Drum Nou, decembrie 1972 (Anul 29, nr. 8677-8702)
1972-12-07 / nr. 8681
Nr. 8681 rostul de corespondenţi de le Minatul chimic Făgăraş transmite: 73 în atenţia cercetătorilor Anul 1973 va aduce pe masa de lucru a cercetătorilor de la Combinatul chimic Făgăraş alte 26 de teme de producţie care sunt de acum nominalizate, cu posibilităţi certe de rezolvare înainte de termenul planificat. Ca urmare a măsurilor luate — o mai strînsă şi permanentă conlucrare între sectoarele productive ale combinatului şi serviciul de cercetare, urmărirea realizării temelor propuse începînd de la faza de laborator şi pînă la aplicarea lor în producţia industrială ș.a. se preconizează ca fiecare temă să se realizeze în 1973 cu cca. 30 zile mai devreme. Concurs între posturile sanitare Reprezentantele posturilor sanitare de Cruce Roşie din cadrul Combinatului chimic Făgăraş s-au întîlnit în cadrul unui interesant concurs, privind verificarea cunoştinţelor în caz de acordare a primului ajutor. Comisia de examinare, formată din medici şi alte cadre de specialitate, a cotat ca foarte bune şi bune răspunsurile date de Margareta Rusu, Loreta Băltăceanu, Adela Denes, Cecilia Milică precum şi de alte 9 participante, bine pregătite la acest concurs. Două dintre ele - Victoria Urdea şi Ioana Gherman — vor reprezenta combinatul la faza orășenească. Importante depăşiri la export Din punct de vedere valoric, planul la produsele combinatului prevăzute în acest an pentru export a fost îndeplinit. Realizări de seamă s-au obţinut la capitolul relaţia devize libere, acestea reprezentînd o depăşire de 5 milioane lei valută. în anul 1973 se vor exporta cu cca. 50 la sută mai multe produse, sarcina de creştere revenind, îndeosebi, celor fabricate pe bază de azot. Pentru a ne cîştiga cît mai mulţi beneficiari externi, accentul principal se pune pe îmbunătăţirea substanţială a calităţii produselor cît şi pe diversificarea acestora, potrivit cerinţelor tehnologice înscrise în contractele perfectate. Ing. N. VERBUŢĂ, Aglaia SORCA, îng. Silvia BOICEANU DRUM NOU Receptivitate la perfecţionarea şi extinderea iniţiativelor oamenilor muncii (Urmare din pag. 1) panouri, în fine, se lansează chemări către toate organizaţiile sindicale, conducerile întreprinderilor din judeţ. — Cum se explică faptul că unele iniţiative, deşi îşi justifică aplicarea, nu au fost extinse şi la alte întreprinderi ? — Acesta este un aspect negativ al muncii noastre, o insuficientă preocupare din partea sindicatelor. Nu putem însă neglija şi alte aspecte, nu total subiective. Dacă sunt iniţiative care nu ies din cadrul întreprinderilor care le-au lansat, aceasta ar fi şi din cauza orgoliului (!); fiecare colectiv caută mai repede să vină cu o iniţiativă proprie, decit să adopte una gata lansată. — Ce se întîmplă totuşi cu „Carnetul calităţii“, sau cu „Controlul obştesc al calităţii produselor“? — Prima este dificil de aplicat din cauza metodologiei sale mai complicate. — Deşi este foarte apreciată... — Noi am organizat de curînd un schimb de experienţă la Uzina de autocamioane, cu preşedinţii de sindicat din întreprinderile braşovene. — La ce concluzii s-a ajuns? — Iniţiativa a fost intr-adevăr apreciată de toţi cei prezenţi şi toţi s-au angajat să o aplice. Rămîne să aşteptăm rezultatele. — Există aşadar aplicate 15 iniţiative şi variante ale acestora. S-a ajuns la situaţia în care unele întreprinderi aplică trei sau patru în acelaşi timp. Nu alergăm după prea mulţi „iepuri“ deodată? Nu există un pericol de supralicitare? — Avem convingerea că nu. La un moment dat, iniţiativele se completează una pe alta. Altfel spus, una o concretizează pe cealaltă mai în detaliu. Luăm însă ca bază „Micronul, gramul, secunda“ care, prin mobilitatea sa, prin faptul că se poate aplica în diferite variante, în toate întreprinderile, constituie un fel de „mamă a iniţiativelor“ în judeţul nostru. — Să nu uităm că mai există întreprinderi care nu beneficiază de... binefacerile nici unei iniţiative. — Noi le-am cuprins şi pe acestea intr-un plan de măsuri, dar mai avem de luptat cu o oarecare inerţie, cu lipsa de preocupare a colectivelor în cauză . Avem impresia că acest dosar prin care ne-aţi convins de avantajele şi de eficienţa iniţiativelor nu este văzut tocmai de cine trebuie... — Şi aici aveţi dreptate. Popularizarea iniţiativelor a cam lăsat de dorit. Este nevoie de o documentaţie mai amplă în acest sens, care să fie trimisă pentru studiu tuturor întreprinderilor. Dealtfel, ea este de-acum în elaborare la Comitetul judeţean de partid. — Ce s-a propus în planurile Consiliului judeţean al sindicatelor pentru viitorul apropiat? — In privinţa noutăţilor, o binevenită iniţiativă este în curs de aplicare la Fabrica de stofe. Ea se numeşte „Prietenii noului angajat“ şi s-a născut ca urmare a complexului de măsuri luate pentru micşorarea fluctuaţiei forţei de muncă în această întreprindere. Altă iniţiativă a demarat de curînd la uzina „Electroprecizie“ din Săcele, anume „Brigada muncitorească pentru combaterea risipei şi realizarea de economii“, ca formă a controlului de masă. Şi, bineînţeles, „Contul colector de economii al grupei sindicale“, această valoroasă iniţiativă lansată la Fabrica de radiatoare şi cabluri, către va fi în curînd extinsă în toate întreprinderile judeţului. In atenţia noastră se află în permanenţă perfecţionarea şi generalizarea tuturor iniţiativelor apărute în judeţ, cît şi în alte unităţi industriale din ţară. De contribuţia substanţială a iniţiativelor, pentru punerea în valoare a tuturor resurselor existente, pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, nu mai este cazul să vorbim. Rezultatele obţinute probează acest lucru. De menţionat ar fi doar necesitatea unei depline receptivităţi la tot ce apare nou privind iniţiativele sau metodele avansate de lucru, fapt care vizează în principal consiliile teritoriale, comitetele sindicatelor şi comitetele oamenilor muncii din întreprinderi. Parcă nu aşa ne-a fost vorba, tovarăşe Ungureanu ! Cu aproape o lună de zile în urmă am descins pe şantierul U.F.R.M.A. din Codlea pentru a vedea stadiul pregătirilor pentru iarnă. Pe atunci, tovarăşul Ion Ungureanu, şeful lotului T.C.I., ne asigura cu un optimism, după noi, exagerat că pînă la iarnă hala va fi acoperită, că în anotimpul friguros se va lucra în interior. Iată însă că iarna a venit şi hala tot nu a fost acoperită. Pe şantier, drept justificări, mi s-a spus că la Codlea nu sunt suficiente macarale, în timp ce la Făgăraş ar fi prea multe. Nu ştim care e adevărul. Vedem însă că... Dar, mai bine să vadă conducerea T.C.I. ce-i de făcut pentru a încheia pregătirile pentru iarnă la U.F.R.M.A. Codlea. Z. FORT Foto: Gh. BANUTA Sărbătorirea majoratului (Urmare din pag. 1) lităţii, multiplele direcţii pe care îşi vor consolida şi desăvîrşi profilul moral-spiritual, tinerii beneficiază, în aceste zile ale majoratului, de atenţia cluburilor, căminelor culturale şi caselor de cultură, pe scenele cărora au loc ample programe artistice dedicate în exclusivitate lor. Este vorba de activităţi ca cele desfăşurate la uzina „6 Martie“ Zărneşti, Centrul şcolar de chimie Făgăraş, Casa de cultură Rîşnov şi altele, în cadrul cărora poezia, cîntecul au fuzionat intim cu voioşia, incandescenţa miilor de tineri ce au împlinit recent minunata vîrstă de 18 ani. Astăzi, manifestările dedicate tinerilor majori vor continua cu bogatul program cultural-artistic de la Palatul culturii şi seara de poezie patriotică de la Student-clubul braşovean, cu spectacolul de la Casa de cultură din Săcele etc., aşa incit în momentul înmînării felicitării de majorat, editată de C.C. al U.T.C., fiecare tinăr va simţi din plin nu numai răspunderile cu care pleacă mai departe în viaţă, ci şi dragostea tovărăşească cu care este înconjurat, ocrotit şi îndrumat, expresie vie a politicii plină de grijă a partidului faţă de tineri. Spuneam că de azi sîntem mai maturi cu 10.000. Şi nu mă gîndeam doar la numărul tinerilor ce ne-au trecut pragul, înrolîndu-se de acum cu egale răspunderi alături de noi, ci în mod deosebit la calitatea lor, la profilul lor profesional, cetăţenesc. Căci în toţi aceşti ani, cînd personalitatea lor a prins contururi, noi, cei maturi, educatori prin profesie sau poziţie socială, nu ne-am ocupat doar de producţie, economie şi cultură, ci cu tot atîta rîvnă şi de formarea cadrelor, a cetăţenilor vrednici să ducă mai departe incandescenta faclă a socialismului. Iată de ce cred că însăşi maturitatea celor 10.000 de tineri al căror majorat îi sărbătorim azi se înscrie ca unul din nenumăratele prinosuri de recunoştinţă aduse Republicii, partidului care a înfăptuit-o, a desăvîrșit-o. S\\\v\\\N S De ce aţi uitat comuna Tărlungeni ? De cîtva timp, la redacţie au început să „curgă“ scrisori din Tărlungeni. Toate sau aproape toate vorbesc despre acelaşi necaz. Dar, să dăm cuvîntul cîtorva semnatari. „Pînă la sfîrşitul lunii septembrie — scrie LORENCZ IRINA din satul Zizin nr. 29 — cei peste 100 de posesori de butelii de aragaz din sat eram mulţumiţi, deoarece Întreprinderea de livrare a produselor petroliere — Braşov trimitea de două ori pe lună maşinile sale pentru efectuarea schimbului. Din septembrie însă şi pînă acum n-a mai venit nimeni. Oare s-a desfiinţat Întreprinderea de livrare a produselor petroliere ? Sau nu mai are director Nu, nici pomeneală. Întreprinderea în cauză există, are sediul pe Calea Bucureştilor nr. 4. Are şi director. De aceea adresăm domniei sale această sesizare. Moş Gheorghe Clinciu şi ţintele „Am împlinit 85 de ani — ne scrie moş GHEORGHE CLINCIU din Zărneşti str. 1 Mai nr. 39 — şi aş dori să fac o propunere. Nu ştiu din ce cauză, dar de cîţiva ani au dispărut din prăvălii ţintele pentru bocanci. Or, pentru noi, cei care locuim în satele de munte, acestea au o mare importanţă, lama, pe uliţele satelor şi mai ales pe potecile dintre dealuri se face gheţuş, iar un bocanc prevăzut cu ţinte se ştie că nu alunecă. Oare într un atelier al Întreprinderii de industrie locală nu se pot produce şi ţinte?“ Noi am dat curs propunerii dv. Să vedem ce răspund tovarăşii de la Industria locală. Reparaţi cişmeaua! — AVARVARII VASILE, din strada Argeş nr. 11, la telefon, şi doresc să fac o sesizare. — Sîntem pe recepţie. — Am citit în Drum nou“, nu o dată, apeluri la adresa braşovenilor pentru buna gospodărire a apei potabile. Este, cred, o datorie care trebuie înţeleasă de fiecare cetăţean al acestui oraş. Din păcate sunt însă unii care n-o înţeleg. In dreptul staţiei I.T.Bv. de lîngă Poarta Schei, de exemplu, există o cişmea, unde, din cauza unei defecţiuni, apa curge continuu în stradă. Aşa că aici se irosesc zilnic zeci de metri cubi de apă şi nimeni nu ia măsuri. — Poate lucrătorii de la Întreprinderea de apă, canal, gaze Braşov sunt pe recepţie ! Noi le transmitem : reparaţi-vă cişmeaua ! Expeditorul, înaintea telegramei Ieri VASILE NISTOR din str. Fuiorului nr. 34 ne-a făcut o vizită. — Am şi eu un caz de semnalat. In ziuaa de 27 noiembrie a.c. fiica mea care se găsea la Brad în judeţul Hunedoara a dat o telegramă, rugîndu-mă s-o aştept a doua zi la gară că vine acasă. Intr-adevăr, a doua zi fiica a venit acasă, însă eu n-am aşteptat-o la gară, deoarece n-am primit telegrama. A trecut mai bine de o săptămînă de atunci şi telegrama tot n-a sosit. Din curiozitate m-am dus la Oficiul P.T.T.R. Braşov să vedem care este situaţia. Telegrama sosise la Braşov chiar în ziua expedierii şi a fost înregistrată sub nr. 7323, însă n-a ajuns la adresant. Cine poate dezlega acest mister ? — In orice caz Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii, li aparţine, după cum se vede şi... întîrzierea. Blocul cu trei proprietari... Venind în audienţă, STELIAN DUMITRESCU din Braşov, str. Vlad Ţepeş nr. 21, ne-a relatat următoarele. — Blocul unde locuim mai multe familii ca chiriaşi are 3 etaje şi 3 proprietari, fiecare nivel cu proprietarul său. Reparaţiile exterioare la acoperiş sau la pivniţă nu le face nimeni, deoarece cei trei proprietari nu se prea înţeleg între ei. In pivniţă in prezent s-a format un adevărat lac, din cauza unei conducte sparte, iar faţada clădirii s-a decojit. Oare nu poate cineva să-i oblige pe aceşti proprietari să întreţină în bune condiţii blocul amintit? — Noi credem că da, deoarece şi această construcţie face parte din arhitectura Braşovului şi nu poate fi lăsată ca o măsea cariată într-o gură sănătoasă. Fiţi liniştiţi că sunt organe care se vor ocupa de acest lucru. Bunăoară Consiliul popular municipal. Rubrică realizată de I. BRAGHES MICA PUBLICITATE • MICA PUBLICITATE • MICA PUBLICITATE VINZĂRI Vînd Volkswagen 1500 în perfecta stare. Rîșnov, str. Izvorului nr. 50. 2774 Vînd urgent canapea dublu pat și dulap combinat. Str. N. Bălcescu 42, ultima intrare, orele 11-18. 2776 Vînd mașină de cusut Singer mare. Vizibilă la atelierul de reparaţii maşini de cusut şi tricotat din str. Brîncoveanu nr. 47. 2761 Vînd haină, stare excepţională, imitaţie de astrahan gri. Telefon 2.33.18. 2764 Vînd moară ţărănească cu casă, Comăna de Jos, jud. Braşov. Informaţii zilnic orele 12:20, str. Soarelui, bloc 5, etajul 8, ap. 107, Braşov. 2766 Vând Fiat 600, alb, în bună stare. Informaţii telefon 3.12.03. 2772 LECŢII-MEDITAŢII Profesoară predau română, engleză, la domiciliul solicitanţilor (preşcolari — clasa a VIII-a). Telefon 3.25.61, orele 13-15. 2769 Pierdut legitimaţie nr. 10037, eliberată de uzina „6 Martie" Zărneşti, pe numele Ciobotaru Veta. Declar nulă. 2767 Pierdut legitimaţie nr. 1037, eliberată de Fabrica de scule Rîşnov, pe numele de Poiana Costache. Declar nulă. 2763 Pierdut legitimaţie nr. 765, pe numele Paus Iovan Mircea-Nicolae, eliberată de I.C.P.A T. Declar nulă. 2765 Caut femeie externă, pentru îngrijire doi copii. Enache M. B-dul Steagul roşu, bloc 24, sc. C, ap. 14 Braşov 2768 Caut femeie îngrijire doi copii 3—5 ani. Condiţii avantajoase. Informaţii după orele 16, str. Gheorghe Lazăr 51, ap. 3. 2770 PIERDERI OFERTE DE SERVICIU ■ .. ... . • MEMENTO 0 memento • MEMENTO • Teatru Astăzi, la orele 19,30, are loc în sala Teatrului dramatic spectacolul cu piesa ,,Moralitatea doamnei Dulska". Cinema PATRIA (telefon 1.18.18) — „Anonimul Venetian" - orele: 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. ARTA (telefon 1.23.63) — „Mesagerul" — orele: 11; 15; 17,30; 20. COSMOS (telefon 3.00.52) — „Cu mîinile curate" - orele: 11; 13; 17; 19; 21. De la orele 9 și 15,30 „Itinerar Africa 72". POPULAR (telefon 1.40.22) — „Logodnica frumosului dragon" - orele: 16,30; 21. De la orele 13,30 și 19 „Itinerar Africa 72". TINERETULUI (telefon 1.48.27) - „Despre dragoste" - orele: 9; 15; 17; 19; 21. De la ora 11 „Itinerar Africa 72". Televiziune JOI, 7 DECEMBRIE 16—17 Teleșcoală. 17.30 Emisiune în limba maghiară. Timpul probabil Pentru zilele de 8 și 9 decembrie. Vreme relativ răcoroasă, cu cerul schimbător, cînd izolat vor cădea precipitaţii sub formă de burniţă. Temperatura uşor variabilă. Pronoexpres Concursul nr. 49, din 6 decembrie a.c. : Extragerea I: 3, 10, 31, 7, 2, 32. Fond de premii: 1.370.496 lei. Extragerea a ll-a: 12, 27, 42, 14, 11. Fond de premii: 625.401 lei. 18.30 18.50 19.00 19.20 19.30 20.10 20.30 21.30 21.50 22.30 La volan. Cronica literară. Satul contemporan. 1001 de șefi. Telejurnal, în cinstea aniversării Republicii — cronica marii întreceri. Comentariu la 40 de steme. Studioul de poezie al TV prezintă spectacolul literar-muzical-coregrafic „La porţile v dorului" — partea a II-a. Pagini de umor: Walt Disney. Tinerii despre ei înşişi. „24 de ore". Fata despre care va fi vorba în rîndurile de faţă nu este, după cum cititorul s-ar aştepta poate, una din „clientele“ obişnuite ale anchetelor noastre. Are şaptesprezece ani, un fizic plăcut, sănătos, îmbrăcată elegant, cu bun gust şi decenţă. Se numeşte Marilena Balea, şi este singură la părinţi. Care sînt realizările ei pînă în momentul de faţă, cînd entuziasmul vîrstei i-ar permite să aspire departe, să privească cu încredere viitorul ? — Am absolvit opt clase. Apoi am încercat la liceu, la teoretic, am reuşit dar... fără joc. De atunci... O întreb ce note a avut la „generală“. Şapte, opt, aşa „în general“. Iar în particular, adăugăm noi, după ce i-am văzut certificatul de absolventă, şi cinci, şi şase. O elevă submediocră. — Ai prieteni ? — Nu. Am o colegă care locuieşte pe aici pe-aproape. Mă mai vizitează. Lucrează ca vînzătoare la un magazin din complexul de la Steagu. Nu prea are timp. — Bănuiesc că ai foarte mult timp. Ce faci cu el ?■ — O ajut pe mama, citesc. O rog să-mi spună ce carte citește în perioada în care am vizitat-o, și îmi cere „să se gîndească“. Renunț să mai insist.— Și totuși, nu ai de gînd să te angajezi undeva ? — Nu cred. Am auzit că de la forţele de muncă ne trimite în uzină. Rosteşte cuvîntul uzină cu teamă, deşi îmi mărturiseşte că nu a fost niciodată într-o uzină. — Ce ai să faci în viitor ? — Mă mărit, mă ocup de gospodărie, de copii... Marilena aşteaptă un Făt-Frumos, cu maşină la scară, care va veni să-i asigure un viitor cu un fond roz. Nu pare însă prea convinsă. Bănuiesc că la mijloc sunt părinții. Antonin Baiea, tatăl fetei, este şofer de cursă lungă, mama funcţionară la U.A.Bv. — De ce nu lucrează fiica dv. ? — Doar pe ea o avem, ne răspunde mama. Mai stă un an-doi, se mărită. Frumoasă este, cuminte... Mama Marilenei este convinsă că fiica domniei-sale va face, ceea ce îndeobște numim, o „partidă bună“. Unul din „argumente“ ? Apartamentul proprietate personală de pe Aleea Brîndușelor.. . Tatăl refuză să ne răspundă afirmînd că mai mult decit soţia nu poate să ne spună, pentru că ei au fost întotdeauna de acord, iar viitorul fetei, hotărît. Care viitor ? Am toată admiraţia pentru omul acesta care, ziua şi noaptea, pe ploaie sau zăpadă, cu mîinile încleştate pe volan, cu simţurile încordate, îşi cîştigă in mod cinstit existenţa. Meseria lui nu este uşoară. Atunci ? — Mai sunt părinţi care cad în greşeala soţilor Balea, şi din păcate nu puţini, mi-a declarat Mariana Ionescu, profesoară. Modul lor de a gîndi mi se pare foarte ciudat pentru că în marea majoritate sunt oameni la locul lor, stimaţi de cei din jur. Mi se pare, şi cred că nu mă înşel, că aceştia caută să compenseze nişte lipsuri pe care ei înşişi le-au resimţit puternic, in copilărie sau in tinereţe, cocoloşindu-şi copiii. Nimic mai eronat; concepţia aceasta se va întoarce împotriva lor pentru că în lunga mea activitate mi-a fost dat să văd fete acuzîndu-şi în mod direct părinţii în momentul în care, debusolate, s-au trezit în postura tristă de semiratate. — Care credeţi că este rolul şcolii în prevenirea unor asemenea greşeli ? — în această privinţă nu s-a făcut prea mult. în cadrul lectoratelor cu părinţii trebuie abordată, la modul cel mai serios, această problemă a fetelor... „păstrate“ pentru măritiş. De asemenea, trebuie studiate şi stabilite foarte bine posibilităţile lor de evoluţie pentru că părinţii se dovedesc uneori exagerat de subiectivi în aprecierea calităţilor copiilor. — Adică ? — Cazul de faţă, ca să mă opresc la primul exemplu care îmi vine în minte. Fetiţa nu a reuşit la liceu. Ce şi-au zis părinţii? Nu-i nici o nenorocire, o mărităm şi gata. Or, în societatea modernă lucrurile stau altfel. Ei nu s-au gîndit la nenumăratele posibilităţi de afirmare şi împlinire pe care le are fata în condiţiile actuale. S-au mulţumit doar să constate că pot să-i asigure o „zestre“, mai mult sau mai puţin substanţială. Zestrea autentică este insă omul însuşi. Nimic nu este mai de preţ in lume decit să ai un om întreg lîngă tine, un sprijin de nădejde. Şi eu cred că asta îşi doreşte fiecare tînăr. Intr-adevăr, pasiunile înalte, clocotitoare, viabile se nasc în tumultul muncii. Acolo poţi să-l cunoşti cu adevărat pe cel de care te legi pentru o viaţă întreagă, să-l preţuieşti. Pe fete le aşteaptă zeci, sute de meserii frumoase, care le pot oferi multe, foarte multe satisfacţii adinei, adevărate. Uzina este o casă bună, primitoare. Disciplina muncitorească le căleşte, le conferă demnitate. Un exemplu ? Ilia Zulea este absolventă de liceu. Nu a reuşit la facultate. — Am venit atunei în uzina „Rulmentul“. Am lucrat mai întii la secţia bile ca muncitoare. Perioada aceea mi-a folosit enorm. Apoi am urmat un curs de calificare. Acum sunt controloare de calitate şi nu mai pot să despart viaţa mea de aceea a uzinei. M-am căsătorit, sunt fericită. In centrul educaţiei copiilor mei voi pune munca. Este însăşi raţiunea vieţii, bunul ei cel mai de preţ... Cuvintele Ilcăi Zulea nu mai au nevoie de comentarii. Am întîlnit la oţelăria Uzinei de tractoare pe soţii Ionel şi Alexandrina Moarcăş. El electrician, ea miezuitoare. Muncesc împreună, în aceeaşi secţie, în acelaşi schimb. Munca le cimentează fericirea. Lîngă ei ai sentimentul că dragostea, viaţa, nu se vor sfîrşi niciodată. Ca ei sînt mulţi, foarte mulţi tineri. Pentru fete, adolescenţa nu este nicidecum un „punct terminus“ Viaţa, realitatea, infirmă această concepţie. Adolescenţa este rampa de lansare pentru cucerirea celor mai mari satisfacţii. Ea se confundă cu cutezanţa, cu Sentimentul că mereu şi mereu este loc pentru mai bine. Pe fetele care se tem de muncă, viaţa le va pedepsi aspru. Iar cînd mutilate, lipsite de una din cele mai mari bucurii ale vieţii pe acest pămînt, — sentimentul datoriei împlinite, — vor privi înapoi, regretele vor fi tîrzii, căci nu vor vedea nimic palpabil care să le ateste existenţa. La aceasta le rugăm să mediteze. Şi nu numai pe ele, ci şi pe părinţii lor, care, nu rareori, din păcate, stau la originea acestei inexplicabile fobii a muncii. Ed. HUIDAN Anchetă socială muselea, un paşaport de „liberă trecere" in viată ? Pag. 3 Inspectoratul judeţean li ne informează A UITAT SA PLĂTEASCĂ In după-amiaza zilei de 2 decembrie 1972, MIHALACHE TEODOR, muncitor la Uzina de autocamioane Braşov, a intrat în magazinul „Dacia" de pe B-dul Victoriei. Cu ce intenţie a intrat, nu ştim. Ştim însă că atunci cînd a vrut să plece din magazin a fost prins de către una din vînzătoare cu două pulovere de damă, pe care nu le plătise şi încerca să dispară cu ele. In afară de ruşinea păţită, el urmează să răspundă penal, în stare de arest pentru furt calificat. BĂNUIELILE S-AU CONFIRMAT Despre POPA GHEORGHE, din Hoghiz, organele de miliţie au fost sesizate în mai multe rînduri că se ocupă cu braconajul. In seara zilei de 30 noiembrie 1972 bănuielile s-au confirmat. Fiind întîlnit de către unul din lucrătorii postului de miliţie, a fost rugat să arate conţinutul unei raniţe ce o purta în spate. Dind curs invitaţiei, a rezultat că înăuntru se aflau. . . două căprioare împuşcate fără autorizaţie. Pentru fapta respectivă, sus-numitului i s-a ridicat permisul de port-armă şi bineînţeles rămîne ca din partea instanţei de judecată să-şi primească ceea ce merită. O ACŢIUNE DE SALUBRIZARE A BRAŞOVULUI în ziua de 30 noiembrie 1972, Miliţia municipiului Braşov a executat o razie în gările oraşului şi pe străzile Republicii, 7 Noiembrie, Piaţa 23 August, în baruri, cafenele şi unităţi comerciale din aceste zone. Au fost depistate cu această ocazie 219 persoane, care, într-un fel sau altul, contraveneau prevederilor legale. Una din ele a fost trimisă in judecată la procedura specială pentru ultraj la bunele moravuri și tulburarea liniştii publice. Conform Decretului 153/1970 au fost introduse in arest 4 persoane, care au fost prezentate la judecătorie şi au primit zile de închisoare contravenţională. Au fost sancţionate contravenţional 90 de persoane şi alte 99 avertizate pentru fapte mai mărunte. AmA