Drum Nou, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9088-9112)
1974-04-17 / nr. 9101
oficial P.I.T.M M ■JUDETOL BRAŞOV ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI Nr. 9101 Miercuri, 17 aprilie 1974 4 papin? 30 bani in prezenţa preşedintelui Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, a avut loc ŞEDINŢA INAUGURALĂ A SESIUNII DE PRIMĂVARA A UNIUNII INTERPARLAMENTARE în prezenţa preşedintelui Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, marţi, 16 aprilie, la Palatul Marii Adunări Naţionale a avut loc şedinţa inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare. La ceremonia deschiderii au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Mihai Dalea, Ştefan Andrei. De asemenea, au fost prezenţi vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, secretarul Consiliului de Stat, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, preşedinţi ai comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai vieţii publice din România. Erau de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Sosind la Palatul Marii Adunări Naţionale, preşedintele Republicii a fost salutat cu cordialitate de preşedintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar, G. S. Chillon (India) şi vicepreşedintele E. J. Derwinski (S.U.A.), de secretarul general al Uniunii Interparlamentare, P. C. Terenzio, precum şi de alte personalităţi politice care au adus preşedintelui României un cald omagiu. A urmat o scurtă conversaţie caracterizată de convingerea exprimată de preşedintele Nicolae Ceauşescu in succesul misiunii de pace şi largă cooperare pe care Uniunea Interparlamentară şi-a asumat-o, în contribuţia pozitivă aşteptată din partea sesiunii de la Bucureşti. Cei prezenţi au exprimat sentimente de gratitudine (Continuare în pag. a s-a) CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Doamnelor şi domnilor, Onorata asistenţă, Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa un salut cordial dumneavoastră, participanţilor la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare, personalităţi marcante ale vieţii politice din peste 60 de ţări ale lumii, şi să-mi exprim satisfacţia că România găzduieşte această importantă reuniune internaţională. Fără îndoială că lucrările sesiunii, care abordează probleme majore ale situaţiei politice internaţionale actuale, vor contribui la mai buna cunoaştere reciprocă, la dezvoltarea contactelor şi a relaţiilor dintre parlamente, dintre factorii politici ai ţărilor participante, la progresul eforturilor generale pentru instaurarea pe planeta noastră a unei lumi mai bune şi mai drepte. Reuniunea dumneavoastră îşi propune să dezbată probleme de importanţă capitală pentru aşezarea relaţiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii politici de dominaţie şi dictat, de amestec în treburile interne ale altor state, a colonialismului şi neocolonialismului, pentru impulsionarea luptei de eliberare naţională a popoarelor şi respectarea dreptului sacru al fiecărei naţiuni de a-şi hotărî singură destinele. Abordarea unui asemenea larg cere de probleme de către acest important for politic internaţional va putea neîndoios aduce o contribuţie preţioasă la unirea eforturilor popoarelor, ale forţelor înaintate de pretutindeni în vederea afirmării în lume a unei politici noi, de egalitate şi respect reciproc între naţiuni, de pace şi colaborare între state. O importanţă deosebită are faptul că sesiunea reuneşte parlamentari din ţări cu orînduiri sociale diferite, reprezentînd opinia publică de pretutindeni, năzuinţele tuturor popoarelor de a pune cu hotârîre capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relaţiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate şi democratice. Subliniez în mod deosebit aceasta pornind de la faptul câ în condiţiile de astăzi opinia publică şi reprezentanţii ei, masele largi populare din toate ţările joacă un rol tot mai mare în determinarea evoluţiei politice mondiale, în promovarea păcii şi colaborării. Tocmai ca rezultat al intensificării activităţii politice în viaţa internaţională a roaselor populare, a afirmării tot mai puternice a voinţei popoarelor de a se dezvolta liber şi nestînjenit, în lumea de astăzi s-au produs şi se produc profunde transformări revoluţionare, sociale şi naţionale, mari mutaţi în raportul de forţe mondial, au loc o serie de procese pozitive în direcţia destinderii şi colaborării. O expresie elocventă a acestor tendinţe noi o constituie faptul că în ultimii ani au fost soluţionate un şir de probleme ce afectau in mod grav pacea şi securitatea planetei, ■s-auintensificat contacte!«.n tratativele dintre state, s-a amplificat colaborarea între naţiuni. O semnificaţie deosebită are, în acest sens, de asemenea, trecerea la înfăptuirea dezideratului securităţii europene, realizarea de paşi concreţi in direcţia normalizării raporturilor dintre statele continentului nostru, începerea şi desfăşurarea conferinţei general-europene. In acelaşi timp însă, trebuie să constatăm ca în lume mai sunt forţe politice interesate să perpetueze vechea politică de inegalitate, dominaţie şi dictat, de agresiune şi război, să frmeze şi să tragă înapoi procesul destinderii şi păcii, al înţelegerii şi colaborării dintre toate popoarele. Aceasta face necesară continuarea cu şi mai mare fermitate şi consecvenţă a eforturilor depuse de forţele democratice, de toate popoarele împotriva încercărilor de reeditare a spiritului „războiului rece“, pentru normalizarea întregului climat internaţional. Pornind de la aceste considerente, Republica Socialistă România desfăşoară o largă activitate internaţională, acţionează din toate puterile pentru accelerarea proceselor pozitive care au loc pe arena mondială, pentru promovarea noilor principii de relaţii dintre state, pentru triumful colaborării şi prieteniei între toate popoarele lumii. Ca ţară socialistă, România dezvoltă conţinut relaţii de prietenie, alianţă şi colaborare cu toate statele care edifică noua orînduire socială. Totodată, amplificăm permanent colaborarea cu popoarele care păşesc pe calea dezvoltării economico-sociale independente, promovăm raporturi tot mai largi cu toate ţările lumii, fără deosebire de orînduire socială, în cadrul contactelor frecvente pe care le avem cu conducătorii şi reprezentanţii unui număr mare de state, milităm activ pentru soluţionarea problemelor care confruntă omenirea contemporană în interesul tuturor statelor şi popoarelor, al respectării dreptului lor de a fi pe deplin libere şi suverane. In ultimii ani, Republica Socialistă România a semnat importante documente de stat — Tratate, Declaraţii comune şi Acorduri — cu numeroase ţări ale lumii, mari şi mici, de pe toate continentele, în care este exprimată hotărîrea reciprocă de a întemeia relaţiile bilaterale pe principiile egalităţii şi respectului mutual şi, în acelaşi timp, de a acţiona pentru întronarea unor norme noi, democratice, în Întreaga viaţă internaţională. Punem la baza relaţiilor noastre cu celelalte state principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, eliminarea forţei şi ameninţării cu forţa ca mijloc de rezolvare a diferendelor şi s -atigiilor, respectarea dreptului sacru al fiecărei naţiuni de a-şi decide de sine stătător calea dezvoltării economico-sociale, de a îi stăpînă pe destinele sale. Considerăm că immai pe baza acestor principii şi norme se poate asigura o colaborare neîngrădită între toate statele, în interesul fiecăruia in parte şi al cauzei progresului şi civilizaţiei umane in ansamblu, se poate evita izbucnirea unei noi conflagraţii mondiale, se poate clădi o lume a păcii şi prieteniei. Unul din obiectivele de prim ordin ale politicii externe româneşti este participarea activă la înfăptuirea securităţii pe continentul european. Dat fiind marele potenţial material şi spiritual de care dispune Europa, precum şi faptul că numai in acest secol ea a fost punctul de pornire a două războaie mondiale, este evident că înfăptuirea securităţii europene reprezintă astăzi o problemă fundamentală a întregii vieţi internaţionale. Conştientă de aceasta, România a luat parte activă la pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor conferinţei general-europene pentru securitate şi colaborare şi este hotărîtă să facă şi în viitor totul pentru succesul deplin al acestei reuniuni. Este în interesul tuturor popoarelor europene ca această conferinţă să pună bazele unor relaţii noi pe continent, întemeiate pe încredere, egalitate şi respect reciproc, să asigure cadrul unor largi şi neîngrădite colaborări — economice, tehnico-ştiinţifice, culturale şi umane — între toate ţările, fără deosebire de orînduire socială, dînd, totodată, fiecărei naţiuni sentimentul deplinei securităţi, certitudinea că se poate dezvolta la adăpost de orice ingerinţe, amestec sau agresiune din afară. Succesul conferinţei generaleuropene va constitui un eveniment de importanţă istorică şi va exercita, fără îndoială, o influenţă pozitivă asupra ansamblului climatului politic internaţional. O cauză vitală a păcii internaţionale este stingerea oricăror focare de război. în acest sens se impune intensificarea eforturilor pentru instaurarea unei păci drepte, trainice în Orientul Mijlociu. Pornind de la premisa că nu pot fi acceptate anexiuni teritoriale prin forţă, am considerat şi considerăm ca soluţionarea conflictului din Orientul Mijlociu trebuie realizată pe baza rezoluţiilor Consiliului de Securitate, pe cale politică, prin retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967 şi asigurarea independenţei şi integrităţii tuturor statelor din această zonă. Apreciem ca deosebit de pozitivă realizarea dezangajării militare între Egipt şî Israel care a dus la retragerea trupelor israeliene de pe o parte a teritoriilor arabe ocupate şi considerăm câ trebuie să se acţioneze în ,v.irtî.*;x .-•••• pentru dez-angaja,rfi şi între celelalte state aflate în conflict. O condiţie a instaurării unei păci juste şi durabile în Orientul Mijlociu este, de asemenea, rezolvarea problemei poporului palestinian, crearea condiţiilor pentru împlinirea aspiraţiilor sale naţionale, asigurarea dreptului său la autodeterminare, la organizare de sine stătătoare, inclusiv la crearea unui stat palestinian independent-Considerăm, de asemenea, necesar să se asigure aplicarea întocmai a acordurilor de la Paris privind încetarea războiului din Vietnam, să se continue eforturile pentru realizarea deplină a păcii in întreaga Indochină, astfel ca popoarele vietnamez, khmer şi laoţian sâ-şi poată decide singure destinele, tară nici un amestec din afară, să se poată consacra nestingherite dezvoltării lor pe calea progresului economic şi social. Consolidarea păcii şi securităţii internaţionale cere în mod imperios să se elimine toate sursele de conflict şi încordare, să se evite orice acte care ar putea genera animozitate între state, să se renunţe cu desăvîrşire la confruntarea armată ca mijloc de soluţionare a litigiilor interstatale. Viaţa demonstrează că singura cale de rezolvare a problemelor se confruntă ţările este calea politică, tratativele desfăşurate pe principiile deplinei egalităţi, în spiritul înţelegerii şi respectului faţă de interesele legitime ale fiecărei naţiuni. Pornind de la faptul că în lumea de azi cursa înarmărilor absoarbe uriașe fonduri materiale, reprezintă o grea povară pe umerii popoarelor, că în arsenalele statelor se acumulează tot mai multe mijloace de distrugere în masă, considerăm că una din sarcinile cruciale care stau în faţa întregii omeniri, a tuturor statelor, a guvernelor şi parlamentelor este înfăptuirea dezarmării şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare. Este imperios necesar ca popoarele, opinia publică mondială să-şi facă puternic auzit glasul şi să impună trecerea de la discuţii abstracte la măsuri practice, concrete de dezarmare care să ducă la eliberarea omenirii de coşmarul unui nou război mondial nimicitor, la degajarea unor mari resurse ale societăţii, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale maselor, pentru accelerarea progresului şi civilizaţiei umane. Sprijinim activ lupta de elibera (Continuare in pag. a 4-a) ÎN PAGINA A 4-A TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE MEMBRII COMITETULUI EXECUTIV AL UNIUNII INTERPARLAMENTARE RECEPŢIE OFERITA DE CĂTRE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ŞI TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU IN ONOAREA PARTICIPANŢILOR Corespondenţii voluntari ne relatează despre noi fapte de muncă din întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai Consumul s-a redus cu 55.000 I. benzină La I.T.A. Braşov, începerea anului 1974 a coincis cu punerea în aplicare a unor măsuri deosebite pentru reducerea consumului de carburanţi, in primul rînd de benzină. Rezultatele acestor preocupări se concretizează în obţinerea, pînă în prezent, a unor economii de circa 55.000 de litri benzină. Această cifră este rezultatul întreţinerii şi reparării în bune condiţii a parcului auto, ca urmare a dezvoltării atelierului specializat de la S.J.R.C.A., atenţiei cu care se procedează la reglarea carburatoarelor. De asemenea, rezultatele obţinute pînă acum — pe care colectivul nostru este hotărît să le amplifice — se datoresc măsurilor de optimizare a transporturilor, care urmăresc în special realizarea a cît mai multor tone kilometrice ca urmare a încărcării la capacitate a autovehiculelor și eliminarea mersului în gol. M. NETCU 8 zile cu combustibil economisit Colectivele din depourile de locomotive ale Regionalei de căi ferate Braşov sunt angajate cu toată hotărîrea şi energia în întrecerea socialistă al cărui obiectiv este, în acest an, şi folosirea raţională a resurselor de combustibil şi energie electrică. Pină în prezent, acest harnic colectiv, paralel cu realizarea în depline condiţii de siguranţă a tuturor sarcinilor de remorcare a trenurilor, a redus în mod simţitor consumul de combustibil faţă de norma de plan. Acest, remarcabil succes s-a concretizat în realizarea unei economii de peste 4.400 tone "combustibil convenţional, depăşindu-se astfel cu mai mult de 2.400 tone angajamentul asumat pe întregul an. Demn de remarcat este şi faptul că prin economia de combustibil realizată pînă în prezent numai in sistemul de remorcare a locomotivelor Diesel electrice şi Diesel hidraulice s-au asigurat condiţii pentru a satisface timp de 8 zile toate sarcinile de remorcare a trenurilor din programul de circulaţie al Regionalei de căi ferate. 7. LUPŞA Un bilanţ energetic promiţător 225 tone de combustibil convenţional şi 42.100 kWh economisiţi — acesta este bilanţul cu care colectivul Întreprinderii de stafe a încheiat primul pătrat al anului. Rezultatele se datoresc punerii în aplicare cu toată fermitatea a unor măsuri cu pronunţat caracter gospodăresc, cum ar fi raţionalizarea consumurilor, începînd cu o programare strictă a iluminatului şi a încălzitului cu aburi sau gaz metan. De asemenea, la realizarea economiilor amintite a contribuit şi etanşarea conductelor de circulaţie a agentului termic, a vanelor şi oalelor de condens, precum şi evitarea mersului in gol a maşinilor şi utilajelor. V. HIDAN U.T.C.-istul Gheorghe Geană, lăcătuş montator, inovator de la întreprinderea „Hidromecanica“, s-a angajat ca Împreună cu echipa din care face parte să dea lunar peste plan 35 de transmisii T.H. 5, în loc de 32 cite sunt planificate. IN PAG. A 2-A Pe lungimea de urmă a tinereţii: Educaţie prin muncă şi pen muncă Decernarea Diplomei de întreprindere evidenţiată pe ramură întreprinderii de radiatoare şi cabluri Braşov Ieri după-amiază a avut loc festivitatea decernării Diplomei de întreprindere evidenţiată pe ramură întreprinderii de radiatoare şi cabluri Braşov. La festivitate au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai Uniunii sindicatelor pe ramură, ai Centralei de autocamioane şi turisme, ai Consiliului municipal al sindicatelor, ziarişti. Cu acest prilej, inginerul şef al I.R.C., tov. Gh. Tulai, a făcut o scurtă trecere în revistă a rezultatelor obţinute in anul 1973, în primul trimestru al acestui an, reafirmînd totodată hotărîrea fermă a colectivului de muncitori, tehnicieni şi ingineri de a face totul pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Pentru rezultate deosebite în acţiunea de economisire a materiei prime, materialelor şi combustibililor, comitetul sindicatului întreprinderii, de unde a pornit iniţiativa „Contul colector de economii al grupei sindicale“, a fost distins de Consiliul General al Uniunii Generale a Sindicatelor din R.S.R. cu „Diploma pentru activitatea desfăşurată şi rezultatele obţinute în organizarea luptei pentru economii pe anul 1973“. .Drum nou" la „Tractorul" Profiuctiuitatee bihrdi se aost de „cenuştreasă" IN TIMP CE SE ASTEPTA O REZOLVARE ..DIN AFARĂ’,’ MULTE RESURSE INTERNE STAU NEFOLOSITE La încheierea primelor trei luni din acest an, constructorii de tractoare n-au realizat doi din principalii indicatori ai activităţii productive, la nivelul prevederilor de plan. Este vorba de producţia globală — 99,1 la sută şi productivitatea muncii — 91,8 la sută. Nu era, se înţelege, o situaţie care să mulţumească pe cineva, mai ales că erau cunoscute unele din problemele complexe cu care este confruntat în acest an colectivul de la „Tractorul“. De aceea, interesul nostru major s-a îndreptat, fireşte, spre reliefarea unora din posibilităţile existente pentru depăşirea actualului impas în creşterea productivităţii muncii, unde, se vede, s-au înregistrat în trimestrul I cele mai mari restanţe. Spaţii albe în graficele de realizări din decada I Productivitatea, se ştie, depinde foarte mult de realizările obţinute, adică de volumul producţiei fabricate în fiecare zi, in fiecare secţie, atelier, la fiecare loc de muncă. Cum se prezintă rezultatele din prima decadă a lunii? Am ales, pentru a răspunde întrebării, secţia motor din întreprindere, una din secţiile cheie de pe fluxul tehnologic. Primul lucru care atrage atenţia este faptul că între 1-11 aprilie la nici unul din principalele produse — ansamble, subansamble etc — nu erau realizate prevederile de plan înscrise în programul de fabricaţie. în acest fel nu a putut fi recuperată nici cea mai mică parte din restanţele de pe trimestrul I, trecute în acelaşi program. Dimpotrivă, se adăugaseră altele, atît la motoarele de 65 C.P. şi la cele de putere mai mică, cit şi la motoarele livrate direct la montajul general. In plus, se observă oscilaţii foarte însemnate la producţia din diferite zile şi care aproape niciodată nu sunt la nivelul cadenţei zilnice stabilite la fiecare produs. Astfel, la motoare mici ele se situează între 16 şi 63 bucăţi pe zi, la cartere între 8-115, la ambreiaje pentru motoare de 45 C.P. între 8-100, la motoare pentru montajul general între 54-98. De ce această situaţie? — Am încheiat o lună foarte grea, ne-a relatat ing. Mihai Scorocîrje, şeful secţiei. Realizările au fost acum mai mici. S-a simţit, de asemenea, lipsa unor repere sau piese de la alte secţii, cum sunt Gh. NOVAC (Continuare In pag. a 3-o)