Drum Nou, septembrie 1972 (Anul 29, nr. 8598-8623)
1972-09-27 / nr. 8620
Proletari din toate ţările, uniţi-vil vum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8620 Miercuri, 27 septembrie 1972 4 pagini 30 bani PFMI TU trebuie pasa la aaaposi 11 {j| cg| m SCÍ1P| |j{npj Ea C.A.P. Vulcan,strângerea recoltei se desfăşoară cu intensitate sporită. Folosind din plin timpul de lucru, cooperatorii de aici, ajutaţi de elevii din comună, lucrau luni din plin la recoltatul cartofilor şi al porumbului-siloz. în orice condiţii, întreaga producţie va fi strînsă de pe cîmp Conducerea partidului şi statului a pus în faţa noastră, a tuturor locuitorilor satelor, sarcina de cea mai mare răspundere şi urgenţă de a folosi toate forţele, astfel ca în timpul cel mai scurt, indiferent de starea vremii, să strîngem întreaga recoltă, pentru a înlătura orice pierdere. Aş vrea să spun că ţăranii cooperatori din Măeruş, mecanizatorii ce ne deservesc unitatea şi-au pus la inimă îndemnul partidului şi, cu mic cu mare, participă la recoltatul cartofilor, al sfeclei de zahăr, fructelor ca şi al celorlalte produse ale toamnei. Bineînţeles, pentru a putea face faţă volumului foarte mare de muncă din această perioadă, consiliul de conducere, ajutat îndeaproape de comitetul comunal de partid şi comitetul executiv al consiliului popular, îşi dă toată silinţa să organizeze cît mai bine întreaga activitate, astfel ca toată forţa de muncă, mijloacele mecanice să poată lucra zilnic cu randament maxim. Ne dăm seama, o dată în plus, că de foarte mare importanţă în realizarea acestui scop este aplicarea acordului global, sistem de organizare şi retribuire care cointeresează în cel mai înalt grad pe lucrătorii ogoarelor în rezultatele muncii lor. Aoi aplicăm acordul global la toate culturile prăşitoare, pentru care au încheiat angajamente nu numai membrii cooperatori, ci şi personalul administrativ. N-aş vrea să spun prea multe despre felul cum s-a lucrat pînă acum, însă un lucru e clar: oamenii au făcut treabă bună, iar producţia răsplăteşte efortul depus. Acum, la recoltat, după cum arătam, cooperatorii participă în masă la lucru, unui Ioan CUCU, preşedintele C.A.P. Măeruş (Continuare în pag. a 2-a) Seară închinată cooperatorilor fruntaşi în campania de recoltare La căminul cultural din comuna Tărlungeni a avut loc o seară închinată ţăranilor cooperatori fruntaşi în campania de recoltare. Cu acest prilej, mai multor ţărani cooperatori care au depus eforturi deosebite în actuala campanie agricolă, printre care se numără Luiza Simon, Valeria Zaharia, Ana Ionescu, Ion Beşchea, Pavel Fejer le-au fost înmînate buchete de flori din partea comitetului comunal de partid. In încheierea manifestării, elevii şcolii generale din comună au prezentat un reuşit program artistic dedicat fruntașilor. 1 HOMOROD Cu mijloace manuale, fără a aştepta zvîntarea terenului O bună parte din suprafaţa se se va însă fiînţa cu grîu In această toamnă la cooperativa agricolă din Homorod, este , încă ocupată cu sfeclă de zahăr şi cartofi. Iată de ce, conducerea unităţii a hotărît ca recoltatul să se execute în primul rind de pe aceste terenuri.Ca urmare, cind s-a dat semnalul începerii lucrărilor, ţăranii cooperatori, împreună cu membrii lor de familie care sunt angajaţi în diferite întreprinderi şi instituţii din localitate şi împrejurimi, au trecut (Continuare în pag. a 2-a) îţiSuli Zeci de tineri în sprijinul cooperatorilor Chiar dacă vremea s-a menţinut ploioasă, în ultimele zile recoltarea legumelor din grădina cooperativei agricole din Hoghiz s-a desfăşurat în ritm tot mai intens. S-a lucrat la strîngerea recoltei de ceapă, castraveţi, ardei, fasole, la sortarea produselor şi transportul lor la centrul de preluare. Ieri, la executarea acestor lucrări a participat un număr record de oameni, peste 100 de cooperatori, în sprijinul cărora au venit şi 60 de elevi din clasele mari ale şcolii generale din comună. Sub îndrumarea şefului de fermă, ing. Remus Rossi, s-au recoltat cu prioritate fasolea, castraveţii şi ardeii. „Vrem să încheiem cât mai repede culesul acestor legume, spunea inginerul. (Continuare în pag. a 2-a) La preluarea legumelor şi zarzavaturilor Timpul trebuie folosit, dar nu pentru aşteptări în ziarul nostru de sîmbătă, 23 septembrie, semnalam gravele consecinţe ale neînţelegerilor ivite între producători şi I.P.U.I.F. pentru soarta recoltei de legume şi zarzavaturi. Iată-ne reveniţi astăzi pe acelaşi traseu cu punctul de plecare tarlaua C.A.P. şi staţia terminus depozitul I.P.U.I.F., pivniţele unităţilor cu consumuri colective. Inţelegînd imperativul major al acestor zile, cu orice preţ, recolta trebuie pusă la adăpost de capriciile toamnei, am găsit împreună cu conducerile C.A.P.-urilor o soluţie mediană — ne spune Gheorghe Vili, director adjunct al I.P.U.I.F. Ne-am unit astfel eforturile şi ara scos mai întîi ceapa din tarlale, am adăpostit-o în şurile şi podurile cooperatorilor. După cite ştiu, în cîmp nu mai sînt decit cantităţi infime. Scăpată de rouă, ploaie, de umezeala solului, ceapa se zvîntă şi am început deja să o transportăm în depozitele noastre. Totodată, am început şi livrările la consumurile colective (cantine, grădiniţe, cămine, spitale etc.), dar aici întîr.ipinăm mari greutăţi, deoarece multe din aceste unităţi găsesc felurite motive pentru a mai întîrzia preluarea cantităţilor de legume ce le-au fost repartizate. Oricum, cel tîrziu pînă la începutul lunii octombrie, noi vom încheia acţiunea de preluare, depozitare şi însilozare a cepei. în privinţa cartofilor, avem toate Centrele de preluare deschise, beneficiarii din alte judeţe aşteaptă, dar ritmul recoltărilor este încă prea lent. Apreciind soluţia găsită, eficienţa ei practică, am reţinut în mod deosebit remarca privind consumurile colective. Intr-adevăr, în situaţia creată de răcirea bruscă a vremii, de frecvenţa ploilor, cantinele de toate tipurile ar putea da o mină de ajutor, preluîndu-şi operativ cantităţile ce le revin şi eliberînd astfel producătorii şi I.P.V.fc.F.-ul de o grijă în plus. Aceasta ar fi, dealtfel, şi în propriul lor interes, ţinînd cont de calitatea recoltei la această oră. Dar să vedem ce părere au conducerile unităţilor în cauză. — Noi, ne informează Emilia Lucenco, şefa contabilă de la Spitalul nr. 1, am adus chiar ieri două camioane de ceapă, iar astăzi administratorul e plecat în judeţ după cartofi. Condiţiile din anul acesta impun ca şi aprovizionarea pentru iarnă să fie făcută mai repede. Noi am înţeles acest lucru şi acţionăm ca atare. Ion COMAN (Continuare în pag. a 2-a) A In întimpinarea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii PLANUL PE 9 LUNI REALIZAT PE ANSAMBLUL INDUSTRIEI BRAŞOVENE Colectivele de muncă din industria braşoveană desfăşoară cu elan sporit întrecerea socialistă pentru realizarea „mai iute, mai bine, mai eficient“ a prevederilor de plan pe anul in curs — treaptă importantă în îndeplinirea mai devreme a cincinalului. Astfel, după cele mai recente date, comunicate de Direcţia judeţeană de statistică, prevederile de plan la producţia industrială pe 9 luni din acest an au fost realizate integral pe ansamblul industriei braşovene cu 6 zile mai devreme. Avansul obţinut asupra graficelor de producţie creează condiţii pentru realizarea, pînă la finele lunii in curs, a unei producţii suplimentare în valoare de 470 milioane lei. De remarcat că întregul spor de producţie se materializează în produse de primă necesitate pentru economia naţională, printre care 125 autocamioane, 43.805 kW motoare electrice, 94.000 rulmenţi, 1100 tone îngrăşăminte chimice cu azot 100 la sută, 4.800 mc prefabricate din beton armat, 82.000 mp ţesături, aproape 8.000 perechi încălţăminte, mobilă în valoare de 10 milioane lei şi multe altele. La obţinerea acestor rezultate o contribuţie însemnată au adus colectivele de muncă de la uzina „Rulmentul“, Uzina de autocamioane, Combinatul chimic Făgăraş, Uzina de utilaj chimic Făgăraş, I.P.E.C. Braşov, U.F.R.M.A. Codlea, fabrica „Dezrobirea“, fabrica „Aurora“, Fabrica de zahăr Bod ș.a. Linii tehnologice noi, moderne, ridică la parametrii superiori de calitate fluxul de fabricaţie al anticamioanelor ROMAN-Diesel. Fotografia vă prezintă linia de prelucrare a pieselor mari turnate, de la secţia motor Diesel. Foto : GH. BĂNUŢ A LA PRODUCŢIA SUPLIMENTARĂ Numai produse realmente necesare economiei naţionale A intrat în firea lucrurilor ca întrecerea socialistă, desfăşurată cu entuziasm, pe multiple planuri, de colectivele de muncă din industria braşoveană, să propulseze, zi de zi, lună de lună, nivelul realizărilor pe coordonate superioare, mereu mai înalte. Tot atît de firesc este ca în această amplă întrecere prevederile de plan să devină autentice „rampe de lansare“ a numeroaselor acţiuni şi iniţiative pentru obţinerea unor însemnate producţii suplimentare în vederea dezvoltării mai accelerate a economiei naţionalei pentru creşterea mai rapidă a bunăstării celor ce muncesc. Ceea ce interesează în acest efort general de autodepăşire este sincronizarea depăşirilor, coordonarea multiplelor iniţiative în vederea realizării peste plan numai a produselor realmente necesare economiei naţionale. Aceasta este o exigenţă de prim ordin a economiei noastre planificate, întrucît, aşa cum releva secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 7—8 septembrie a.c., „Nu trebuie să producem pentru a depozita materiale prelucrate sau numai pentru a consuma materii prime, pentru a raporta depăşiri de plan“. In ce măsură se concretizează aceste exigenţe în practica de zi de zi a întreprinderilor braşovene? Pentru a răspunde întrebării am întreprins o investigaţie la uzina „Electroprecizie" Săcele. Colectivul acestei întreprinderi a consemnat în agenda realizărilor, pînă la ora actuală, o producţie suplimentară în valoare de aproape 30 milioane lei , cu 10 milioane lei peste angajamentul anual asumat la producţia marfă. Ce factori au determinat această depăşire substanţială a planului şi angajamentului anual? — Realizarea acestei producţii suplimentare — ne-a relatat ing. Gh Bucerzan, directorul uzinei a fost favorizată de cererile sporite ale beneficiarilor noştri. Am primit comenzi suplimentare pentru diferite tipuri de aparataj şi echipamente electrice. Aşa este cazul Uzinei de autoturisme Piteşti, Uzinei de autocamioane, „Tractorul", precum şi a unei serii de clienţi de pe piaţa externă. — înseamnă că producţia suplimentară s-a materializat într-un număr precis de produse fizice. Care sunt acestea? — Momentan nu pot să concretizez întreaga producţie suplimentară, adică şi cea obţinută în această lună, întrucît produsele realizate peste plan în septembrie nu au fost sintetizate încă la nivel de uzină. Gh. NOVAC (Urmare din pag. a 2-a) I ! |« LABIRINTUL PASIONANŢII ! CĂUTĂRI A NOULUI __________________________________________| Reportaj despre inovatorii de la Uzina de autocamioane ! Se numeşte Ioan Murzea. Este tehnolog. La 1 octombrie împlineşte 34 de ani de activitate neîntreruptă în Uzina de autocamioane. De 19 ani este şeful cabinetului tehnic. Cunoaşte uzina ca pe propria casă. Şi oamenii îl cunosc pe el la fel de bine. Şi il apreciază, li apreciază nu numai calităţile profesionale, ci şi calmul, înţelepciunea, tactul. Vorba lui domoală îi atrage. — Mi-au trecut prin mină în aceşti ani peste 5.000 de inovaţii. Ştiţi de unde am pornit? 2,5 milioane lei cîştigaţi prin aplicarea unor inovaţii şi 137 de inovatori în 1952. Acum avem peste 1.200 de inovatori şi în anul acesta numai pînă la această dată avem înscrisă în realizări cifra de ÎS milioane lei. Sperăm ca această cifră să crească pînă la finele anului cu încă 3 milioane. Da, inovatorii de la Uzina de autocamioane se pot numi cu mîndrie milionari. Marea uzină braşoveană dispune de un puternic potenţial tehnic şi de creaţie. In 1970 şi 1971 ea a ocupat la capitolul inovaţii şi invenţii locul întîi pe ţară. O performanţă cu care puţine colective se pot minări. Cine sînt aceşti oameni minunaţi, care, de multe ori răpindu-şi din orele de răgaz, în ceasuri tîrzii, de tulburătoare căutare, scotocesc prin labirintul pasivcăutări a noului Iiam ■ scotocesc Unantei că rugat pe Ioan Murzea să mă însoţească prin uzină. — Nu exagerez de loc dacă vă spun că la fiecare trei maşini pot să vă arăt un dispozitiv, o modificare, un agregat, rod al muncii creatoare, plină de dăruire a inovatorilor noştri, din care, mai bine de jumătate, sunt muncitori. Priviţi agregatul acesta de executare a găurilor în arborele cotit, creat de Francisc Hoffman. Cele 16 găuri din arbore sunt date în patru minute. Dispozitivul, deşi e la noi vechi, de 10 ani, este, după câte ştiu, unic în tehnica mondială pina la această dată. Tehnologul Dumitru Olaru este unul din inovatorii vechi ai uzinei. _________________ — Vă mai amintiţi de prima dv. inovaţie, tovarăşe Olaru? — Da, cum să nu! Era prin ’45 şi împreună cu lăcătuşul Chiperea, actualmente tot în uzină, am primit sarcina să facem 10 cleşti pentru tăiat Şuruburi. Lucram atunci la vagoane. Ce ne-am zis noi? Dacă tot avem de făcut o treabă, să o facem ca lumea. Şi am făcut 10 cleşti pneumatici cu care nici acum nu m-aş ruşina. Aceasta a fost prima inovaţie. De atunci însă... — Văd pe masa dv. de lucru Ed. HUIDAN (Continuare în pag. a 2-a) III Pe harta evoluţiei economico-sociale a oraşului Făgăraş se conturează cu pregnanţă noile obiective. Oraşul „creşte" fie cu o nouă secţie la Combinatul chimic sau la Uzina de utilaj chimic, fie cu ur, nou cvartal de locuinţe, fie cu un nou edificiu comercial sau cultural. Am vizitat recent noile şantiere de construcţii, interesîndu-ne îndeaproape de modul în care constructorii îşi onorează atribuţiile, „dăruind" făgărăşenilor locuinţe noi. Numărul blocurilor va trebui să crească în următorii ani ai cincinalului, proporţional cu sporirea numărului de salariaţi care urmează să-şi desfăşoare activitatea în această cetate a chimiei româneşti. Acest lucru impune, în primul rînd, organele, locale de partid şi de stat trebuie să manifeste o deosebită grijă faţă de creşterea numărului de locuinţe, în al doilea rînd, constructorii - adică efectivul şantierului din Făgăraş şi I.C.L. Braşov — trebuie să-şi dea întreaga osteneală pentru a satisface exemplar cerinţele şi exigenţele făgărăşenilor. Cum se realizează acest lucru? — este întrebarea la care încearcă să dea unele răspunsuri ancheta noastră. „De la bun început - ne spune tovarăşul Aurelian Vlad, secretar al Comitetului orăşenesc de partid — trebuie să subliniem unele nerealizări şi să discutăm despre cauzele lor. Din numărul de apartamente cuprinse în plan pentru a fi construite în 1971, nu s-au realizat 70. Iar în prezent, constructorii se află în urmă faţă de grafic cu 80 de apartamente Deci, printr-o simplă adunare, rezultă că făgărăşenii vor primi cu 150 de apartamente mai puţin decit era stabilit. Cine sínt vinovaţii? „Constructorii!" — ni se răspunde. De ce? — Care sunt cauzele acestor nerealizări? — îl întrebăm pe ing. Ioan Totoiu, şeful şantierului. — Cel mai mare necaz îl avem cu forţa de muncă. Ne-am descurca destul de bine cu utilajele şi am lărgi considerabil frontul de lucru, dacă am avea oameni. Dar, vedeţi dv., la ora actuală şantierul se află în deficit cu forţa de muncă a 337 salariaţi. .. Spusele inginerului Totoiu au fost confirmate. „E adevărat că nu au suficientă forţă de muncă - opiniază tovarăşul A. Vlad — dar nu aceasta este singura cauză a nerealizărilor. Pînă cînd n-a intervenit comitetul orăşenesc de partid, la conducerea întreprinderii, şantierul a fost lipsit şi de unele dotări absolut necesare. Abia de curînd a intrat în funcţiune un poligon de prefabricate, a cărui capacitate nu acoperă însă necesarul. Se constată de la început o anume lipsă de grijă din partea conducerii I.C.L. faţă de şantierul de construcţii din Făgăraş, a cărui rază de acţiune, teritorial vorbind, este foarte mare: zona oraşelor Rupea, Victoria şi Făgăraş. Această lipsă de grijă se manifestă şi prin inexistenţa unui control mai riguros asupra activităţii şantierului, fapt căruia i se datoreşte şi calitatea slabă a unor lucrări. Stînd de vorbă cu ciţiva locatari din blocul nr. 12 de pe str. Filimon Sîrbu, bloc dat în folosinţă la sfîrşitul anului trecut, aceştia ne-au relatat despre necazurile pe care le-au avut cu mutatul în casă nouă! Aproape toate apartamentele blocului „sufereau“ de aceleaşi „boli“: parchetul prost raşchetat, mozaicul scărilor finisat de mintuială, la fel tencuiala şi altele. Toate acestea au cauzat o „ploaie" de îndreptăţite reclamaţii la asociaţia de locatari şi la Consiliul popular orăşenesc, care s-au soldat cu. . . .. .acceptarea, de către întreprindere, de a efectua toate reparaţiile necesare, în valoare de circa Victoria STEGARU (Continuare In pag. a 3-a) DE CE SÎNT „ZGÎRCIŢI" CU LOCUINŢELE DIN CONSTRUCTORII FĂGĂRAŞ?