aplicare în orice activi­tate, în secţiile auxiliare am făcut cunoştinţă şi cu cîteva rezulta­te. Primul popas îl facem la sculărie. Interlocutor, ing Emil Bumbea, şeful secţiei. — Acţiunea şi-a găsit o lar­gă aplicabilitate în secţia scu­lărie. In fond, producţia noas­tră trebuie să fie, este de o teh­nicitate superioară fabricaţiei de bază, aşa încît exigenţele „micronului“ sunt pe primul plan. Este adevărat că şi pînă la aplicarea iniţiativei cei peste 100 de sculeri ai noştri munceau bine. Se întîmpla totuşi ca une­ori abaterile de la disciplina tehnologică să fie trecute prea uşor cu vederea Şi producţia a­­vea de suferit. In prezent, orice neregulă semnalată de controlul interfazic comportă o discuţie, în prezenţa maistrului. Se stabi­leşte cel care se face vinovat. Actele de neglijenţă sunt aduse operativ la cunoştinţa întregului colectiv. Desigur că nimănui nu-i convine să-i fie afişat nu­mele pe panoul „celor certaţi cu exigenţele micronului“. Aş cita în acest sens cazul lui Gheorghe Ileana sau al lui Csut­ka Zoltán. Primul strunjise ne­corespunzător o matriţă, iar cel 7, FORT (Continuare în pag. a 2-a1 Colectivul Fabricii de tricotaje s-a an­gajat ca în cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R., să livreze în mod suplimentar la export tricotaje în valoare de 400.000 lei­­valută. In primele 6 luni ale anului, cuvîn­tul dat a fost onorat în întregime, angaja­mentul fiind depăşit cu 85.000 lei­ valută. Fotografia ne înfăţişează secţia confecţii a fabricii, unde tehnologiile avansate şi uti­lajele de mare, randament sunt — alături de priceperea şi hărnicia oamenilor — două din garanţiile succeselor. A A ÎNCEPUT Festivalul muzicii de cameră Braşov 1972 Duminică seară, în sala Teatrului dra­matic, a avut loc deschiderea celei de-a III-a ediţii a Festiva­lului muzicii de ca­meră, Braşov 1972, care se va desfăşura între 2 şi 9 iulie. Au participat tovarăşii Ştefan Antoniu, se­cretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., Victor Ne­goescu, vicepreşedin­te al Consiliului popu­lar judeţean Braşov, activişti de partid şi de stat, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, un numeros public. Cuvîntul de deschi­dere a fost rostit de Mihai Coleff, preşe­dintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, care a menţionat am­ploarea şi însemnăta­tea acestei manifes­tări culturale şi a vi­rat succes tuturor for­maţiilor participan­te. Din partea Consi­liului Culturii şi E­­ducaţiei Socialiste, festivalul a fost sa­lutat de Nicolae Căli­­noiu, director general al Direcţiei muzicii din C.G.E.S. A urmat apoi con­certul inaugural, ca­re s-a bucurat de un deosebit succes. (A­­mănunte în pagina a 3-a). 11 ■ I ■ I ■ I ■ IVtlttlIiWIIIIKfl IMIM tH iMiMinSMIHifiSI SIBII Secerişul se apropie Vor funcţiona combinele fără întreruperi ! Nu peste multă vreme, în uni­tăţile agricole din judeţul nostru se va declanşa campania de re­coltare a cerealelor păioase. In acest an, culturile respective promit producţii din cele mai mari. Dar ca întreaga recoltă să fie strînsă în timp cit mai scurt şi fără pierderi, este necesară o temeinică pregătire, o organizare judicioasă a muncii lucrătorilor din I.A.S., cooperatorilor şi meca­nizatorilor. La buna desfăşurare a lucrărilor este însă chemată să-şi aducă deplina contribuţie şi în­treprinderea de aprovizionare teh­­nico-materială a agriculturii. In legătură cu măsurile întreprinse aici în acest sens, am avut o scurtă convorbire cu tov. MATE­ ANDREI, directorul comercial al unităţii. — Ţinînd seama de cerinţele sporite ale I.A.S. si C.A.P. — ne-a relatat, printre altele, interlocuto­rul — noi ne-am aprovizionat din vreme cu un număr suficient de saci. Dar spre deosebire de în­treprinderile agricole de stat, ca­re s-au îngrijit să-şi asigure în­tregul necesar, cooperativele a­­gricole au ridicat pînă acum nu­mai 6.500 de saci, din cei 20.000 solicitaţi prin planurile de apro­vizionare. Este timpul ca şi res­tul unităţilor interesate să urmeze exemplul cooperativelor agricole din Hălchiu, Feldioara, Prejmer, Cristian, Ghimbav şi altele, care au înţeles că este numai în inte­resul lor să nu amîne rezolvarea problemei pînă în ultimul mo­ment. — După cum se ştie, funcţiona­rea neîntreruptă a combinelor şi a celorlalte niagînî agricole ce concură la succesul campaniei de recoltări nu poate fi asigurată tară un stoc minim de piese de schimb. In ce măsură sînteţî pre- Convorbire realizată de C. ILIESCU (Continuare în pag. a 2-a) Vizita la Braşov a adjunctului ministrului culturii al R. D. Germane In cadrul vizitei pe care o face în ţara noastră la invitaţia Consi­liului Culturii şi Educaţiei Socia­liste, pentru a participa la „Zilele artei distractive din R. D. Ger­mană", dr. Werner Răckwitz, ad­junct al ministrului culturii al R. D. Germane, a fost duminică şi luni oaspetele Braşovului. In cursul vizitei, dr. Werner Rackwitz a a­­vut convorbiri la Comitetul jude­ţean de cultură şi educaţie socia­listă şi a vizitat obiective cultu­rale şi turistice ale oraşului. „Un copil pe care-l instruim este un om cîş­­tigat“, scria Victor Hugo. Copiii — flori ale vie­­­ţiu şi simţim­ clipă—de­­clipă, ceas de ceas, în şcoli, pe şantierele mun­cii patriotice, părtaşi la măreaţa operă de con­strucţie în care se află angajat întregul popor ca un singur trup, o sin­gură inimă. Zîmbetul lor ne toarnă în suflet bucuria. Ei sunt viitorul ţării, viitorii muncitori, ingineri, profesori, me­dici, artişti... Aceştia sunt cei mu­lţi. .. Dar — pentru că, din păcate, există un „dar“ — pe lingă această imensă ma­joritate există şi copiii­­problemă, minorii în „derivă“... — Este dureros cînd un copil ajunge pe ban­ca acuzaţilor, ne spunea Voicu Mihăilă, judecă­tor. Mie, ca om al le­gii, mi se strînge inima cînd trebuie să condamn un minor. Această con­damnare este întotdeau­na şi o condamnare a părinţilor. Ei nu plătesc cu libertatea, dar sînt vi­novaţi, sunt primii vino­vaţi. Baza educaţiei o constituie familia. Es­te veriga cea mai im­portantă a lanţului pro­cesului educativ. Atunci cînd copilul este mic, în primii ani ai vieţii, a­­tunci trebuie modelat. Altfel, golurile în edu­caţie se vor întoarce îm­potriva societăţii, a pă­rinţilor înşişi... ANCHETA NOASTRĂ Este ciudat însă că acei părinţi care prin modul lor greşit de a gîndi, de a concepe edu­­­aţia, au contribuit la decăderea propriilor lor copii, nu-şi recunosc vi­na nici măcar în ceasul al 12-lea. Ei caută să iasă basma curată cu nişte argumente care, de fapt, le reliefează şi mai mult erorile. Astfel, Mihai Moisoiu, tatăl minorului T­ănase Moisoiu, om după care tatăl ..trebuie să fie mu­­safir acasă’’, după ce­ şi-a scăpat fiul din mină, este supărat pe toată lu­mea care, cică, s-ar fi coalizat împotriva „mi­cuţului“. Care sunt fap­tele ? Tănase Moisoiu, aflat acum în preajma majoratului, a suferit două condamnări: una cu suspendarea pedep­sei, şi poate de aceea tatăl „omite“ să ne-o a­­mintească, pentru că împreună cu majorul Viorel Gîrboan a furat şi a condus pe drumurile publice un autocamion, iar a doua pentru viol în grup şi ultraj la bu­­nele moravuri. Părinte­le este atît de orbit de această aşa-zisă dragos­te paternă, încît s-a lă­sat bătut de fiu în faţa dirigintelui clasei, fără să schiţeze vreun gest! Este în schimb mîndru de „isteţimea“ acestuia, care a reuşit să se as­cundă atît de bine, fu­gind de acasă, îneît au trebuit cîteva zile ca să fie depistat. Intr-adevăr, cetăţene Moisoiu, dumneata ai fost un „musafir“ nu acasă, ci în viaţa copi­lului. A trăit experien­ţe dureroase şi poate mai tîrziu vă va acuza că aţi contribuit la am­putarea copilăriei lui. Atunci, poate vă veţi înţelege greşeala, dar va fi — şi de fapt este — prea tîrziu. Dumitru Rădiţă, în vîrstă de 16 ani, a aban­donat şcoala, vagabon­­dînd, din cauză că pă­rinţii au considerat că „este prea mic ca să Eduard HUIDAN (Continuare în pag. a 3-a­ : Părinţi corigenţi la capitolul... educaţie JLL

Next