Drum Nou, ianuarie 1974 (Anul 31, nr. 9013-9035)
1974-01-15 / nr. 9022
La I.C.I.M. — Un nou element spaţial Noul an a coincis la Secţia de utilaje-transport şi producţie industrială de la întreprinderea de construcţii industriale şi montaje Braşov cu începerea producţiei de serie a unui nou element spaţial pe care l-am putea caracteriza cel puţin ca „spectaculos“. Despre ce e vorba? Despre elementul spaţial denumit convenţional 20. Aceasta înseamnă o suprafaţă de 20 m.p. suprafaţă locuibilă, pe care linia tehnologică le „încadrează“ concomitent cu 5 pereţi (cu excepţia faţadei), pereţi în care sunt înglobate atît instalaţiile electrice, sanitare şi de încălzire, cît şi tîmplăria gata vopsită. De asemenea, menţionăm că pereţii sînt complet finisaţi, nemainecesitînd nici un fel de tencuială. In cadrul secţiei, cu ocazia retuşurilor, este montat şi parchetul, astfel că în momentul asamblării peretelui de faţadă, „apartamentul“ poate fi predat „la cheie“. După cum ne-a adus la cunoştinţă ing. Aurel Bădiţoiu, directorul S.U.T.P.I., în prezent echipele conduse de László Micloş, Mihai Bogdan, Iosza Balaş şi altele, lucrează la prima comandă a anului, un bloc de 40 de garsoniere ce se va amplasa pe str. Vulturilor şi va fi destinat salariaţilor de la I.C.I.M. W - - —> 99*J ÍV U IVl (J (J JffiDJE'.-in. BRAŞOV ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI Nr. 9022 4 pagini 30 bani anul calităţii. La întreprinderea „Răsăritul“ MĂSURILE SUNT BUNE, DAR INSUFICIENTE Intrarea în anul IV al cincinalului ridică în faţa colectivelor de muncă din întreprinderi, ca o problemă de primă importanţă, folosirea cît mai deplină, la parametri superiori, a capacităţilor de producţie. Dealtfel, aceasta constituie una din pîrghiile de bază, esenţiale, de care depinde, cum sublinia secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea la Plenara comună a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, înfăptuirea cu succes a prevederilor de plan pe anul în curs, la toţi indicatorii, în vederea realizării cincinalului înainte de termen. In prezent, specialiştii, colectivele de muncă din întreprinderile braşovene sunt „prinse“ cu aplicarea unui întreg evantai de măsuri vizînd utilizarea mai eficientă a capacităţilor de producţie. O investigaţie la întreprinderea „Răsăritul“, spre exemplu, a scos în evidenţă tocmai un atare „punct fierbinte“ al activităţii de zi cu zi. Astfel, chiar atunci ing. Victor Bolboceanu, directorul fabricii, şi, în acelaşi timp, director general adjunct al C.I.P.R. Braşov, împreună cu cîţiva specialişti, puneau la punct detaliile unui transfer la întreprinderea braşoveană al fabricaţiei unor produse de la „Refractara“ Alba-Iulia. Măsura vizează, pe de o parte, crearea unor posibilităţi la întreprinderea din Alba- Iulia pentru asimilarea în fabricaţie a unor noi produse, iar pe de alta, utilizarea mai deplină a presei de 1.000 tf. de la „Răsăritul“ Braşov. Sigur că preocupările pe linia folosirii mai eficiente a capacităţilor de producţie sunt mult mai numeroase aici , lucru reieşit, dealtfel, din relatările specialiştilor cu care am stat de vorbă. Astfel, programul de măsuri pe anul trecut la capitolul „capacităţi“ a fost în întregime realizat. Dintre măsurile luate se detaşează crearea unei staţii de microproducţie, care a început să producă în ultimele zile din anul trecut. — Acest obiectiv, spunea ing. V. Bolboceanu, ne era deosebit de necesar. După cum ştiţi, aici se verifică şi se valorifică cercetările de laborator privind asimilarea noilor produse în fabricaţie şi, în acelaşi timp, se realizează o serie de produse în cantităţi mai mici, care sunt absolut necesare beneficiarilor noştri. Or, înainte, de multe ori cu fabricarea acestor produse nu făceam decât să deranjăm fluxul de producţie al întreprinderii şi, totodată, să utilizăm cu un slab randament capacităţile. Actuala staţie evită tocmai asemenea neajunsuri, contribuind, deci, la creşterea gradului de folosire a utilajelor de pe fluxul de fabricaţie. Şi nu numai acesta, dar multe alte lucruri bune s-au realizat în acest sens la „Răsăritul“. Activitatea anului în curs este, de asemenea, „punctată“ cu termenele de aplicare a unor noie măsuri, prevăzute în planul M.T.O., pentru folosirea mai bună a capacităţilor de producţie. Am putea să enumerăm cîteva din ele, care ni s-au părut mai eficiente. N-o facem însă întrucît apreciem că, deşi aceste măsuri sunt, fireşte, bune, ele nu sunt suficiente pentru atingerea unui randament optim al capacităţilor de producţie de la „Răsăritul“. De ce? O spun înseşi datele referitoare la valoarea producţiei globale care se obţine la mia de lei fonduri fixe. In anul trecut, această producţie se cifra la 802 lei, faţă de un plan de 731. Este, desigur, meritoriu faptul că sarcina de plan a fost mult depăşită. In acelaşi timp nu se poate Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 3-a) Moment hotărîtor în înfăptuirea marilor sarcini privind sporirea recoltelor Adunările ale ţăranilor generale cooperatori Alături de toţi oamenii muncii de pe cuprinsul judeţului, ţărănimea cooperatistă braşoveană a păşit in anul 1974 cu hotărîrea nestrămutată de a cinsti măreţele evenimente din viaţa poporului şi partidului — a XXX-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist, Congresul al XI-lea al F.C.R. şi Împlinirea unui sfert de veac de la istorica Plenară a C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1949 care a adoptat programul transformării socialiste a agriculturii , cu realizări deosebite in sporirea producţiei agricole. Insuşindu-şi în întregime sarcinile ce-i revin in acest al 4-lea an al cincinalului, sarcini ce decurg din Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a României socialiste, din Plenara Consiliului Uniunii Naţionale a C.A.P., lucrătorii din agricultura cooperatistă a judeţului au apreciat, cu ocazia Plenarei Uniunii judeţene a C.A.P., care a avut loc la finele anului trecut, că obiectivele cuprinse în plan au un caracter realist, corespund bazei tehnico-materiale şi condiţiilor existente şi că ele pot fi realizate şi depăşite. în acest climat de încredere şi optimism pe care îl dau posibilităţile mari ce există pentru sporirea substanţială are in dezbatere a PLANUL DE PRODUCŢIE ŞI FINANCIAR PE 1974 28 MĂSURILE TEHNICE ŞI ORGANIZATORICE PENTRU REALIZAREA LOR . OBIECTIVELE ANGAJAMENTELOR IN ÎNTRECERE poltelor, în perioada următoare vor avea loc adunările generale ale ţăranilor cooperatori, care faţă de anii trecuţi vor căpăta o notă aparte, atît prin importantele hotărîri pe care urmează să le ia, cît şi prin modul de desfăşurare. Astfel, adunările generale vor dezbate, separat, planul de producţie pe 1974 şi separat darea de seamă asupra activităţii desfăşurate în anul trecut. Primele adunări, asupra cărora vom insista in rîndurile de faţă, au la ordinea de zi dezbaterea şi aprobarea planului de producţie şi financiar, măsurile tehnico-organizatorice pentru înfăptuirea lor, încheierea contractelor economice şi stabilirea obiectivelor întrecerii socialiste şi se vor termina pînă la sfîrşitul acestei luni, urmînd ca cele pentru dare de seamă şi alegeri să se ţină în cursul lunii februarie. Măsura de a se organiza dezbateri separate creează condiţii opti- Ing. C. DUMITRESCU, vicepreşedinte al Uniunii judeţene a C.A.P. (Continuare în pag. a 2-a) Ieri, în cadrul complexului comercial de pe strada De Mijloc Braşov, s-a dat în folosinţă un nou magazin alimentar, din Din cuprins : 95 de ani de la naşterea lui Ştefan Gheorghiu — un militant de frunte al mişcării muncitoreşti din ţara noastră. Artă şi cultură. (pag. a 2-a) Sport. (pag. a 3-a) înfiinţarea Comisiei mixte permanente guvernamentale de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică între România și India. (pag. a 4-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, luni la amiază, în sala de marmură a Casei de cultură din Sinaia, cu participanţii la lucrările Seminarului internaţional „Studenţii şi securitatea europeană“, care s-au desfăşurat la Bucureşti. . La întrevedere au participat tovarăşii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Ştefănescu, prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, ministru pentru problemele tineretului, Nicu Ceauşescu, vicepreşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Erau, de asemenea, prezenţi Ion Catrinescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., Constantin Neagu, primarul oraşului Sinaia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu vii şi îndelungi aplauze la sosirea în mijlocul reprezentanţilor tineretului studios. Participanţii la seminarul internaţional, importantă reuniune universitară, şi-au manifestat deplina satisfacţie de a se înumi cu preşedintele Consiliului de Stat, exprimînd înalta lor stimă şi consideraţie faţă de politica promovată cu consecvenţă de România socialistă, personal de conducătorul ei, pentru edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte, o lume a păcii, înţelegerii şi conlucrării fructuoase în care fiecare naţiune să se poată dezvolta în conformitate cu năzuinţele sale legitime, pentru atenţia deosebită acordată tinerei generaţii şi rolului ei în soluţionarea marilor probleme ale omenirii contemporane. (Continuare in pag. a 4-a) Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi şi prieteni, Aş dori, in primul rînd, să adresez un salut călduros tuturor celor prezenţi aici, reprezentanţi ai universităţilor din o serie de ţări europene, din Statele Unite şi Canada, şi să exprim satisfacţia mea, a Consiliului de Stat, pentru această reuniune universitară consacrată securităţii europene. (Aplauze puternice). Reuniunea are loc în împrejurări deosebite nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga lume. S-au obţinut anumite rezultate în afirmarea unei politici noi, în direcţia lichidării vechii politici de forţă şi dictat, în aşezarea relaţiilor dintre state şi popoare pe baze noi, de egalitate, respect al independenţei şi suveranităţii, neamestec în treburile interne, pe o colaborare şi conlucrare fructuoasă în scopul dezvoltării economico-sociale a fiecărei naţiuni. In imprimarea noului curs spre destindere, rolul hotărîtor l-au avut masele largi, popoarele de pretutindeni. Trebuie să menţionez că tineretul, tineretul universitar, a jucat şi joacă un rol activ în imprimarea acestui nou curs în viaţa internaţională. Fără îndoială că înfăptuirea securităţii în Europa corespunde năzuinţelor spre colaborare ale tuturor popoarelor continentului, ale întregii lumi. S-au obţinut în această privinţă o serie de rezultate : a început conferinţa general-europeană, sunt în curs lucrările de la Geneva ce urmează să statueze principiile care să stea la baza relaţiilor dintre statele continentului european, să pună bazele unor raporturi noi, de largă colaborare, între toate naţiunile. După cît am fost informat, în cadrul acestei reuniuni s-au subliniat multe din aceste progrese - dar trebuie să avem în vedere că ceea ce s-a realizat pînă acum pe calea destinderii constituie numai un început. Mai sînt încă destule obstacole de învins, mai există încă forţe reacţionare ce ar dori să oprească acest curs nou, care renunţă cu greu la vechea politică de forţă, de dictat şi amestec în treburile altor state. De aceea, accentuarea cursului destinderii, înfăptuirea securităţii eu-ropene irrspun mai mult ca oricînd unirea tuturor forţelor progresiste, antiimperialiste. Desigur, pot fi - şi sunt — diverse păreri asupra căilor de înfăptuire a politicii noi. Dealtfel, nu numai în problemele internaţionale sau în problemele ştiinţelor sociale sunt păreri deosebite; în înseşi ştiinţele naturii şi tehnice asupra unor probleme apar păreri sau soluţii deosebite — şi aceasta nu e cu nimic anormal. Dimpotrivă, este un lucru cît se poate de natural să fie aşa ; numai atunci cînd asupra diferitelor probleme care preocupă omenirea se confruntă în mod liber părerile, fără prejudecăţi, fără pretenţia că cineva deţine monopolul adevărului absolut, pornindu-se deci de la înţelegerea necesităţii unui schimb liber de păreri şi de idei, de căutări novatoare, se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite soluţii pentru organizarea mai bună a lumii, a conlucrării între popoare, a realizării păcii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează în nici un fel existenţa părerilor diferite. Pînă la urmă dacă am avea toţi acelaşi fel de a gîndi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne întîlnim. Ne-ar fi uşor să ne punem de acord printr-o circulară sau mai ştiu eu cum, şi toată lumea să ridice mîinile că (Continuare In pag. a 4-a) Zărneşti ’74 In cadrul manifestărilor cuprinse sub acest generic la clubul Combinatului de celuloză şi hîrtie din localitate, a avut loc o întîlnire cu muncitorii fruntaşi, cu autorii celor 76 de invenţii şi inovaţii înregistrate in anul trecut. Acţiunea a fost urmată de un interesant program artistic susţinut de brigada artistică şi de orchestra demuzică uşoară ale clubului. Programul zilei de mîine cuprinde la ora 15:30, la clubul „6 Martie“, un spectacol prilejuit de trecerea în revistă a formaţiilor artistice din întreprindere. La ora 16, zărneştenii se vor întîlni cu Ion Şerban, vicepreşedintele consiliului popular din localitate. In dezbatere, perspectivele economice şi edilitare ale oraşului. — Ai 19 ani, cum îţi vezi viitorul?, întreabă miliţianul. Fata tînără din faţa lui se foieşte puţin, pe scaun, infruntîndu-i privirile. Apoi ochii îi coboară, părul negru ii cade pe frunte şi, cu un gest încet, podul palmei i se apropie de obraz. Lacrimi. Urania C. a dormit acum două nopţi la miliţie. De data aceasta, fără ca cineva s-o oblige. A venit seara, cu hainele în dezordine, şi, înfricoşată, a spus: „Nu mai pot sta acasă. Tata mă bate mereu; a zis că mă omoară“. A doua zi, la sediul miliţiei, tatăl şi fiica sunt faţă în faţă. — Eu, tovarăşe miliţian, am dat copiilor tot ce au avut nevoie, haine ca să nu umble goi mincare, uite, şi de sărbători am tăiat porcul... — Altceva? — Ce, altceva? Eu i-am speriat destul, să-i mai sperie şi miliţia, şi legile. In afară de Urania, Gheorghe C. mai are o fată despre care vorbeşte numai atunci cînd n-are Încotro. O cheamă Virginia, are 16 ani, actualmente se află la Şcoala de reeducare de la Bacău, vagabondaj, prostituţie, ,,ce mai, exclamă tatăl ei, a fost dată şi la ziar“. Fiica cea mare, cea din faţa noastră, are o conduită geamănă cu mezina. A fost internată la Casa de copii de la Dumbrăveni pentru vagabondaj, a evadat, a învăţat, totuşi, o meserie: croitoria. Acum ar fi din nou în „sinul familiei“, dacă familia ar primi-o. — Sînt copii răi, tovarăşe miliţian, se plînge Gheorghe. Eu unul nu ştiu ce să mă mai fac cu ei. Bărbatul acesta, de o virstă care se apropie de 50 de ani, priveşte descumpănit în jur, convins că a făcut totul pentru copiii lui, dîndu-le casă şi masă, „speriindu-i“ cu asprimea sa părintească. Orice plimbare, orice distracţie, erau, în familia aceasta „organizată“, strict interzise, intre tată şi fiică nu exista decit comunicarea prin forţă, prin rigiditatea anilor în plus. Mirarea tatălui că fetele sale au putut evolua cum au evoluat, că acum îi este ruşine să iasă în lume şi că „îl doare inima“, este formală. „Sunt copii răi“. Cum au ajuns aşa? — Gheorghe ,„ de cite ori aţi fost cu fetiţele în oraş, la cinematograf, de pildă? Tatăl ridică din umeri. Poate gîndeşte că reporterul recurge la o întrebare stupidă, fără sens. Nu, n-a ieşit niciodată cu feţele nici la cinematograf, nici în vreun restaurant să le înveţe săse poarte. Dar nu uită să repete, în schimb, că le-a cumpărat haine, că de sărbători a tăiat porcul, că s-a opus ca Urania să fie internată la Dumbrăveni... — Ca să nu fie obligat să plătească pensia, intervine fata, iar tatăl, aici, nu are replică. Cînd fiica cea mare a început să întîrzie de acasă, cînd prieteniile și preocupările ei au început să devină dubioase, tatăl a aflat-o prin şcoală. Urania era in clasa a şasea. Prea reacţie? înaintea explicaţiilor, a vorbelor bune, a tentativei de a remedia lucrurile, Gheorghe C. a trecut la „spălarea“ petei de pe obrazul familiei prin , bătaie, ceea ce, evident, n-a avut darul de a-şi apropia fiica. — Sînt sever, recunoaşte, mă aprind uşor. Iar severitatea aceasta, modalitatea aceasta de a dialoga cu propriii copii prin intermediul curelei, al cuvintelor tari şi al ameninţărilor, dă roade. Pe cînd Urania era internată la Dumbrăveni, a doua fiică, Virginia, a intrat în cercetarea organelor de miliţie. Simplă întîmplare? Sau, nu cumva „stilul de muncă“ al lui Gheorghe C. era viciat, necorespunzător? Gheorghe C. a încercat cu cele două fiice o dresură cum ai face cu clinii. E drept, cîini de lux, întreţinuţi şi hrăniţi bine, dar, oricum, dresură. Şi, la prima ieşire în lume, amîndouă fetele au profitat de „libertatea“ pe care acasă n-au avut-o, căzînd exact în extrema opusă. Nimeni nu le-a ferit de influenţele rele pentru că nimeni nu s-a gîndit că vor ajunge în preajma acestor influenţe. Gheorghe C. voia nu doi oameni, ci două fiori de seră pe care la termenul firesc le-a aruncat Lt. major Nicolae VOICU, de la Inspectoratul judeţean de miliţie, Marius PETRAŞCU Anchetă socială datoria de parinie n SE OPRESIE LA USA CASE Clubul chimiştilor făgărăşeni trebuie să-şi definească personalitatea in funcţie de realităţile locale Chimiclub = nimicclub... Să nu concurăm, ci să completăm Casa de cultură erau stinse peste tot şi uşile încuiate. Tineri, în grupuri mici, treceau pe aleile din jurul clubului, fugind spre staţia de autobuz din faţa panoului care anunţa programul cinematografului Chimiclub. „Chimiclubul? Da, ăsta este, imi spune cineva în mare grabă. De obicei, seara, la ora aceasta se închide. Noi, în glumă, îi spunem nimic club. Jocul acesta de cuvinte mi l-am reamintit mai tîrziu, cu un alt prilej, discutînd cu Gheorghe Bogăţeanu, preşedintele Comitetului sindicatului din I.U.C. Făgăraş . „Oraşul nostru a crescut în ultima vreme foarte mult. A întinerit foarte mult. Să aibă acum vreo 10 mii de locuitori tineri care, toţi, trebuie cuprinşi într-o formă sau alta de educaţie. Or, în momentul de faţă, Făgăraşul are doar două instituţii în care se desfăşoară actul cultural-educativ: Casa de cultură şi cinematograful. Acestea, oricît s-ar strădui, nu pot cuprinde mai mult de 400 de persoane". Din nou Chimiclubul lipsea de la numărătoare, cu toate că un număr dintre angajaţii tineri ai I.U.C.-ului locuiesc în colonia care circumscrie impozanta clădire. Discuţia pe care am avut-o ulterior cu profesoara Ligia Andreescu, directoarea clubului, a lămurit oarecum lucrurile: — Activităţile noastre se desfăşoară în cea mai mare parte în secţii, în cadrul diferitelor adunări sau imediat după terminarea orelor de program. Clubul fiind oarecum izolat de oraş, este greu, dacă nu imposibil, să-i mai aducem pe oameni după ce au ajuns odată acasă. La capitolul activităţilor artistice ne descurcăm cum putem, pentru că oamenii noştri, oricît i-am lămuri, pleacă să activeze la Casa de cultură orăşenească. Şi aceştia sînt întotdeauna cei mai buni. Mircea STANCIU (Continuare în pag. a 2-a) Poate să fi fost într-o seară cînd vara încă nu se hotărîse definitiv să plece, cînd am trecut pentru prima dată pe la Clubul Combinatului chimic din Făgăraș. Poate nu era încă ora 20, dar luminile