Drum Nou, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9088-9112)

1974-04-23 / nr. 9106

Pag. 2 CUVINTUL DE ORDINE: BUNA ORGANIZARE A MUNCII, CREŞTEREA EFICIENŢEI ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE Pe ordinea de zi a recentei ple­nare a Comitetului orăşenesc de partid Victoria a fost înscrisă o singură problemă : analiza activi­tăţii desfăşurate de colectivul de muncă al combinatului chimic în trimestrul I, analiză urmată de adoptarea unor măsuri menite să impulsioneze înfăptuirea sarcini­lor aferente trimestrului al II-lea şi în continuare, mai buna orga­nizare a muncii, pe scurt, creşte­rea eficienţei întregii activităţi. Aşa cum se remarca în informa­rea prezentată de Ioan Ciocan, membru al biroului comitetului o­­răşenesc, secretarul comitetului de partid al combinatului, cit şi în cuvîntul participanţilor la dezba­teri, „demarajul“ colectivului în anul 1974 nu s-a soldat cu rezul­tate prea promiţătoare, în sensul că la finele lunii ianuarie s-au înregistrat serioase neindepliniri de plan : 10,5 milioane lei la pro­ducţia globală şi 7 milioane lei la producţia marfă, ca o consecinţă a unor deficienţe tehnico-organi­­zatorice care au grevat eficienţa activităţii şi în anul precedent. Incepînd din luna februarie însă, graţie unor măsuri organizatorice, intensificării muncii politico-edu­cative şi a preocupărilor în do­meniul găsirii unor soluţii prac­tice de înlăturare a cauzelor care au determinat nerealizările de plan, activitatea generală a combi­natului înregistrează un nou curs, ceea ce a făcut ca bilanţul încheiat la finele trimestrului I să fie pozi­tiv, majoritatea indicatorilor (pro­ducţia globală şi marfă, exportul, nivelele planificate la producţia fizică a majorităţii sortimentelor), fiind realizaţi şi depăşiţi. Desigur, în intervalul de timp relativ scurt de care aminteam n-au putut fi depăşite toate greu­tăţile, fapt evidenţiat de existenţa unor nerealizări şi neincadrări în sarcinile planificate­­ 2.579 tone metanol şi 1.428 tone mase plastice si răşini sintetice restanţă, depă­şirea in ansamblu a cheltuielilor de producţie cu 9,5 milioane lei şi nerealizarea cu 18.000.000 lei a beneficiului planificat. Nu insistăm asupra cauzelor ca­re au determinat această stare de fapt, căci ele au fost analizate pe larg în plenară. Facem doar pre­cizarea că nu toate dintre ele sunt de natură obiectivă, ci poartă, deo­­potrivă, şi amprenta subiectivită­ţii, a nevalorificării tuturor rezer­velor interne de care dispune co­­lectivul. Mult mai importante ni s-au părut soluţiile şi propunerile făcute de participanţii la dezbateri în special privind valorificarea a­­cestor rezerve, hotărirea de a spori preocupările comuniştilor, cadre­lor tehnice, ale tuturor angajaţilor în direcţia prioritară a înfăptuirii sarcinilor de plan şi angajamente­lor asumate în întâmpinarea celor două mari evenimente ! a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al partidului. Iată, foarte pe scurt, cîteva din­tre aceste propuneri : intensifica­rea preocupărilor serviciului de resort şi conducerii combinatului pentru asigurarea integrală a ma­teriilor prime necesare producţiei acestui trimestru, precum şi inte­grarea socio-profesională a tineri­lor angajaţi (Silvestru Tănase, se­cretarul comitetului de partid din secţia lacuri) ; asigurarea materia­lelor necesare pentru realizarea barajului pe rîul Pojorta şi intensi­ficarea colaborării cu constructo­rul în realizarea acestei lucrări (Pavel Duţă, secretarul organiza­ţiei de bază din atelierul piese de schimb) ; reducerea volumului şi consumului de muncă fizică în secţia lacuri prin înlocuirea unor utilaje şi instalaţii depăşite, cu randament scăzut, respectarea sor­­timentaţiei la producţia de nitro­celuloză, introducerea sistemului de lucru în acord global pe insta­laţii, precum şi reducerea volumu­lui de hîrtii in urmărirea şi ra­portarea producţiei (Octavian Manu, şeful secţiei) ; adoptarea u­­nor măsuri operative în scopul reducerii cheltuielilor de producţie, Plenara Comitetului de partid al Oraşului Victoria cu activul de partid de la combinatul chimic Înlăturării risipei de materii pri­me, asigurarea forţei de muncă calificate necesare instalaţiilor de metanol existente, cit şi pentru metanol IV, care urmează să in­tre în funcţiune în anul 1975 ş.a. (Gheorghe Bucurenciu, şeful sec­ţiei răşini sintetice). Spaţiul nu ne permite să insistăm şi asupra altor propuneri şi soluţii care vi­zează, în ansamblu, valorificarea superioară a resurselor materiale şi umane de care dispune această unitate, deşi astfel de probleme au fost abordate pe larg şi de alţi participanţi la dezbateri : Mircea Constantinescu, directorul combi­natului, Ilie Suma, din secţia lacuri, Iosif Gros, şeful sectorului cercetări, şi inginerul-şef Ion Păcuraru. Aşa după cum s-a relevat in plenară, o atenţie deosebită va trebui să se acorde, în perioada următoare de timp, grăbirii rit­mului de execuţie a instalaţiei metanol IV, lucrare serios ame­ninţată cu repunerea în funcţiune la termenul planificat (mai bine­­zis, replanificat), adică la finele trimestrului III, situaţie datorată atit constructorului, cit şi benefi­ciarului. Acest fapt impune luarea unor măsuri urgente atit în domeniul măririi capacităţii de producţie a instalaţiilor actuale, cit şi al organizării mai ju­dicioase a muncii, al întări­rii disciplinei tehnologice şi în producţie. Evident, acesta este un examen la reuşita căruia trebuie să contribuie activ şi efectiv toţi comuniştii, întregul colectiv al combinatului. In acest scop, ple­nara a şi adoptat un plan de mă­suri şi acţiuni bine fundamentate, cu termene şi responsabilităţi precise, dintre care amintim, în continuare, cîteva­­ asigurarea ma­terialelor şi materiilor prime ne­cesare prin stabilirea cu furnizo­rii a graficelor lunare de livrare; în luna mai, comitetul oamenilor muncii va analiza la fiecare in­stalaţie, pe produs, modul cum se realizează consumurile speci­fice şi va stabili măsuri de redu­cere a acestora ; se vor executa şi da în folosinţă baraje pe rîu­­rile Pojorta, Brescioara şi Ucea, în vederea asigurării cantităţilor de apă necesare producţiei, lu­crări ce vor fi terminate, pe e­­tape, pînă­ la finele lunii septem­brie; se va realiza instalaţia de fenoform, cu o capacitate de 2.000 tone pe an, precum şi cea de fa­bricare a cleiului AGO şi nitro­­lacului de bază, iar pînă la sfîrşi­­tul lunii iunie va fi realizată in­stalaţia de alcool furfurilic, care va lucra cu furfuroi din ţară la o capacitate, de 1.000 tone pe an. Important rămîne — aşa cum arăta tovarăşul Pavel Aron, se­cretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., care a luat cu­vîntul în încheierea dezbaterilor — ca toate măsurile politice şi organizatorice adoptate, de ple­nară, numeroasele şi valoroasele propuneri făcute de participanţi să fie traduse operativ în faptă. Aceasta trebuie să fie una dintre preocupările de căpătâi ale comi­tetului orăşenesc de partid, ale comitetului de partid şi conduce­rii combinatului, pentru ca şi a­­ceastă unitate să se înscrie în e­­fortul general al economiei ju­dețului privind realizarea exem­plară a sarcinilor de plan afe­rente acestui an al cincinalului, a angajamentelor asumate în în­trecerea socialistă, pentru reali­zarea în devans a obiectivelor cincinalului. L. MUNTEANU DRUM NOU V­­___• W­A V ___ V A ___ ARTA • CULTURA • INVATAMINT Soli elevaţi ai artei­­ braşovene studenţeşti După ce in competiţia corală duminicală „Chitare patriei“, , organizată de Televiziunea Ro­mână, corul universităţii braşo­vene a obţinut un excelent punctaj — 99,75 —, solii artei noastre studenţeşti au conti­nuat să ne reprezinte cu suc­ces în Festivalul naţional al artei studenţeşti. Este vorba mai intîi de ace­laşi ansamblu coral, format din 115 studenţi şi condus de diri­jorul asist Mircea O­ros, care, în prestigioasa confruntare des­­făşurată la Timişoara, a obţi­nut inaltul titlu de laureat, a­­lături de ansamblurile de la Tg. Mureş, Craiova şi al universi­tăţii gazdă. Tot aici am mai a­­vut solişti instrumentişti şi vo­cali ce s-au bucurat de apre­cieri elogioase. La Iaşi, în secţia de folclor a aceluiaşi festival au participat taraful Casei de cultură a stu­denţilor, condus de Petrică Munteanu, echipa­ de dansuri instruită de studentul Ioan Gri­­gore, şi soliştii vocali Eleono­ra Armean, Emanoil Nedea şi Mircea Fleşeriu, precum şi un grup vocal de muzică populară instruit de Petre Timaru de la Teatrul muzical. Laurii ne-au parvenit pe podiumurile ieşene prin cei 24 de studenţi şi stu­dente ce alcătuiesc formafia de dansuri. De aprecieri deosebite s-a bucurat întregul lor reper­toriu, din c­­e amintim Brîu de şase, Ca la Breaza şi Joc de doi din Banat, dar succesul ca atare e legat direct de perfec­ţiunea evoluţiei studenţilor braşoveni în Suita de dansuri ardeleneşti cu care au intrat şi în spectacolul laureaţilor. Prezenţă de prestigiu au în­scris reprezentanţii universită­ţii noastre şi la Craiova, unde în zilele de 12—14 aprilie a a­­vut loc confruntarea formaţiilor de teatru şi a montajelor lite­rare. Actorii amatori braşoveni au compărut pe scenă cu piesa „Mama“, a lui D. R. Popescu. Tot studenţa braşoveni au sem­nat şi montajul în limba ma­ghiară dedicat celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei, precum şi colajul lite­­rar-muzical pentru realizarea căruia a fost laureat studentul Emanoil Nedea din anul II, Fa­cultatea de muzică. Duminică, la Bucureşti, s-a încheiat şi „ultimul act“ al prestigioasei manifestări artistice studen­ţeşti. Reprezentaţi şi aici de trei formaţii — este vorba de formaţia de chitare „Academi­ca", formaţia de muzică folk, condusă de Emanoil Nedea, şi de formaţia de dansuri moder­ne — studenţii braşoveni şi-au adjudecat de această dată tau­rii prin excelenta interpretare a dansului modern tematic „Şi ei au fost tineri". La felicitările pentru toate a­­ceste succese pe planul artei naţionale studenţeşti adăugăm şi invitaţia de a alcătui un spectacol sinteză cu care stu­denţii laureaţi să-şi probeze calitatea mesajului artistic pur­tat în festival în faţa spectato­rilor braşoveni. Ion COMAN In această săptămînă Ritm intens de lucru în cîmp pentru terminarea însămînţărilor După mai multe zile cu ploi, ieri s-au putut relua lucrările în cîmp în marea majoritate a cooperativelor agricole din judeţ. Nece­sitatea urgentării la maximum a însămînţării sfeclei de zahăr, inului pentru fuior, plantelor furajere, a plantării cartofilor, pentru ca pla­nul acestor culturi sa poată fi realizat în întregime în cel mai scurt timp, ca şi trecerea cu toate forţele la semănatul porumbului, impune pretutindeni regruparea forţelor, organizîndu-se munca exemplar, pentru folosirea din plin a tractoarelor şi maşinilor. C.A.P. Stupîni: sustiisti activitate in grădina da legume In grădina de legume a coope­rativei agricole de producţie Stu­­pini, activitatea se desfăşoară ne­contenit şi cu intensitate sporită. Pînă la ora actuală aici au fost însămînţate toate suprafeţele pre­văzute a fi cultivate cu legume, iar de cîteva zile s-a trecut la plantarea răsadului de varză tim­purie. Astfel, pînă ieri, după cum ne informa Nicolae Ghimbăşan, şeful fermei legumicole, au fost plantate 3 ha. cu varză timpurie, de mîine urmînd a se trece şi la plantarea răsadurilor de varză semitimpurie pe cele 7 ha. desti­nate acestei culturi. Concomitent cu însăminţările şi plantarea răsadurilor, la coope­rativa agricolă din Stupini conti­nuă şi recoltarea legumelor tim­purii. Ieri, de pildă, 60 de coope­ratoare au lucrat la recoltarea spanacului, fiind livrate la fondul pieţei, pînă la ora prânzului, 4 to­ne de spanac. Cu acestea, legumi­cultorii din Stupini au livrat în acest an magazinelor de speciali­tate 30 de tone spanac. C.A.P. Măeruş: Pe ciad recuneraree restanțelor ? începutul acestei săptămîni i-a găsit pe cooperatorii şi mecaniza­torii din Măeruş cu unele tere­nuri neînsăminţate. Este vorba de 30 ha. de cartofi, 18 ha. cu sfeclă de zahăr, 8 ha. cu sfeclă furajeră, 50 ha. trifoliene şi 100 ha. po­­rumb­ siloz. „La noi a plouat ceva mai mult în cursul săptămînii trecute, ne spunea M. Barthelmie, preşedintele cooperativei, aşa că azi (n.r. — ieri), nu s-au putut relua lucrările. Cred, însă, că de mîine vom introduce din nou se­­mănătorile în brazdă“. Analizînd însă mai îndeaproape situaţia din această unitate, ne-am dat seama că unele lucrări, cum ar fi, de exemplu, plantatul car­tofilor, puteau fi încheiate pînă acum, insă unitatea a dus lipsă de circa 30 tone tuberculi de sămîn­­ță. Acum, deficitul este aproape asigurat, ceea ce trebuie să de­termine conducerea cooperativei să organizeze astfel munca incit imediat ce starea solului permite, să se treacă cu toate forţele la terminarea lucrării. La fel se pu­ne problema şi cu celelalte cul­turi, in special cu sfecla de zahăr, cea furajeră şi trifolienele, pen­tru ca seminţele să poată benefi­cia de umiditatea existentă în sol şi să răsară în cele mai bune con­diţii. . CJ.P. Dacia: GENERALIZAREA PRIMEI TREPTE A INVATAMINTULUI BICEAl (Urmare din pag. 1) , reprezentînd numărul locurilor de care dispun liceele noastre şi filia­lele lor, rezultă că avem toate con­diţiile ca admiterea în prima, treap­tă să se facă, în cea mai mare parte, fără concurs. Fireşte însă că realizarea acestui deziderat al ele­vilor depinde în mare măsură de activitatea comisiilor de orientare şcolară şi profesională din fiecare unitate în parte, de măsura în care aceste comisii vor reuşi să orien­teze fiecare elev potrivit aptitudini­lor sale reale, înclinaţiilor şi pri­ceperilor sale pe de o parte, inte­reselor economiei naţionale şi lo­cale pe de altă parte. O primă tes­tare, efectuată de Comisia judeţeană de orientare şcolară şi profesio­nală şi centralizată zilele trecute, certifică eforturile cadrelor didac­tice în această direcţie, opţiunile elevilor concordînd, în linii mari, cu posibilităţile oferite de reţeaua şcolară. Sunt însă şi discrepanţe, şi ele trebuie bine cunoscute de co­misiile de orientare şi rezolvate co­respunzător în timp optim. Astfel, dacă spre liceele de tip real şi umanist se îndreaptă un număr corespunzător de elevi, iar pentru electrotehnică, chimie industrială, textile-confecţii şi economie numă­rul lor depăşeşte cu foarte puţin cifra de şcolarizare, spre liceele sanitar, pedagogic şi de muzică şi arte plastice se constată încă o afluenţă cu totul disproporţionată faţă de numărul locurilor existen­te. în acelaşi timp, din testarea respectivă reiese că liceele cu pro­fil de mecanică agricolă, agricul­tură (cultură mare) şi prelucrarea lemnului sunt încă insuficient cu­noscute şi, în consecinţă, preferin­ţa spre ele este redusă. Surprinde chiar şi opţiunea pentru Liceul de informatică, 115, faţă de 144 de locuri, iar un număr de 290 de elevi s-au abţinut să manifes­te vreo preferinţă. Iată de ce este nevoie de o considerabilă in­tensificare a muncii cadrelor didac­tice din aceste comisii, ajungîn­­du-se pînă la sfîrşitul actualului an şcolar la o unitate de vederi a ele­vului, familiei sale şi şcolii. Indiferent , insă , de tipul de liceu pentru care elevul optează, intra­rea în prima treaptă va fi condi­ţionată de o vizită medicală foarte riguroasă, pentru a se pune de a­­cord condiţiile fizice impuse de dobîndirea uneia sau alteia dintre profesii cu însuşirile fizice ale tî­­nărului. Important de reţinut­­ este şi faptul­ că dincolo, de diferen­ţierile existente între un tip sau al­tul de liceu, pregătirea de cultură generală va fi la fel de bine asi­gurată, de cadre didactice dintre cele mai competente.­ în­ acest scop Inspectoratul şcolar judeţean este preocupat de încadrarea tuturor li­ceelor şi filialelor cu cadre didac­tice cu pregătire universitară com­pletă, garantindu-se astfel şanse egale de­ pregătire pentru absolut toţi elevii, dindu-se astfel viaţă unui democratism şcolar real, efi­cient. Totodată, în noua sa struc­tură şi liceul de tip real şi umanist va garanta elevilor însuşirea unei meserii în care vor fi atestaţi la absolvirea primei trepte. Ca generalizarea primei trepte liceale să devină un fapt de viaţă, recenta hotărîre aduce precizări deosebit de importante în ce pri­veşte cooperarea dintre unităţile şcolare şi cele economice, acestea din urmă avînd obligativitatea asi­gurării, în cadrul patronatului, a dotării atelierelor, laboratoarelor şcolare, asigurînd totodată fiecărui elev un loc stabil de muncă la orele de pregătire tehnico-productivă. In acelaşi scop, în baza unui con­tract încheiat cu întreprinderile, e­­levii pot beneficia de burse pe toată durata treptei I de liceu, urmînd ca ulterior sa rămînă angajaţi ai în­treprinderii timp de cel puţin cinci ani, studiile putind fi continuate prin forme serale sau fără frecven­ţă ale aceloraşi tipuri de licee. De reţinut apoi că în afara burse­lor de întreprindere elevii mai be­neficiază de un sistem stimulativ de burse şcolare. Potrivit regle­mentărilor, 36 la sută din elevii li­ceelor industriale şi 15 la sută din cei ai liceelor reale sau umaniste vor avea astfel de burse şcolare. Important este acum ca absolut fiecare întreprindere să-şi îndepli­nească integral obligaţiile faţă de şcoala pe care o patronează, aşa în­­cît cel tîrziu la 15 septembrie do­tarea laboratoarelor şi atelierelor şcolare să fie cea indicată în re­centa hotărîre. Aceasta deoarece în prima treaptă de liceu planurile şi programele de învăţămînt îşi pro­pun realizarea unui raport optim între pregătirea teoretică şi cea practică, astfel incît la încheierea acestei perioade din pregătirea lor, absolvenţii să poată executa diferite meserii. Bineînţeles, cei­­ce doresc îşi vor putea continua pregătirea în treapta a doua a liceului, sau îşi vor putea desăvîrşi pregătirea profesională fie în şcoli profesiona­le de durată mult redusă, fie prin cursuri de calificare de scurtă du­rată. Stilul secţiei de «Mizere e uituc Ieri dimineaţă, şi la C.A.P. Da­cia s-au putut relua lucrările în cîmp. Numai că atunci cînd a fost vorba ca să treacă la treabă, Ion Schwartz, şeful secţiei de meca­nizare, a constatat că... nu are suficientă motorină şi deci nu poate introduce în lucru toate cele şapte tractoare. Ce-o fi făcut toată săptămînă trecută şeful secţiei de mecaniza­re, din moment ce a plouat şi tractoriştii n-au lucrat în cîmp ? Oare Ion Schwartz nu ştie că u­­nitatea mai are de semănat încă aproape 200 ha. cu porumb boabe şi siloz, că în zilele următoare trebuie să înceapă erbicidarea culturilor ? Dacă da, de ce atita neglijență pentru rezolvarea unui lucru elementar ? Yk­. SHS In dezbatere publică: REPERTORIUL TEATRAL Stagiunea de spec­tacole 1973—1974 se apropie de sfirşit. Pa­ralel cu pregătirile ca­re se fac pentru ulti­mele premiere, tea­trele întocmesc reper­toriul stagiunii viitoa­re, luînd în considera­re propunerile, suges­tiile, preferinţele publi­cului larg. Teatrul dra­matic din Braşov, cre­dincios tradiţiilor sale de sprijinire cu gene­rozitate a eforturilor pe care le fac unii drama­turgi autohtoni, a dat în cursul stagiunii pre­zente, publicului său, trei spectacole cu creaţii ale scriitorilor români: „Casa care a­­fugit prin uşă" de Pe­tru Vintilă, „Fata din Dafin” de Dan Tărchi­­lă şi „Atenţie la cotitu­ră" de Mehes György, in afară de acestea au mai fost montate bine­cunoscuta comedie a lui Branislav Nuşicî „Doamna ministru" şi o piesă în premieră pe ţară, traducerea unei lucrări aparţinînd scrii­torului grec contem­poran Kambanellis, „Curtea cu miracole" - spectacol de elevată ţinută artistică. Se mai află în pre­gătire încă trei pre­miere care vor vedea luminile rampei înainte de încheierea stagiu­nii: „Acoperişul" de Valentin Munteanu, „Misterioasa convorbi­re telefonică" de Virgil Stoenescu şi comedia lui William Shakes­peare, „Nevestele ve­sele din Windsor“. În stagiunea care ur­mează, Teatrul drama­tic Braşov intenţionea­ză să acorde, de ase­menea, un loc prefe­renţial repertoriului ro­mânesc. Pe lîngă mon­tarea unei piese clasi­ce („D’ale carnavalu­lui" de l. L. Caragiale) proiectul de repertoriu mai prevede o piesă de Mircea Radu Iaco­­ban - „Sîmbătă la Ve­ritas" - şi una, aflată pe şantierul de crea­ţie al scriitorului Dan Tărchilă, Sărutul". Literatura ţărilor ve­cine va fi reprezentată printr-o adaptare a piesei lui Leonid Solo­viev „Nastratin Ho­gea". Mai este propu­să, de asemenea, co­media „Asociaţia mi­nunilor" de D. Psathos. Literatura universală este prezentă prin „Re­volta Evelynei Green" de Giuseppe Zito şi creaţia unui scriitor de notorietate mondială, O'Neil, a cărui piesă „Lumea dezmoşteniţi­lor" va prilejui publi­cului întîlnirea cu una din marile creaţii dra­matice ale secolului XX. Acesta este proiec­tul de repertoriu. Sus­ceptibil încă de îmbu­nătăţiri, ei se află în prezent pe agenda Co­mitetului judeţean pen­tru cultură şi educaţie socialistă. Autorii lui s-au străduit - aşa du­pă cum afirmă - să-i asigure un conţinut ideologic şi artistic, în măsură să satisfacă e­­xigenţele actuale, să răspundă, necesităţilor de varietate tematică şi dorinţelor exprimate de categorii diferite de spectatori, să îmbine posibilităţile reale ale echipei de realizatori cu necesităţile de per­fecţionare a măiestriei interpretative. Rubrica noastră inti­tulată „Tribuna iubito­rilor de artă" stă la dispoziţia celor care au de făcut observaţii şi, mai ales, sugestii în legătură cu această schiţă de repertoriu. Reţeaua primei trepte de liceu în anul şcolar 1974 —1975

Next