Drum Nou, septembrie 1972 (Anul 29, nr. 8598-8623)

1972-09-27 / nr. 8620

Proletari din toate ţările, uniţi-vil vum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8620 Miercuri, 27 septembrie 1972 4 pagini 30 bani PFMI TU trebuie pasa la aaaposi 11 {j| cg| m SCÍ1P| |j{npj Ea C.A.P. Vulcan,strângerea recoltei se desfăşoară cu intensitate sporită. Folosind din plin timpul de lucru, cooperatorii de aici, ajutaţi de elevii din comună, lucrau luni din plin la recoltatul cartofilor şi al porumbului-siloz. în orice condiţii, întreaga producţie va fi strînsă de pe cîm­p Conducerea partidu­lui şi statului a pus în faţa noastră, a tuturor locuitorilor satelor, sar­cina de cea mai mare răspundere şi urgenţă de a folosi toate for­ţele, astfel ca în tim­pul cel mai scurt, in­diferent de starea vre­mii, să strîngem în­treaga recoltă, pentru a înlătura orice pier­dere. Aş vrea să spun că ţăranii cooperatori din Măeruş, mecaniza­torii ce ne deservesc unitatea şi-au pus la inimă îndemnul parti­dului şi, cu mic cu ma­re, participă la recol­tatul cartofilor, al sfe­clei de zahăr, fructelor ca şi al celorlalte pro­duse ale toamnei. Bine­înţeles, pentru a putea face faţă volumului foarte mare de muncă din această perioadă, consiliul de conducere, ajutat îndeaproape de comitetul comunal de partid şi comitetul e­­xecutiv al consiliului popular, îşi dă toată silinţa să organizeze cît mai bine întreaga acti­vitate, astfel ca toată forţa de muncă, mij­loacele mecanice să poată lucra zilnic cu randament maxim. Ne dăm seama, o da­tă în plus, că de foarte mare importanţă în realizarea acestui scop este aplicarea acordu­lui global, sistem de organizare şi retribuire care cointeresează în cel mai înalt grad pe lucrătorii ogoarelor în rezultatele muncii lor. A­oi aplicăm acordul global la toate culturi­le prăşitoare, pentru care au încheiat anga­­jamente nu numai membrii cooperatori, ci şi personalul adminis­trativ. N-aş vrea să spun prea multe des­pre felul cum s-a lu­crat pînă acum, însă un lucru e clar: oa­menii au făcut treabă­­ bună, iar producţia răsplăteşte efortul de­pus. Acum, la recoltat, după cum arătam, coo­peratorii participă în masă la lucru, unui Ioan CUCU, preşedintele C.A.P. Măeruş (Continuare în pag. a 2-a) Seară închinată cooperatorilor fruntaşi în campania de recoltare La căminul cultural din comuna Tărlungeni a avut loc o seară închinată ţăranilor cooperatori fruntaşi în campa­nia de recoltare. Cu acest prilej, mai multor ţărani coope­ratori care au depus eforturi deosebite în actuala campanie agricolă, printre care se numără Luiza Simon, Valeria Za­­haria, Ana Ionescu, Ion Beşchea, Pavel Fejer le-au fost în­­mînate buchete de flori din partea comitetului comunal de partid. In încheierea manifestării, elevii şcolii generale din comună au prezentat un reuşit program artistic dedicat frun­tașilor. ­1 HOMOROD Cu mijloace manuale, fără a aştepta zvîntarea terenului O bună parte din suprafaţa se se va însă fiînţa cu grîu In această toamnă la cooperativa agricolă din Homorod, este , încă ocupată cu­ sfeclă de zahăr şi cartofi. Iată de ce, conducerea unităţii a hotărît ca recoltatul să se execute în pri­mul rind de pe aceste terenuri.­­­Ca urmare, cind s-a dat semnalul în­ceperii lucrărilor, ţăranii coopera­tori, împreună cu membrii lor de familie care sunt angajaţi în dife­rite întreprinderi­ şi instituţii din localitate şi împrejurimi, au trecut (Continuare în pag. a 2-a) îţiSu­li Zeci de tineri în sprijinul cooperatorilor Chiar dacă vremea s-a menţinut ploioasă, în ultimele zile recolta­rea legumelor din grădina coope­rativei agricole din Hoghiz s-a des­făşurat în ritm tot mai intens. S-a lucrat la strîngerea recoltei de­­ cea­pă, castraveţi, ardei, fasole, la sor­tarea produselor şi transportul lor la centrul de preluare. Ieri, la e­­xecutarea acestor lucrări a parti­cipat un număr record de oameni, peste 100 de cooperatori, în spriji­nul cărora au venit şi 60 de elevi din clasele mari ale­ şcolii genera­le din comună. Sub­­ îndrumarea şefului de fermă, ing. Remus Rossi, s-au recoltat cu prioritate fasolea, castraveţii şi ardeii. „Vrem să în­cheiem cât mai repede culesul a­­cestor legum­e, spunea inginerul. (Continuare în pag. a 2-a) La preluarea legumelor şi zarzavaturilor Timpul trebuie folosit, dar nu pentru aşteptări în ziarul nostru de sîmbătă, 23 septembrie, semnalam gravele con­secinţe ale neînţelegerilor ivite în­tre producători şi I.P.U.I­.F. pentru soarta recoltei de legume şi zarza­vaturi. Iată-ne reveniţi astăzi pe acelaşi traseu cu punctul de plecare tar­laua C.A.P. şi staţia terminus de­pozitul I.P.U.I­.F., pivniţele unită­ţilor cu consumuri colective.­­ Inţelegînd imperativul major al acestor zile, cu orice preţ, recolta trebuie pusă la adăpost de capri­ciile toamnei, am găsit împreună cu conducerile C.A.P.-urilor o solu­ţie mediană — ne spune Gheorghe Vili, director adjunct al I.P.U.I­.F. Ne-am unit astfel eforturile şi ara scos mai întîi ceapa din tarlale, am­ adăpostit-o în şurile şi podurile cooperatorilor. După cite ştiu, în cîmp nu mai sînt decit cantităţi in­fime. Scăpată de rouă, ploaie, de umezeala solului, ceapa se zvîntă şi am început deja să o transportăm în depozitele noastre. Totodată, am început şi livrările la consumurile colective (cantine, grădiniţe, cămi­ne, spitale etc.), dar aici întîr.ipinăm mari greutăţi, deoarece multe din aceste unităţi găsesc felurite moti­ve pentru a mai întîrzia preluarea cantităţilor de legume ce le-au fost repartizate. Oricum, cel tîrziu pînă la începutul lunii octombrie, noi vom încheia acţiunea de preluare, depozitare şi însilozare a cepei. în privinţa cartofilor, avem toate Cen­trele de preluare deschise, benefi­ciarii din alte judeţe aşteaptă, dar ritmul recoltărilor este încă prea lent. Apreciind soluţia găsită, eficienţa ei practică, am reţinut în mod deo­sebit remarca privind consumurile colective. Intr-adevăr, în situaţia creată de răcirea bruscă a vremii, de frecvenţa ploilor, cantinele de toate tipurile ar putea da o mină de ajutor, preluîndu-şi operativ can­tităţile ce le revin şi eliberînd ast­fel producătorii şi I.P.V.fc.F.-ul de o grijă în plus. Aceasta ar fi, dealt­fel, şi în­ propriul lor interes, ţinînd cont de calitatea recoltei la această oră. Dar să vedem ce părere au conducerile unităţilor în cauză. — Noi, ne informează Emilia Lu­­cenco, şefa contabilă de la Spitalul nr. 1, am adus chiar ieri două ca­mioane de ceapă, iar astăzi admi­nistratorul e plecat în judeţ după cartofi. Condiţiile din anul acesta impun ca şi aprovizionarea pentru iarnă să fie făcută mai repede. Noi am înţeles acest lucru şi acţionăm ca atare. Ion COMAN (Continuare în pag. a 2-a) A In întimpinarea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii PLANUL PE 9 LUNI REALIZAT PE ANSAMBLUL INDUSTRIEI BRAŞOVENE Colectivele de muncă din in­dustria braşoveană desfăşoară cu elan sporit întrecerea socialistă pentru realizarea „mai iute, mai bine, mai eficient“ a prevede­rilor de plan pe anul in curs — treaptă importantă în îndeplini­rea mai devreme a cincinalului. Astfel, după cele mai recente date, comunicate de Direcţia ju­deţeană de statistică, prevederile de plan la producţia industrială pe 9 luni din acest an au fost realizate integral pe ansamblul industriei braşovene cu 6 zile mai devreme. Avansul obţinut a­­supra graficelor de producţie creează condiţii pentru realiza­rea, pînă la finele lunii in curs, a unei producţii suplimentare în valoare de 470 milioane lei. De remarcat că întregul spor de pro­ducţie se materializează în pro­duse de primă necesitate pentru economia naţională, printre care 125 autocamioane, 43.805 kW mo­toare electrice, 94.000 rulmenţi, 1100 tone îngrăşăminte chimice cu azot 100 la sută, 4.800 mc pre­fabricate din beton armat, 82.000 mp ţesături, aproape 8.000 pe­rechi încălţăminte, mobilă în va­loare de 10 milioane lei şi multe altele. La obţinerea acestor re­zultate o contribuţie însemnată au adus colectivele de muncă de la uzina „Rulmentul“, Uzina de autocamioane, Combinatul chimic Făgăraş, Uzina de utilaj chimic Făgăraş, I.P.E.C. Braşov, U.F.R.M.A. Codlea, fabrica „Dez­robirea“, fabrica „Aurora“, Fa­brica de zahăr Bod ș.a. Linii tehnologice noi, mo­derne, ridică la parametrii superiori de calitate fluxul de fabricaţie al anticami­­oanelor ROMAN-Diesel. Fotografia vă prezintă li­nia de prelucrare a pie­selor mari turnate, de la secţia motor Diesel. Foto : GH. BĂNUŢ A LA PRODUCŢIA SUPLIMENTARĂ Numai produse realmente necesare economiei naţionale A intrat în firea lucrurilor ca în­trecerea socialistă, desfăşurată cu entuziasm, pe multiple planuri, de colectivele de muncă din industria braşoveană, să propulseze, zi de zi, lună de lună, nivelul realizărilor pe coordonate superioare, mereu mai înalte. Tot atît de firesc este ca în această amplă întrecere prevederile de plan să devină autentice „rampe de lansare“ a numeroaselor acţiuni şi iniţiative pentru obţinerea unor însemnate producţii suplimentare în vederea dezvoltării mai accelerate a economiei naţionalei pentru creş­terea mai rapidă a bunăstării celor ce muncesc. Ceea ce interesează în acest efort general de autodepăşire este sincronizarea depăşirilor, coor­donarea multiplelor iniţiative în ve­derea realizării peste plan numai a produselor realmente necesare eco­nomiei naţionale. Aceasta este o exi­genţă de prim ordin a economiei noastre planificate, întrucît, aşa cum releva secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea la Consfă­tuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 7—8 septembrie a.c., „Nu trebuie să producem pentru a depozita ma­teriale prelucrate sau numai pentru a consuma materii prime, pentru a raporta depăşiri de plan“. In ce măsură se concretizează a­­ceste exigenţe în practica de zi de zi a întreprinderilor braşovene? Pentru a răspunde întrebării am în­treprins o­ investigaţie la uzina „E­­lectroprecizie" Săcele. Colectivul a­­cestei întreprinderi a consemnat în agenda realizărilor, pînă la ora ac­tuală, o producţie suplimentară în valoare de aproape 30 milioane lei , cu 10 milioane lei peste angajamen­tul anual asumat la producţia mar­fă. Ce factori au determinat aceas­tă depăşire substanţială a planului şi angajamentului anual? — Realizarea acestei producţii su­plimentare — ne-a relatat ing. Gh Bucerzan, directorul uzinei­­ a fost favorizată de cererile sporite ale be­neficiarilor noştri. Am primit co­menzi suplimentare pentru diferite tipuri de aparataj şi echipamente e­­lectrice. Aşa este cazul Uzinei de autoturisme Piteşti, Uzinei de auto­camioane, „Tractorul", precum şi a unei serii de clienţi de pe piaţa externă. — înseamnă că producţia supli­mentară s-a materializat într-un număr precis de produse fizice. Care sunt acestea? — Momentan nu pot să concreti­zez întreaga producţie suplimentară, adică şi cea obţinută în această lună, întrucît produsele realizate peste plan în septembrie nu au fost sintetizate încă la nivel de uzină. Gh. NOVAC (Urmare din pag. a 2-a) I ! |« LABIRINTUL PASIONANŢII ! CĂUTĂRI A NOULUI __________________________________________| Reportaj despre inovatorii de la Uzina de autocamioane ! Se numeşte Ioan Murzea. Este tehnolog. La 1 octombrie împlineşte 34 de ani de activi­tate neîntreruptă în Uzina de autocamioane. De 19 ani este şeful cabinetului tehnic. Cu­noaşte uzina ca pe propria ca­să. Şi oamenii îl cunosc pe el la fel de bine. Şi il apreciază, li apreciază nu numai calită­ţile­ profesionale, ci şi calmul, înţelepciunea, tactul. Vorba lui domoală îi atrage. — Mi-au trecut prin mină în aceşti ani peste 5.000 de ino­­­­vaţii. Ştiţi de unde am pornit? 2,5 milioane lei cîştigaţi prin a­­plicarea unor inovaţii şi 137 de inovatori în 1952. Acum avem peste 1.200 de inovatori şi în anul acesta numai pînă la a­­ceastă dată avem înscrisă în realizări cifra de ÎS milioane lei. Sperăm ca această cifră să crească pînă la finele anului cu încă 3 milioane. Da, inovatorii de la Uzina de autocamioane se pot numi cu mîndrie milionari. Marea uzi­nă braşoveană dispune de un puternic potenţial tehnic şi de creaţie. In 1970 şi 1971 ea a­ ocupat la capitolul inovaţii şi invenţii locul întîi pe ţară. O performanţă cu care puţine colective se pot minări. Cine sînt aceşti oameni minunaţi, care, de multe ori răpindu-şi din orele de răgaz, în ceasuri tîrzii, de tulburătoare căutare, scotocesc prin labirintul pasiv­­căutări a noului­ Ii­am ■ scotocesc U­nantei că rugat pe Ioan Murzea să mă însoţească prin uzină. — Nu exagerez de loc dacă vă spun că la fiecare trei ma­şini pot să vă arăt un dispozi­tiv, o modificare, un agregat, rod al muncii creatoare, plină de dăruire a inovatorilor noş­tri, din care, mai bine de ju­mătate, sunt muncitori. Priviţi agregatul acesta de executare a găurilor în arborele cotit, creat de Francisc Hoffman. Cele 16 găuri din arbore sunt date în patru minute. Dispozi­tivul, deşi e la noi vechi, de 10 ani, este, după câte ştiu, unic în tehnica mondială pina la a­­ceastă dată. Tehnologul Dumitru Olaru este unul din inovatorii vechi ai uzinei. _____­____________ — Vă mai amintiţi de prima dv. inovaţie, tova­răşe Olaru? — Da, cum să nu! Era prin ’45 şi împreună cu­ lăcătuşul Chiperea, actualmente tot în uzină, am primit sarcina să facem 10 cleşti pentru tăiat Şuruburi. Lucram atunci la va­goane. Ce ne-am zis noi? Dacă tot avem de făcut o treabă, să o facem ca lumea. Şi am făcut 10 cleşti pneumatici cu care nici acum nu m-aş ruşina. A­­ceasta a fost prima inovaţie. De atunci însă... — Văd pe masa dv. de lucru Ed. HUIDAN (Continuare în pag. a 2-a) I­I­I Pe harta evoluţiei economico-so­­ciale a oraşului Făgăraş se contu­rează cu pregnanţă noile obiective. Oraşul „creşte" fie cu o nouă secţie la Combinatul chimic sau la Uzina de utilaj chimic, fie cu ur, nou cvartal de locuinţe, fie cu un nou edificiu comercial sau cultural. Am vizitat recent noile şantiere de construcţii, interesîndu-ne îndeaproa­pe de modul în care constructorii îşi onorează atribuţiile, „dăruind" fă­­gărăşenilor locuinţe noi. Numărul blocurilor va trebui să crească în următorii ani ai cincinalului, propor­ţional cu sporirea numărului de sala­riaţi care urmează să-şi desfăşoare activitatea în această cetate a chi­miei româneşti. Acest lucru impune, în primul rînd, organele, locale de partid şi de stat trebuie să mani­feste o deosebită grijă faţă de creş­terea numărului de locuinţe, în al doilea rînd, constructorii - adică e­­fectivul şantierului din Făgăraş şi I.C.L. Braşov — trebuie să-şi dea în­treaga osteneală pentru a satisface exemplar cerinţele şi exigenţele fă­­gărăşenilor. Cum se realizează acest lucru? — este întrebarea la care în­cearcă să dea unele răspunsuri an­cheta noastră. „De la bun început - ne spune tovarăşul Aurelian Vlad, secretar al Comitetului orăşenesc de partid — trebuie să subliniem unele nereali­zări şi să discutăm despre cauzele lor. Din numărul de apartamente cu­prinse în plan pentru a fi construite în 1971, nu s-au realizat 70. Iar în prezent, constructorii se află în urmă faţă de grafic cu 80 de apartamente Deci, printr-o simplă adunare, re­zultă că făgărăşenii vor primi cu 150 de apartamente mai puţin decit era stabilit. Cine sínt vinovaţii? „Con­structorii!" — ni se răspunde. De ce? — Care sunt cauzele acestor nerea­­lizări? — îl întrebăm pe ing. Ioan To­­toiu, şeful şantierului. — Cel mai mare necaz îl avem cu forţa de muncă. Ne-am descurca destul de bine cu utilajele şi am lărgi considerabil frontul de lucru, dacă am avea oameni. Dar, vedeţi dv., la ora actuală şantierul se află în deficit cu forţa de muncă a 337 salariaţi. .. Spusele inginerului Totoiu au fost confirmate. „E adevărat că nu au suficientă forţă de muncă - opiniază tovarăşul A. Vlad — dar nu aceasta este singura cauză a nerealizărilor. Pînă cînd n-a intervenit comitetul orăşenesc de partid, la conducerea întreprinderii, şantierul a fost lipsit şi de unele dotări absolut necesare. Abia de curînd a intrat în funcţiune un poligon de prefabricate, a cărui capacitate nu acoperă însă nece­sarul. Se constată de la început o anu­me lipsă de grijă din partea con­ducerii I.C.L. faţă de şantierul de construcţii din Făgăraş, a cărui rază de acţiune, teritorial vorbind, este foarte mare: zona oraşelor Rupea, Victoria şi Făgăraş. Această lipsă de grijă se manifestă şi prin inexisten­ţa unui control mai riguros asupra activităţii şantierului, fapt căruia i se datoreşte şi calitatea slabă a unor lucrări. Stînd de vorbă cu ciţiva loca­tari din blocul nr. 12 de pe str. Fi­­limon Sîrbu, bloc dat în folosinţă la sfîrşitul anului trecut, aceştia ne-au relatat despre necazurile pe care le-au avut cu mutatul în casă nouă! Aproape toate apartamentele blocu­lui „sufereau“ de aceleaşi „boli“: parchetul prost raşchetat, mozaicul scărilor finisat de mintuială, la fel tencuiala şi altele. Toate acestea au cauzat o „ploaie" de îndreptăţite re­clamaţii la asociaţia de locatari şi la Consiliul popular orăşenesc, care s-au soldat cu. . .­­ .. .acceptarea, de către între­­prindere, de a efectua toate repa­raţiile necesare, în valoare de circa Victoria STEGARU (Continuare In pag. a 3-a) DE CE SÎNT „ZGÎRCIŢI" CU LOCUINŢELE DIN CONSTRUCTORII FĂGĂRAŞ?

Next