Drum Nou, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9088-9112)
1974-04-23 / nr. 9106
Pag. 2 CUVINTUL DE ORDINE: BUNA ORGANIZARE A MUNCII, CREŞTEREA EFICIENŢEI ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE Pe ordinea de zi a recentei plenare a Comitetului orăşenesc de partid Victoria a fost înscrisă o singură problemă : analiza activităţii desfăşurate de colectivul de muncă al combinatului chimic în trimestrul I, analiză urmată de adoptarea unor măsuri menite să impulsioneze înfăptuirea sarcinilor aferente trimestrului al II-lea şi în continuare, mai buna organizare a muncii, pe scurt, creşterea eficienţei întregii activităţi. Aşa cum se remarca în informarea prezentată de Ioan Ciocan, membru al biroului comitetului orăşenesc, secretarul comitetului de partid al combinatului, cit şi în cuvîntul participanţilor la dezbateri, „demarajul“ colectivului în anul 1974 nu s-a soldat cu rezultate prea promiţătoare, în sensul că la finele lunii ianuarie s-au înregistrat serioase neindepliniri de plan : 10,5 milioane lei la producţia globală şi 7 milioane lei la producţia marfă, ca o consecinţă a unor deficienţe tehnico-organizatorice care au grevat eficienţa activităţii şi în anul precedent. Incepînd din luna februarie însă, graţie unor măsuri organizatorice, intensificării muncii politico-educative şi a preocupărilor în domeniul găsirii unor soluţii practice de înlăturare a cauzelor care au determinat nerealizările de plan, activitatea generală a combinatului înregistrează un nou curs, ceea ce a făcut ca bilanţul încheiat la finele trimestrului I să fie pozitiv, majoritatea indicatorilor (producţia globală şi marfă, exportul, nivelele planificate la producţia fizică a majorităţii sortimentelor), fiind realizaţi şi depăşiţi. Desigur, în intervalul de timp relativ scurt de care aminteam n-au putut fi depăşite toate greutăţile, fapt evidenţiat de existenţa unor nerealizări şi neincadrări în sarcinile planificate 2.579 tone metanol şi 1.428 tone mase plastice si răşini sintetice restanţă, depăşirea in ansamblu a cheltuielilor de producţie cu 9,5 milioane lei şi nerealizarea cu 18.000.000 lei a beneficiului planificat. Nu insistăm asupra cauzelor care au determinat această stare de fapt, căci ele au fost analizate pe larg în plenară. Facem doar precizarea că nu toate dintre ele sunt de natură obiectivă, ci poartă, deopotrivă, şi amprenta subiectivităţii, a nevalorificării tuturor rezervelor interne de care dispune colectivul. Mult mai importante ni s-au părut soluţiile şi propunerile făcute de participanţii la dezbateri în special privind valorificarea acestor rezerve, hotărirea de a spori preocupările comuniştilor, cadrelor tehnice, ale tuturor angajaţilor în direcţia prioritară a înfăptuirii sarcinilor de plan şi angajamentelor asumate în întâmpinarea celor două mari evenimente ! a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al partidului. Iată, foarte pe scurt, cîteva dintre aceste propuneri : intensificarea preocupărilor serviciului de resort şi conducerii combinatului pentru asigurarea integrală a materiilor prime necesare producţiei acestui trimestru, precum şi integrarea socio-profesională a tinerilor angajaţi (Silvestru Tănase, secretarul comitetului de partid din secţia lacuri) ; asigurarea materialelor necesare pentru realizarea barajului pe rîul Pojorta şi intensificarea colaborării cu constructorul în realizarea acestei lucrări (Pavel Duţă, secretarul organizaţiei de bază din atelierul piese de schimb) ; reducerea volumului şi consumului de muncă fizică în secţia lacuri prin înlocuirea unor utilaje şi instalaţii depăşite, cu randament scăzut, respectarea sortimentaţiei la producţia de nitroceluloză, introducerea sistemului de lucru în acord global pe instalaţii, precum şi reducerea volumului de hîrtii in urmărirea şi raportarea producţiei (Octavian Manu, şeful secţiei) ; adoptarea unor măsuri operative în scopul reducerii cheltuielilor de producţie, Plenara Comitetului de partid al Oraşului Victoria cu activul de partid de la combinatul chimic Înlăturării risipei de materii prime, asigurarea forţei de muncă calificate necesare instalaţiilor de metanol existente, cit şi pentru metanol IV, care urmează să intre în funcţiune în anul 1975 ş.a. (Gheorghe Bucurenciu, şeful secţiei răşini sintetice). Spaţiul nu ne permite să insistăm şi asupra altor propuneri şi soluţii care vizează, în ansamblu, valorificarea superioară a resurselor materiale şi umane de care dispune această unitate, deşi astfel de probleme au fost abordate pe larg şi de alţi participanţi la dezbateri : Mircea Constantinescu, directorul combinatului, Ilie Suma, din secţia lacuri, Iosif Gros, şeful sectorului cercetări, şi inginerul-şef Ion Păcuraru. Aşa după cum s-a relevat in plenară, o atenţie deosebită va trebui să se acorde, în perioada următoare de timp, grăbirii ritmului de execuţie a instalaţiei metanol IV, lucrare serios ameninţată cu repunerea în funcţiune la termenul planificat (mai binezis, replanificat), adică la finele trimestrului III, situaţie datorată atit constructorului, cit şi beneficiarului. Acest fapt impune luarea unor măsuri urgente atit în domeniul măririi capacităţii de producţie a instalaţiilor actuale, cit şi al organizării mai judicioase a muncii, al întăririi disciplinei tehnologice şi în producţie. Evident, acesta este un examen la reuşita căruia trebuie să contribuie activ şi efectiv toţi comuniştii, întregul colectiv al combinatului. In acest scop, plenara a şi adoptat un plan de măsuri şi acţiuni bine fundamentate, cu termene şi responsabilităţi precise, dintre care amintim, în continuare, cîteva asigurarea materialelor şi materiilor prime necesare prin stabilirea cu furnizorii a graficelor lunare de livrare; în luna mai, comitetul oamenilor muncii va analiza la fiecare instalaţie, pe produs, modul cum se realizează consumurile specifice şi va stabili măsuri de reducere a acestora ; se vor executa şi da în folosinţă baraje pe rîurile Pojorta, Brescioara şi Ucea, în vederea asigurării cantităţilor de apă necesare producţiei, lucrări ce vor fi terminate, pe etape, pînă la finele lunii septembrie; se va realiza instalaţia de fenoform, cu o capacitate de 2.000 tone pe an, precum şi cea de fabricare a cleiului AGO şi nitrolacului de bază, iar pînă la sfîrşitul lunii iunie va fi realizată instalaţia de alcool furfurilic, care va lucra cu furfuroi din ţară la o capacitate, de 1.000 tone pe an. Important rămîne — aşa cum arăta tovarăşul Pavel Aron, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., care a luat cuvîntul în încheierea dezbaterilor — ca toate măsurile politice şi organizatorice adoptate, de plenară, numeroasele şi valoroasele propuneri făcute de participanţi să fie traduse operativ în faptă. Aceasta trebuie să fie una dintre preocupările de căpătâi ale comitetului orăşenesc de partid, ale comitetului de partid şi conducerii combinatului, pentru ca şi această unitate să se înscrie în efortul general al economiei județului privind realizarea exemplară a sarcinilor de plan aferente acestui an al cincinalului, a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, pentru realizarea în devans a obiectivelor cincinalului. L. MUNTEANU DRUM NOU V___• WA V ___ V A ___ ARTA • CULTURA • INVATAMINT Soli elevaţi ai artei braşovene studenţeşti După ce in competiţia corală duminicală „Chitare patriei“, , organizată de Televiziunea Română, corul universităţii braşovene a obţinut un excelent punctaj — 99,75 —, solii artei noastre studenţeşti au continuat să ne reprezinte cu succes în Festivalul naţional al artei studenţeşti. Este vorba mai intîi de acelaşi ansamblu coral, format din 115 studenţi şi condus de dirijorul asist Mircea Oros, care, în prestigioasa confruntare desfăşurată la Timişoara, a obţinut inaltul titlu de laureat, alături de ansamblurile de la Tg. Mureş, Craiova şi al universităţii gazdă. Tot aici am mai avut solişti instrumentişti şi vocali ce s-au bucurat de aprecieri elogioase. La Iaşi, în secţia de folclor a aceluiaşi festival au participat taraful Casei de cultură a studenţilor, condus de Petrică Munteanu, echipa de dansuri instruită de studentul Ioan Grigore, şi soliştii vocali Eleonora Armean, Emanoil Nedea şi Mircea Fleşeriu, precum şi un grup vocal de muzică populară instruit de Petre Timaru de la Teatrul muzical. Laurii ne-au parvenit pe podiumurile ieşene prin cei 24 de studenţi şi studente ce alcătuiesc formafia de dansuri. De aprecieri deosebite s-a bucurat întregul lor repertoriu, din ce amintim Brîu de şase, Ca la Breaza şi Joc de doi din Banat, dar succesul ca atare e legat direct de perfecţiunea evoluţiei studenţilor braşoveni în Suita de dansuri ardeleneşti cu care au intrat şi în spectacolul laureaţilor. Prezenţă de prestigiu au înscris reprezentanţii universităţii noastre şi la Craiova, unde în zilele de 12—14 aprilie a avut loc confruntarea formaţiilor de teatru şi a montajelor literare. Actorii amatori braşoveni au compărut pe scenă cu piesa „Mama“, a lui D. R. Popescu. Tot studenţa braşoveni au semnat şi montajul în limba maghiară dedicat celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei, precum şi colajul literar-muzical pentru realizarea căruia a fost laureat studentul Emanoil Nedea din anul II, Facultatea de muzică. Duminică, la Bucureşti, s-a încheiat şi „ultimul act“ al prestigioasei manifestări artistice studenţeşti. Reprezentaţi şi aici de trei formaţii — este vorba de formaţia de chitare „Academica", formaţia de muzică folk, condusă de Emanoil Nedea, şi de formaţia de dansuri moderne — studenţii braşoveni şi-au adjudecat de această dată taurii prin excelenta interpretare a dansului modern tematic „Şi ei au fost tineri". La felicitările pentru toate aceste succese pe planul artei naţionale studenţeşti adăugăm şi invitaţia de a alcătui un spectacol sinteză cu care studenţii laureaţi să-şi probeze calitatea mesajului artistic purtat în festival în faţa spectatorilor braşoveni. Ion COMAN In această săptămînă Ritm intens de lucru în cîmp pentru terminarea însămînţărilor După mai multe zile cu ploi, ieri s-au putut relua lucrările în cîmp în marea majoritate a cooperativelor agricole din judeţ. Necesitatea urgentării la maximum a însămînţării sfeclei de zahăr, inului pentru fuior, plantelor furajere, a plantării cartofilor, pentru ca planul acestor culturi sa poată fi realizat în întregime în cel mai scurt timp, ca şi trecerea cu toate forţele la semănatul porumbului, impune pretutindeni regruparea forţelor, organizîndu-se munca exemplar, pentru folosirea din plin a tractoarelor şi maşinilor. C.A.P. Stupîni: sustiisti activitate in grădina da legume In grădina de legume a cooperativei agricole de producţie Stupini, activitatea se desfăşoară necontenit şi cu intensitate sporită. Pînă la ora actuală aici au fost însămînţate toate suprafeţele prevăzute a fi cultivate cu legume, iar de cîteva zile s-a trecut la plantarea răsadului de varză timpurie. Astfel, pînă ieri, după cum ne informa Nicolae Ghimbăşan, şeful fermei legumicole, au fost plantate 3 ha. cu varză timpurie, de mîine urmînd a se trece şi la plantarea răsadurilor de varză semitimpurie pe cele 7 ha. destinate acestei culturi. Concomitent cu însăminţările şi plantarea răsadurilor, la cooperativa agricolă din Stupini continuă şi recoltarea legumelor timpurii. Ieri, de pildă, 60 de cooperatoare au lucrat la recoltarea spanacului, fiind livrate la fondul pieţei, pînă la ora prânzului, 4 tone de spanac. Cu acestea, legumicultorii din Stupini au livrat în acest an magazinelor de specialitate 30 de tone spanac. C.A.P. Măeruş: Pe ciad recuneraree restanțelor ? începutul acestei săptămîni i-a găsit pe cooperatorii şi mecanizatorii din Măeruş cu unele terenuri neînsăminţate. Este vorba de 30 ha. de cartofi, 18 ha. cu sfeclă de zahăr, 8 ha. cu sfeclă furajeră, 50 ha. trifoliene şi 100 ha. porumb siloz. „La noi a plouat ceva mai mult în cursul săptămînii trecute, ne spunea M. Barthelmie, preşedintele cooperativei, aşa că azi (n.r. — ieri), nu s-au putut relua lucrările. Cred, însă, că de mîine vom introduce din nou semănătorile în brazdă“. Analizînd însă mai îndeaproape situaţia din această unitate, ne-am dat seama că unele lucrări, cum ar fi, de exemplu, plantatul cartofilor, puteau fi încheiate pînă acum, insă unitatea a dus lipsă de circa 30 tone tuberculi de sămînță. Acum, deficitul este aproape asigurat, ceea ce trebuie să determine conducerea cooperativei să organizeze astfel munca incit imediat ce starea solului permite, să se treacă cu toate forţele la terminarea lucrării. La fel se pune problema şi cu celelalte culturi, in special cu sfecla de zahăr, cea furajeră şi trifolienele, pentru ca seminţele să poată beneficia de umiditatea existentă în sol şi să răsară în cele mai bune condiţii. . CJ.P. Dacia: GENERALIZAREA PRIMEI TREPTE A INVATAMINTULUI BICEAl (Urmare din pag. 1) , reprezentînd numărul locurilor de care dispun liceele noastre şi filialele lor, rezultă că avem toate condiţiile ca admiterea în prima, treaptă să se facă, în cea mai mare parte, fără concurs. Fireşte însă că realizarea acestui deziderat al elevilor depinde în mare măsură de activitatea comisiilor de orientare şcolară şi profesională din fiecare unitate în parte, de măsura în care aceste comisii vor reuşi să orienteze fiecare elev potrivit aptitudinilor sale reale, înclinaţiilor şi priceperilor sale pe de o parte, intereselor economiei naţionale şi locale pe de altă parte. O primă testare, efectuată de Comisia judeţeană de orientare şcolară şi profesională şi centralizată zilele trecute, certifică eforturile cadrelor didactice în această direcţie, opţiunile elevilor concordînd, în linii mari, cu posibilităţile oferite de reţeaua şcolară. Sunt însă şi discrepanţe, şi ele trebuie bine cunoscute de comisiile de orientare şi rezolvate corespunzător în timp optim. Astfel, dacă spre liceele de tip real şi umanist se îndreaptă un număr corespunzător de elevi, iar pentru electrotehnică, chimie industrială, textile-confecţii şi economie numărul lor depăşeşte cu foarte puţin cifra de şcolarizare, spre liceele sanitar, pedagogic şi de muzică şi arte plastice se constată încă o afluenţă cu totul disproporţionată faţă de numărul locurilor existente. în acelaşi timp, din testarea respectivă reiese că liceele cu profil de mecanică agricolă, agricultură (cultură mare) şi prelucrarea lemnului sunt încă insuficient cunoscute şi, în consecinţă, preferinţa spre ele este redusă. Surprinde chiar şi opţiunea pentru Liceul de informatică, 115, faţă de 144 de locuri, iar un număr de 290 de elevi s-au abţinut să manifeste vreo preferinţă. Iată de ce este nevoie de o considerabilă intensificare a muncii cadrelor didactice din aceste comisii, ajungîndu-se pînă la sfîrşitul actualului an şcolar la o unitate de vederi a elevului, familiei sale şi şcolii. Indiferent , insă , de tipul de liceu pentru care elevul optează, intrarea în prima treaptă va fi condiţionată de o vizită medicală foarte riguroasă, pentru a se pune de acord condiţiile fizice impuse de dobîndirea uneia sau alteia dintre profesii cu însuşirile fizice ale tînărului. Important de reţinut este şi faptul că dincolo, de diferenţierile existente între un tip sau altul de liceu, pregătirea de cultură generală va fi la fel de bine asigurată, de cadre didactice dintre cele mai competente. în acest scop Inspectoratul şcolar judeţean este preocupat de încadrarea tuturor liceelor şi filialelor cu cadre didactice cu pregătire universitară completă, garantindu-se astfel şanse egale de pregătire pentru absolut toţi elevii, dindu-se astfel viaţă unui democratism şcolar real, eficient. Totodată, în noua sa structură şi liceul de tip real şi umanist va garanta elevilor însuşirea unei meserii în care vor fi atestaţi la absolvirea primei trepte. Ca generalizarea primei trepte liceale să devină un fapt de viaţă, recenta hotărîre aduce precizări deosebit de importante în ce priveşte cooperarea dintre unităţile şcolare şi cele economice, acestea din urmă avînd obligativitatea asigurării, în cadrul patronatului, a dotării atelierelor, laboratoarelor şcolare, asigurînd totodată fiecărui elev un loc stabil de muncă la orele de pregătire tehnico-productivă. In acelaşi scop, în baza unui contract încheiat cu întreprinderile, elevii pot beneficia de burse pe toată durata treptei I de liceu, urmînd ca ulterior sa rămînă angajaţi ai întreprinderii timp de cel puţin cinci ani, studiile putind fi continuate prin forme serale sau fără frecvenţă ale aceloraşi tipuri de licee. De reţinut apoi că în afara burselor de întreprindere elevii mai beneficiază de un sistem stimulativ de burse şcolare. Potrivit reglementărilor, 36 la sută din elevii liceelor industriale şi 15 la sută din cei ai liceelor reale sau umaniste vor avea astfel de burse şcolare. Important este acum ca absolut fiecare întreprindere să-şi îndeplinească integral obligaţiile faţă de şcoala pe care o patronează, aşa încît cel tîrziu la 15 septembrie dotarea laboratoarelor şi atelierelor şcolare să fie cea indicată în recenta hotărîre. Aceasta deoarece în prima treaptă de liceu planurile şi programele de învăţămînt îşi propun realizarea unui raport optim între pregătirea teoretică şi cea practică, astfel incît la încheierea acestei perioade din pregătirea lor, absolvenţii să poată executa diferite meserii. Bineînţeles, ceice doresc îşi vor putea continua pregătirea în treapta a doua a liceului, sau îşi vor putea desăvîrşi pregătirea profesională fie în şcoli profesionale de durată mult redusă, fie prin cursuri de calificare de scurtă durată. Stilul secţiei de «Mizere e uituc Ieri dimineaţă, şi la C.A.P. Dacia s-au putut relua lucrările în cîmp. Numai că atunci cînd a fost vorba ca să treacă la treabă, Ion Schwartz, şeful secţiei de mecanizare, a constatat că... nu are suficientă motorină şi deci nu poate introduce în lucru toate cele şapte tractoare. Ce-o fi făcut toată săptămînă trecută şeful secţiei de mecanizare, din moment ce a plouat şi tractoriştii n-au lucrat în cîmp ? Oare Ion Schwartz nu ştie că unitatea mai are de semănat încă aproape 200 ha. cu porumb boabe şi siloz, că în zilele următoare trebuie să înceapă erbicidarea culturilor ? Dacă da, de ce atita neglijență pentru rezolvarea unui lucru elementar ? Yk. SHS In dezbatere publică: REPERTORIUL TEATRAL Stagiunea de spectacole 1973—1974 se apropie de sfirşit. Paralel cu pregătirile care se fac pentru ultimele premiere, teatrele întocmesc repertoriul stagiunii viitoare, luînd în considerare propunerile, sugestiile, preferinţele publicului larg. Teatrul dramatic din Braşov, credincios tradiţiilor sale de sprijinire cu generozitate a eforturilor pe care le fac unii dramaturgi autohtoni, a dat în cursul stagiunii prezente, publicului său, trei spectacole cu creaţii ale scriitorilor români: „Casa care afugit prin uşă" de Petru Vintilă, „Fata din Dafin” de Dan Tărchilă şi „Atenţie la cotitură" de Mehes György, in afară de acestea au mai fost montate binecunoscuta comedie a lui Branislav Nuşicî „Doamna ministru" şi o piesă în premieră pe ţară, traducerea unei lucrări aparţinînd scriitorului grec contemporan Kambanellis, „Curtea cu miracole" - spectacol de elevată ţinută artistică. Se mai află în pregătire încă trei premiere care vor vedea luminile rampei înainte de încheierea stagiunii: „Acoperişul" de Valentin Munteanu, „Misterioasa convorbire telefonică" de Virgil Stoenescu şi comedia lui William Shakespeare, „Nevestele vesele din Windsor“. În stagiunea care urmează, Teatrul dramatic Braşov intenţionează să acorde, de asemenea, un loc preferenţial repertoriului românesc. Pe lîngă montarea unei piese clasice („D’ale carnavalului" de l. L. Caragiale) proiectul de repertoriu mai prevede o piesă de Mircea Radu Iacoban - „Sîmbătă la Veritas" - şi una, aflată pe şantierul de creaţie al scriitorului Dan Tărchilă, Sărutul". Literatura ţărilor vecine va fi reprezentată printr-o adaptare a piesei lui Leonid Soloviev „Nastratin Hogea". Mai este propusă, de asemenea, comedia „Asociaţia minunilor" de D. Psathos. Literatura universală este prezentă prin „Revolta Evelynei Green" de Giuseppe Zito şi creaţia unui scriitor de notorietate mondială, O'Neil, a cărui piesă „Lumea dezmoşteniţilor" va prilejui publicului întîlnirea cu una din marile creaţii dramatice ale secolului XX. Acesta este proiectul de repertoriu. Susceptibil încă de îmbunătăţiri, ei se află în prezent pe agenda Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă. Autorii lui s-au străduit - aşa după cum afirmă - să-i asigure un conţinut ideologic şi artistic, în măsură să satisfacă exigenţele actuale, să răspundă, necesităţilor de varietate tematică şi dorinţelor exprimate de categorii diferite de spectatori, să îmbine posibilităţile reale ale echipei de realizatori cu necesităţile de perfecţionare a măiestriei interpretative. Rubrica noastră intitulată „Tribuna iubitorilor de artă" stă la dispoziţia celor care au de făcut observaţii şi, mai ales, sugestii în legătură cu această schiţă de repertoriu. Reţeaua primei trepte de liceu în anul şcolar 1974 —1975