Drum Nou, martie 1974 (Anul 31, nr. 9061-9087)

1974-03-28 / nr. 9084

Pag. 7 Oameni in bătălie cu timpul In această săptămină ne-a sosit o veste de la Întreprinderea pentru articole tehnice din ca­uciuc. Laconic ea suna astfel: colectivul unită­ţii a realizat planul fi­zic cu 5 zile înainte de sfîrşitul trimestrului, existind In acest fel con­diţii favorabile ca în restul de zile rămase să se realizeze o producţie suplimentară de 108 tone articole din cauciuc. Ce inseamnă această cifră privită în alt context, ne spune Nicolae Nego­­iţă, locţiitorul secretaru­lui comitetului de par­tid . — Datorită rezultate­lor pe care am reuşit să le obţinem şi in a­­cest trimestru, avansul pe care l-am clştigat In bătălia pentru îndepli­nirea cincinalului înain­te de termen a crescut la 4 luni ! Este firesc ca In faţa acestor cifre spectacu­loase dorinţa reporte­rului de a cunoaşte pe cei mai reprezentativi autori ai acestui succes să crească. — Este adevărat că realizările pe care le-am obţinut se datoresc in primul rind hărniciei colectivelor din cele trei secţii, în special a celor din secţiile C şi A.­­Şi a celor din secţia B, am adăuga noi, pe care in­terlocutorul nostru, care este chiar şeful acestei secţii, a omis-o din mo­destie). Avem oameni minunaţi, care cunosc toate tainele utilajelor la care lucrează. Dar permiteţi-mi de data a­­ceasta să nu citez pe nici unul dintre ei. Ca să fac loc echipei de În­treţinere, condusă de comunistul Viorel An­­can. Despre această e­­chipă vreau să vorbesc, deşi oamenii ce o com­pun nu-i veţi vedea manevrînd nici mala­­xoarele, nici valţurile, nici presele într-un mo­ment cînd fabrica lu­crează. ... Pa ,aceşti oameni din echipa de între­ţinere, care, modeşti, aproape nevăzuţi şi necunoscuţi, işi des­făşoară activitatea, ii uneşte un simţămlnt comun: dorinţa ca nici un utilaj, nici o insta­laţie să nu se defecteze şi să afecteze negativ producţia. „ La Începutul aces­tei luni ne-am hotărit, nu povesteşte­­V. Ancăn, să executăm lucrările de verificare, întreţine­rile, micile reparaţii la instalaţiile de aer com­primat, aburi, apă in­dustrială şi potabilă — duminica, dimineaţă sau după masă, — cînd fa­brica este oprită. Pentru ca să nu stinjenim in nici un fel producţia. Deşi toţi oamenii din e­­chipă au familie, copii, n-a lipsit nici unul. Au venit şi Francisc Ku­­başca, om aproape de pensie, care de 30 de ani lucrează in această întreprindere, şi Virgil Dragan, şi Gheorghe Munteanu, şi Iuliu Po­cod, şi Alexandru Pali, şi Iuliu Nemere, toţi muncitori de înaltă ca­lificare, cu vechime considerabilă în această Întreprindere. Dar nu ştiu de ce tovarăşul Ne­­goiţă v-a vorbit despre noi, căci n-am făcut nici o faptă de eroism. Am venit duminica, pentru că aşa era bine. Nu ne-am făcut decit datoria, cum se spune. Mai ales că vom lua re­cuperare într-o altă zi ! ... Intr-adevăr, echi­pa lui Ancău, cunoscu­tă dealtfel in întreprin­dere pentru dăruirea cu care răspunde unor sar­cini unde se cere multă dragoste pentru muncă, n-a făcut o faptă de e­­roism. Dar a contribuit fără îndoială la realiza­rea înainte de vreme a planului trimestrial. A celor 108 tone articole de cauciuc In plus, care vor lua In aceste zile drumul beneficiarilor. Și cred că din acest mo­tiv se poate spune că a făcut mult ! Şt. BANARU 2 Aspect din secţia piese de la întreprinderea de autocamioane, care în acest an va asimila producţia discurilor pentru roţile autocamioanelor ROMAN. TELEX TELBX TELBX TELEX TELBX • în programul de autodotare de la I.U.S. Braşov sunt prevă­zute pentru acest an lucrări în valoare de 4,5 milioane lei. Pînă in prezent nu s-a realizat Insă nimic. De ce ! Nu s-a deschis finanţarea decit la jumătatea lunii martie. Acum e nevoie, poate, să aşteptăm să se „deschidă“ şi apetitul celor care răspund de aceste lucrări, pentru a le executa cit mai degrabă. • „Nu avem atelier propriu de autoutilare”, „nu avem terme­ne de realizare pentru trimestrul I“, „nu s-a putut pregăti fabri­caţia“. Iată citeva din „argumentele“ invocate la „Răsăritul“ pentru a scuza inexistenţa realizărilor la capitolul autodotări. Oare aici se acţionează după „principiul“: mai bine să te auto... utilezi cu ex­plicaţii decit cu utilaje şi instalaţii ? TRIMESTRUL I - perioada de vârf pe şantiere Trei întrebări adresate factorilor de răspundere din investiţii 1. Cu ce realizări aţi încheiat activitatea de investiţii în primele două luni ale anului şi căror factori se dato­resc rezultatele obţinute ? Cit la sută din planul anual v-aţi propus să realizaţi în primul trimestru al anului şi ce măsuri aţi luat pentru îndeplinirea sau depăşirea acestor sarcini ?­ 3. Ce sprijin aşteptaţi din partea celorlalţi factori ce concură împreună cu întreprinderea dv. la realizarea programului de investiţii ? Azi, în obiectiv, întreprinderea chimică Rîșnov ESTE TIMPUL SA FIE INTENSIFICAT RITMUL DE CONSTRUCŢII-MONTAJ­ ­. Rezultatele cu care am în­cheiat activitatea de investiţii pe primele două luni ale anului nu sunt în măsură să ne mulţu­mească integral, cu toate că planul a fost depăşit atit la totalul acti­vităţii de investiţii, cît şi la con­­strucţii-montaj. Nemulţumirea noastră porneşte de la faptul că n-am realizat decit 5,6 la sută din planul anual de investiţii, şi mai ales pentru că majoritatea obiec­­tivelor din etapa I de dezvoltare a capacităţii de auxiliari textili şi de pielărie — inclusiv cele direct productive, instalaţiile de mono­meri şi polimeri — ce trebuiau puse în funcţiune la 31 decembrie 1973, nu au condiţii de finalizare nici în acest trimestru. Motivele ? Pe de o parte, nu ne-au sosit utilajele tehnologice pe care contam, pe de alta timpul fri­guros a împiedicat într-o oarecare măsură desfăşurarea lucrărilor de construcţii-montaj. Concretizînd primul aspect, amintim că unele utilaje tehnologice (filtre şi vase de dizolvare), necesare instalaţiei de tratare a apei etapa I, con­tractate cu întreprinderea „Vul­can“ pentru 30 iunie 1973, n-au sosit nici acum, iar despre insta­laţia de azot şi aer instrumental ce trebuia să ne fie transferată, am aflat în ultimul timp că be­neficiarul ei actual, Combinatul petrochimic Piteşti, refuză să în­deplinească ordinul ministerului. In ceea ce priveşte activitatea constructorilor, în special a antre­prenorului general, T.C.I., deşi şi-a îndeplinit planul pe primele două luni, considerăm că putea face mai mult, avînd în vedere că a avut la dispoziţie un front de lu­cru larg, în special la etapa a II-a de dezvoltare a capacităţii de au­xiliari textili şi de pielărie. După părerea noastră, aveau şi o obli­gaţie morală, ţinînd cont de res­tanţele înregistrate anul trecut. 2. Nici realizările pe trimestrul I — 7 la sută la total investiţii şi 17 la sută la construcţii-montaj —, conform preliminărilor, nu le pu­tem considera, desigur, satisfăcă­toare. Totuşi, prin măsurile pe ca­re le-am luat, vom urmări să de­păşim aceste cifre, pe care le con­siderăm minime. Astfel, vom continua să ajutăm cu o echipă proprie dotarea cu A.M.C. a „creierului" instalaţiei de monomeri. Pe de altă parte vom urgenta, prin trimiterea de dele­gaţi, livrarea utilajelor pentru staţia de tratare a apei, deoarece aceasta condiţionează punerea in funcţiune a celui de-al doilea ca­zan C.R. 16, aburul fiind necesar in prima urgenţă pentru probele tehnologice la monomeri, pe care intenţionăm să le începem în pri­mele zile ale lunii aprilie. Şi în ceea ce priveşte celelalte utilaje sau instalaţii tehnologice care n-au fost livrate la termen, vom depune eforturi deosebite pentru a le aduce şi preda pentru montaj. 3. Şi pe această cale facem un apel către T.I.M. pentru a termina, pînă la sfîrşitul acestei luni, lu­crările la tabloul de comandă al instalaţiei de monomeri, pentru a rămine timp suficient (minim 3 luni) pentru efectuarea probelor tehnologice, avînd în vedere că 30 iunie 1974 este ultimul termen de punere in funcţiune a dezvoltării capacităţii de auxiliari textili şi de pielărie etapa I. Concomitent, T.C.I. trebuie să depună eforturi pentru recuperarea restanţelor ce s-au cumulat la lucrările de con­strucţii, atît la obiectivele din e­­tapa I (de pildă la turnul de ră­cire), cît şi la cele din etapa a II-a şi la fabrica de poliacetali şi alcool polivinilic,­­unde stadiul fi­zic este departe de grafic. Aceasta N.R. Apreciind aşa cum se cu­vine spiritul critic şi autocritic al răspunsurilor date de factorii de răspundere de la întreprinderea chimică Rişnov, nu putem trece cu vederea faptul că aportul colecti­vului acestei unităţi — specialişti şi muncitori — la montarea unor instalaţii şi utilaje tehnologice ar fi putut fi mai mare în acest in­­ceput de an. Amintim că anul trecut au fost perioade cind lu­crau pe şantier 20 sau chiar mai mulţi salariaţi, ori in prezent nu­mărul lor a scăzut la jumătate, în ciuda faptului că volumul de lu­crări nu s-a diminuat, dimpotrivă, iar termenul de punere in func­ţiune a expirat. Or, nu se poate spune că unitatea rîşnoveană nu este interesată in finalizarea lu­crărilor din etapa I. Inadmisibilă ni se pare şi ati­tudinea unor furnizori de utilaje sau antreprenori de specialitate, precum întreprinderea şi grupul de şantiere „Vulcan“, şantierele „Fri­­gotehnicii" şi „Electromontajului", pentru care termenele înscrise în contract sunt, printr-o ciudată op­tică, „literă moartă", în activitatea pentru a da posibilitate T.I.M. să monteze utilajele tehnologice pen­tru aceste obiective, care au şi în­ceput să sosească. Sarcini deosebite revin şi Grupu­lui de şantiere Braşov al între­prinderii „Vulcan“ pentru mon­tarea celui de-al doilea cazan în centrala termică, a cărui impor­tanţă a mai fost subliniată, şi să urgenteze lucrările la centrala termică, etapa a II-a. Existînd front de lucru, solicităm o dina­mizare a activităţii şi din partea şantierului din Braşov al între­prinderii „Frigotehnica“­­ şi al „Electromontajului“ din Cîmpina, care au de­terminat unele lucrări ce condiţionează începerea pro­belor tehnologice. In ce priveşte utilajele tehnolo­gice necesare în următoarele luni, am dori să fim mai bine înţeleşi in intenţiile noastre de I.U.C. Fă­găraş, în legătură cu termenele de livrare a unor reactoare emailate, deoarece ne sunt necesare în tri­mestrul II 1974. Iulian CRĂCIUN, inginer şef ing. Eugen FLOREA, şef de secţie la întreprinderea chimică Rişnov lor bunul plac constituind o coor­donată permanentă. Aşa după cum s-a văzut, cu e­­forturi deosebite, lucrările din e­­tapa I vor fi puse în funcţiune cu o intîrziere de 6 luni. Nu trebuie însă uitat că obiectivele etapei a II-a de dezvoltare a capacităţii de auxiliari textili şi de pielărie au termen de punere în funcţiune la sfîrşitul trimestrului III 1974, iar instalaţia de poliacetali şi alcool polivinilic la sfîrşitul trimestrului IV 1974. Or, în ambele cazuri lu­crările sînt mult întîrziate, ter­menele fiind în prezent pericli­tate, ceea ce dovedeşte că atît be­neficiarul, cit şi constructorii (în­deobşte aceiaşi) nu au învăţat prea multe din existenţa lipsurilor în­registrate în construcţia obiective­lor din etapa I. Iată motivele pentru care timpul prielnic existent trebuie folosit la maximum de toţi factorii ce con­tribuie intr-un fel sau altul la în­făptuirea programului de investiţii al întreprinderii din Rişnov. DRUM NOU AGENDA ZILEI SALA TEATRULUI DRAMA­TIC va găzdui astă-seară, la ora 19, programele susţinute de că­tre o seamă de formaţii artis­tice de amatori, pregătite in vederea participării lor la alcă­­tuirea unui spectacol de varie­tăţi, realizat de Grigore Pop şi Titus Munteanu. Vor putea fi vizionate deci formaţii artistice de prestigiu, cat grupul vocal­­instrumental de la Casa de cul­tură din Codlea, orchestra de muzică uşoară de la fabrica de mobilă „Măgura Codlei“, an­samblul „Poieniţa“ al Palatului culturii din Braşov, formaţia de dansuri maghiare de la liceul „Unirea“ şi un număr de solişti de muzică populară şi de ro­manţe. ASTAZI, la ora 17, in sala clubului Combinatului chimic Victoria, are loc constituirea cercului orăşenesc A.C.R. Din acest cerc vor putea face parte nu numai automobiliştii de pe raza oraşului Victoria, ci şi cei din comunele limitrofe. Membrii cercului vor fi beneficiari ai unor prestaţii pe care le efec­­tuează Filiala judeţeană A.C.R. efectuarea reviziilor curente şi celei anuale gratuite, acordarea asistenţei tehnice, precum şi serviciile turistice complexe. IN SCOPUL ÎMBUNĂTĂŢIRII SERVICIILOR telefonice publi­ce, în luna martie, pe raza Bra­şovului au fost instalate încă 4 posturi de telefoane publice. ANTRENIND UN MARE NU­MĂR DE TINERI, Consiliul popular al municipiului Braşov a demarat ieri lucrările de plan­tări pentru consolidare­a malu­rilor Timişului Sec, în zona gă­rii Dîrste. IERI, In comuna Apaţa s-a deschis o nouă cofetărie, într-un spaţiu complet reamenajat. In­tr-o perspectivă imediată, tot aici va fi dat în folosinţă şi un magazin metalo-chimic cu auto­servire. ZILELE TRECUTE, I.C.R.A.L. Braşov a terminat complet lu­crările la reţeaua de canalizare a străzii Hărmanului, obiectiv care a şi fost pus în funcţiune. Nr. 9084 Ca specialist, agriculturii trebuie să­­ te dedici cu totul, zi şi noapte! Se poate afirma că un om care în vremea adolescenţei a avut po­sibilitatea de a opta pentru o anu­mită profesie, care, apoi, şi-a îm­plinit năzuinţa prin muncă şi în­văţătură devenind specialist, şi-a ales drumul în viaţă conştient, conform aspiraţiilor sale, cîntă­­rind, bineînţeles, toate aspectele a­­cestei profesii. Dacă specialitatea aleasă a fost din domeniul agricul­turii, atunci se prezumă şi făptui că acel om a vrut să devină un mi­litant activ pentru progresul a­­cestui sector de maximă importan­ţă pentru economia naţională. Şi este firesc să fie aşa, pentru că, de aproape trei decenii încoace, fie­cărui cetăţean al ţării, cînd e pus în situaţia de a-şi croi un drum în viaţă, i se oferă posibilitatea de a alege. Aşa a fost şi cu cei pe care la ora actuală îi numim „specia­liştii din agricultură“. Se ştie, însă, că activitatea din agricultură cere în permanenţă prezenţa specialiştilor pe ogoare, în fermele zootehnice etc., de dimi­neaţa pînă seara. Ba, uneori, chiar şi în timpul nopţii. „Trebuie să în­ţeleagă toţi cei care îmbrăţişează­ această frumoasă meserie de agro­nom, de zootehnist sau veterinar că trebuie să i se dedice cu totul, zi şi noapte. Numai aşa vor fi buni specialişti, dacă nu — vor fi scribi de hîrtie. Şi de aceştia nu avem nevoie în agricultură!" — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşes­­cu la recenta Consfătuire pe ţa­ră a cadrelor de conducere din a­­gricultură. Din toate acestea reiese pregnant că domiciliul unui ase­menea specialist nu poate fi altul decit localitatea în care munceşte! Totodată, aceasta este şi o condiţie primordială pentru ca munca spe­cialistului din agricultură să fie de calitate, eficientă. Mult timp această problemă a fost neglijată. Aşa se explică apa­riţia acelei categorii de „specialişti navetişti* — oameni cu munca la ţară şi domiciliul la oraş, care între două autobuze, cu teama perma­nentă de a nu le „scăpa“, îşi fac „meseria* în agricultură. Deocam­dată, nu ne-am propus să analizăm toate neajunsurile navetismului, ci să consemnăm opiniile unor spe­cialişti, să relatăr­ cîte ceva din ceea ce se face pentru permanen­tizarea acestor oameni în localita­tea unde muncesc. Revelatoare mi s-a părut în acest sens discuţia cu medicul veterinar Florea Panait de la circumscripţia Prejmer ! . De 29 de ani muncesc şi tră­iesc în Prejmer şi consider că nu­mai astfel îmi pot face pe deplin datoria. Destul de frecvent sunt trezit din somn noaptea pe la ora 2, 3 şi sunt chemat la vreun „caz“. Mă întreb ce s-ar întîmpla, în a­­ceste situaţii, dacă nu aş locui aici ? — Aveţi casa dv. proprie 7 — încă nu. Abia acum doi ani i-am turnat fundaţia. Sper ca anul acesta să o termin în „roşu". Tot în Prejmer am discutat des­pre aceasta şi cu secretarul comi­tetului comunal de partid, Petre Sevestreanu, de la care am aflat că încă mai sunt unii specialişti care nu s-au legat de comună. Dar, pen­tru că specificul muncii din agri­cultură o cere, li s-a asigurat ce­lor 4 navetişti posibilitatea de a locui peste săptămînă în comună. Deocamdată, nu în cele mai bune condiţii. Dar în viitor condiţiile de locuit oferite specialiştilor se vor îmbunătăţi, deoarece C.A.P.-ul are prevăzut în plan şi construirea unui bloc cu 4 apartamente. Am putea spune, pe baza celor consta­tate, că, în curînd, la Prejmer, toţi specialiştii vor fi „legaţi" mai strîns de această comună. Convingerea ni s-a format şi din discuţia cu ingi­nerul agronom Mihai Hangu de la ferma vegetală din Lunca Clinicu­lui, un om cu o generaţie mai tî­­năr decit medicul veterinar Florea Panait, dar cu aceeaşi convingere, integrat pe deplin în viaţa satului. Inginerul M. Hangu a venit să lu­creze la C.A.P. Prejmer în anul trecut. — După terminarea studiilor ? l-am întrebat. — Nu. Am deja 5 ani vechime în muncă. Am lucrat la judeţul Ga­laţi, dar pentru că sunt localnic m-am străduit să revin la Lunca Cîlnicului. Aici m-am şi căsătorit. Soţia este profesoară în sat. — Care este opinia dv. despre permanentizarea specialiştilor din agricultură In localităţile unde muncesc ? — Nu aş vrea să fac consideraţii teoretice, ci mă voi referi la situa­ţia mea. Sînt fiu al satului şi m-am străduit să răm­în şi la propriu. De aceea am revenit aici. Dar această calitate presupune şi obligaţia faţă de sat. Fiindcă mi-am ales profe­sia de agronom din pasiune, mă străduiesc, alături de săteni, ca prin recolte bogate să întărim puterea economică a cooperativei. Conco­mitent însă şi învăţ multe din ex­perienţa cooperatorilor mai vîrst­­nici. In hotărîrile pe care le iau consult oamenii, iar ei îşi spun deschis părerea, şi asta, consider eu, pentru că le sînt apropiat. A­­poi, unele lucrări îţi cer un timp mai mare decit cel pe care ţi-1 ofe­ră. .. autobuzul, aşa că, în concep­ţia mea, un specialist în agricultură nu poate fi decit localnic. — Sunt specialiști, ne spunea zi­lele trecute tovarăşul Manole, pri­marul comunei Târlungeni, pe care localnicii sau cooperatorii din alte sectoare decit cei in care lucrează efectiv nici nu-i cunosc. Cel mai bine îi ştiu pe aceştia ... şoferii de pe autobuze. De aceea, după cum vedeţi, ne străduim să le asigurăm condiţii pentru a locui aici. Şi, intr-adevăr, pe primarul din Tărlungeni l-am găsit stabilind am­plasarea în teren a celor două blocuri de locuinţe ce se vor con­strui, şi care vor fi destinate în exclusivitate specialiştilor. Am consemnat mai sus cîteva o­­pinii, cîteva situaţii, fără a avea pretenţia că legarea specialiştilor de localităţile în care muncesc este foarte simplă, că nu ridică proble­me. Sunt şi situaţii oarecum mai deosebite, cum sunt şi altele în care realizarea acestui deziderat este îngreuiată de faptul că unii spe­cialişti localnici sunt repartizaţi să lucreze în alte localităţi decît cele natale. Din aceste motive nu avem pretenţia că am epuizat subiectul, aşa că vom reveni. A. DRUGA O lăudabilă Iniţiativă la Şinca Nouă Cel puţin cîte doi pomi plantaţi de fiecare pionier şi şcolar Iniţiativa pionierilor din satul Şinca Nouă, ca în primăvara a­­cestui an fiecare şcolar să plan­teze cel puţin cîte doi pomi, me­rită toată lauda. Ca urmare, se apreciază că in acest an gră­dinile din Şinca Nouă se vor îmbogăţi cu încă 600—800 de meri, peri, pruni şi alţi pomi fructiferi. Mulţi dintre tineri au şi plantat nu numai cîte doi meri sau peri, ci chiar cîte 4-5. Paralel cu acţiunea de plan­tare a pomilor fructiferi, pionie­rii şi şcolarii de aici acordă un sprijin substanţial părinţilor lor la curăţatul păşunii. Dumi­nica trecută, de exemplu, peste 170 pionieri şi şcolari au ieşit pe păşune, curăţind o suprafaţă de 6 hectare. Pentru perioada vacanţei de primăvară, elevii din Şinca Nouă s-au angajat să participe la acţiunea de împă­durire, unde vor planta peste 10.000 puieţi de molid. Concursuri pe teme de zootehnie Una dintre problemele care se află in centrul atenţiei comi­tetului comunal de partid din Jibert este asigurarea forţei de muncă in sectorul zootehnic. In acest scop, de curînd au fost iniţiate concursuri pe diferite teme privind zootehnia, care au popularizat In rîndul tinerilor din comună diferite aspecte ale muncii in acest sector şi avanta­jele ei. Numărul destul de mare al participanţilor înscrişi in concurs demonstrează interesul tinerilor pentru meseria de crescător de animale. Nicolae LEPADATU, coresp. Destinaţia paletului­ vo­­cabular pe care o am în mînă e să fie folosit pe băncile şcolii. Este imbră­­cat in obişnuita hirtie al­bastră, poartă chiar eti­cheta cu numele proprie­tarei, „Maria A., clasa a VIII-a“. Primele pagini sunt scrise cu migala cu­venită şi cu literele tre­murate, datorită necu­noaşterii limbii. Cuvinte şi expresii In limba fran­ceză. Urmează o notaţie, pe care o transcriem, „să se analizeze sintactic şi morfologic substantivul carte" şi apoi, trădînd o elevă nu prea silitoare, dar o viitoare bună gos­podină, cîteva sfaturi practice. Dar, pentru atîta lucru, fata aceasta de 16 ani, născută intr-un sat din Moldova pe care nu-1 vom numi, aşezată acum pe un scaun în faţa mea şi şter­­gîndu-şi, din cînd în cînd, o lacrimă cu dosul pal­mei, nu ar fi avut moti­ve să devină eroina unui articol. Răsfoim mai departe Pagini întregi cu „adre­se", ore de întilnire, glu­me „la modă" care să te facă plăcut în societate. Iar pe hîrtia unui şerve­ţel o declaraţie de dragoste, pătată într-un colţ cu băutură: „Mary, te iubesc, eu n-am să te uit niciodată“ şi semnătu­ra unui bărbat. A acelui bărbat care, cu două vor­be, cu o plimbare in ma­şina sa mai mult sau mai puţin strălucitoare şi cu promisiunea unui mariaj într-o oarecare ţară străi­nă (unde... neapărat, cli­nii aleargă cu covrigi în coadă, iar pe gîrlă, curge numai lapte şi miere), a făcut-o pe Măria A., de 16 ani, elevă in clasa a VIII-a, să-şi abandoneze şcoala şi să se decidă pentru o altă viaţă, mai „plină", mai „trepidantă", mai „altfel". Aşa a devenit Maria A. domnişoara Mary, aşa a schimbat stiloul pe ţiga­reta „Superking" şi aşa, caieţelul­ vocabular In loc „să analizeze substantivul carte* s-a umplut cu ver­surile desuete ale unei mentalităţi bolnave, sub­teranei „Viaţa-i pentru trai, / Fură dacă vrei să ai“... — Tipul mi-a promis că ne vom căsători. A tre­­cut cu maşina prin comu­na noastră şi m-a luat cu el. Mama mi-a dat 300 de lei pe care i-am terminat în cîteva zile. Apoi ne-am certat. El a plecat în ţara lui, eu am rămas aici, fără aici un ban. Aşa m-am „împrietenit“ cu alţi băieţi... E simplul şi de data a­­ceasta Făt-Frumos a fost un escroc sentimental, iar Ileana­ Cosînzeana o nai­vă, amatoare de romane de dragoste, pe care nu le trăieşte nimeni în reali­tate. La ora cînd vor apare aceste rînduri, „Mary" a redevenit Maria. A fost, să sperăm, o paranteză care s-a închis. La 16 ani însă, la vîrsta cînd tinerii se întrec la învăţătură, cînd încep să deprindă tainele muncii şi să lege primele prietenii adevărate, o a­­semenea paranteză este cel puţin dureroasă. Cît timp a fost „Mary", a cu­noscut decepţiile unui în­ceput ratat, spulberarea iluziei unei iubiri mari, „Internaţionale"... împăr­tăşită prin restaurante de lux. O iubire, mă rog, dar artificială, falsă. Şi tocmai această falsitate la început de viaţă, în prag de maturitate, poate pro­voca o rană. „Mama mi-a dat 300 de lei“. Elisabeta A., fe­meie care a muncit o viaţă, care ştie (sau trebuie să ştie), cît de lipsite de substanţă, de cinste şi de durată sunt aceste visuri de o zi, a­­ceste amăgitoare promi­siuni ale unor „feţi-fru­­moşi" puşi pe aventuri pasagere, i-a dat Măriei 300 de lei, zestrea cu care să-şi înceapă călătoria de logodnă la Braşov. Acum, Maria s-a întors acasă, condusă de un lucrător de miliţie şi de un proces­­verbal (care evită o con­damnare penală, dar care, peste doi ani, n-ar mai fi putut-o evita). Mama Mă­riei A. are aici partea sa de vină, aşa cum îşi are partea sa de vină şi pen­tru lacrimile care tulbură ochii fiicei sale, şi pen­tru rana, mărturisită sau nu, care nu s-a închis în­că în sufletul ei. Din fe­ricire, Maria mai are şan­se. Ea poate să-şi termine şcoala, poate să-şi încea­pă viaţa de muncă, de bună gospodină, şi poate să uite, chiar dacă-i va fi greu. La 16 ani, însă, nu trebuie să porneşti în via­ţă cu asemenea paranteze în urmă, cu deziluziile şi minciunile care trebuie uitate. Şi acest lucru nu trebuie să-l uite nici­odată părinţii. . M. PETRAŞCU Confruntări etice Mary a... redevenit Maria

Next