Drum Nou, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9088-9112)

1974-04-17 / nr. 9101

oficial P.­I.T.M M ■JUDETOL BRAŞOV ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI Nr. 9101 Miercuri, 17 aprilie 1974 4 papin? 30 bani in prezenţa preşedintelui R­epublicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, a avut loc ŞEDINŢA INAUGURALĂ A SESIUNII DE PRIMĂVARA A UNIUNII INTERPARLAMENTARE în prezenţa preşedintelui Repu­blicii Socialiste România, NI­COLAE CEAUŞESCU, marţi, 16 aprilie, la Palatul Marii Adunări Naţionale a avut loc şedinţa inau­gurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare. La ceremonia deschiderii au luat parte tovarăşii Emil Bodna­­raş, Gheorghe Cioară, Emil Dră­­gănescu, Manea Mănescu, Gheor­ghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ştefan Voi­­tec, Cornel Burtică, Mihai Dalea, Ştefan Andrei. De asemenea, au fost prezenţi vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, secretarul Consiliului de Stat, ministrul afacerilor ex­terne, membri ai Consiliului de Stat, preşedinţi ai comisiilor per­manente ale Marii Adunări Na­ţionale, reprezentanţi ai vieţii publice din România. Erau de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti. Sosind la Palatul Marii Adunări Naţionale, preşedintele Republicii a fost salutat cu cordialitate de preşedintele ad-interim al Con­siliului Interparlamentar, G. S. Chillon (In­dia) şi vicepreşedin­tele E. J. Derwinski (S.U.A.), de secretarul general al Uniunii In­terparlamentare, P. C. Terenzio, precum şi de alte personalităţi politice care au adus preşedin­telui României un cald omagiu. A urmat o scurtă conversaţie ca­racterizată de convingerea expri­mată de preşedintele Nicolae Ceauşescu in succesul misiunii de pace şi largă cooperare pe care Uniunea Interparlamentară şi-a asumat-o, în contribuţia pozitivă aşteptată din partea sesiunii de la Bucureşti. Cei prezenţi au ex­primat sentimente de gratitudine (Continuare în pag. a s-a) CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Doamnelor şi domnilor, Onorata asistenţă, Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa un salut cordial dumneavoastră, participanţilor la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparla­mentare, personalităţi marcante ale vieţii politice din peste 60 de ţări ale lumii, şi să-mi exprim satisfac­ţia că România găzduieşte această importantă reuniune internaţională. Fără îndoială că lucrările sesiunii, care abordează probleme majore ale situaţiei politice internaţionale ac­tuale, vor contribui la mai buna cu­noaştere reciprocă, la dezvoltarea contactelor şi a relaţiilor dintre par­lamente, dintre factorii politici ai ţărilor participante, la progresul e­­forturilor generale pentru instaura­rea pe planeta noastră a unei lumi mai bune şi mai drepte. Reuniunea dumneavoastră îşi pro­pune să dezbată probleme de im­portanţă capitală pentru aşezarea relaţiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii politici de dominaţie şi dictat, de amestec în treburile interne ale altor state, a colonialismului şi neocolonialismu­­lui, pentru impulsionarea luptei de eliberare naţională a popoarelor şi respectarea dreptului sacru al fie­cărei naţiuni de a-şi hotărî singură destinele. Abordarea unui asemenea larg cere de probleme de către a­­cest important for politic interna­ţional va putea neîndoios aduce o contribuţie preţioasă la unirea e­­forturilor popoarelor, ale forţelor înaintate de pretutindeni în vede­rea afirmării în lume a unei poli­tici noi, de egalitate şi respect reci­proc între naţiuni, de pace şi cola­borare între state. O importanţă deosebită are fap­tul că sesiunea reuneşte parlamen­tari din ţări cu orînduiri sociale di­ferite, reprezentînd opinia publică de pretutindeni, năzuinţele tuturor popoarelor de a pune cu ho­târî­re capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relaţiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate şi democratice. Subliniez în mod deo­sebit aceasta pornind de la faptul câ în condiţiile de astăzi opinia pu­blică şi reprezentanţii ei, masele largi populare din toate ţările joacă un rol tot mai mare în determinarea evoluţiei politice mondiale, în pro­movarea păcii şi colaborării. Tocmai ca rezultat al intensificării activi­tăţii politice în viaţa internaţională a roaselor populare, a afirmării tot mai puternice a voinţei popoarelor de a se dezvolta liber şi nestînjenit, în lumea de astăzi s-au produs şi se produc profunde transformări re­voluţionare, sociale şi naţionale, mari mutaţi­ în raportul de forţe mondial, au loc o serie de procese pozitive în direcţia destinderii şi colaborării. O expresie elocventă a acestor tendinţe noi o constituie faptul că în ultimii ani au fost soluţionate un şir de probleme ce afectau in mod grav pacea şi securitatea planetei, ■s-au­­intensificat contacte!«.­n­ tra­tativele dintre state, s-a amplificat colaborarea între naţiuni. O semni­ficaţie deosebită are, în acest sens, de asemenea, trecerea la în­făptui­rea dezideratului securităţii europe­ne, realizarea de paşi concreţi in direcţia normalizării raporturilor dintre statele continentului nostru, începerea şi desfăşurarea conferin­ţei general-europene. In acelaşi timp însă, trebuie să constatăm ca în lume mai sunt forţe politice interesate să perpetueze ve­chea politică de inegalitate, domi­naţie şi dictat, de agresiune şi răz­boi, să frm­eze şi să tragă înapoi procesul destinderii şi păcii, al în­ţelegerii şi colaborării dintre toate popoarele. Aceasta face necesară continuarea cu şi mai mare fermi­tate şi consecvenţă a eforturilor de­puse de forţele democratice, de toa­te popoarele împotriva încercărilor de reeditare a spiritului „războiului rece“, pentru normalizarea între­gului climat internaţional. Pornind de la aceste considerente, Republica Socialistă România des­făşoară o largă activitate interna­ţională, acţionează din toate puteri­le pentru accelerarea proceselor po­zitive care au loc pe arena mondia­lă, pentru promovarea noilor princi­pii de relaţii dintre state, pentru tri­umful colaborării şi prieteniei între toate popoarele lumii. Ca ţară so­cialistă, România­ dezvoltă conţinut relaţii de prietenie, alianţă şi cola­borare cu toate statele care edifică noua orînduire socială. Totodată, amplificăm permanent colaborarea cu popoarele care păşesc pe calea dezvoltării economico-sociale inde­pendente, promovăm raporturi tot mai largi cu toate ţările lumii, fără deosebire de orînduire socială, în cadrul contactelor frecvente pe care le avem cu conducătorii şi repre­zentanţii unui număr mare de state, milităm activ pentru soluţionarea problemelor care confruntă omeni­rea contemporană în interesul tu­turor statelor şi popoarelor, al res­pectării dreptului lor de a fi pe de­plin libere şi suverane. In ultimii ani, Republica Socialistă România a semnat importante documente de stat — Tratate, Declaraţii comune şi Acorduri — cu numeroase ţări ale lumii, mari şi mici, de pe toate con­tinentele, în care este exprimată hotărîrea reciprocă de a întemeia relaţiile bilaterale pe principiile egalităţii şi respectului mutual şi, în acelaşi timp, de a acţiona pentru întronarea unor norme noi, demo­cratice, în Întreaga viaţă interna­ţională. Punem la baza relaţiilor noastre cu celelalte state principii­le independenţei şi suveranităţii na­ţionale, egalităţii în drepturi, nea­mestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, eliminarea forţei şi ameninţării cu forţa ca mijloc de rezolvare a diferendelor şi s -atigiilor, respectarea dreptului sacru al fiecărei naţiuni de a-şi de­cide de sine stătător calea dezvol­tării economico-sociale, de a îi stă­­pînă pe destinele sale. Considerăm că immai pe baza acestor principii şi norme se poate asigura o colabo­rare neîngrădită între toate statele, în interesul fiecăruia in parte şi al cauzei progresului şi civilizaţiei u­­mane in ansamblu, se poate evita izbucnirea unei noi conflagraţii mondiale, se poate clădi o lume a păcii şi prieteniei. Unul din obiectivele de prim or­din ale politicii externe româneşti este participarea activă la înfăptui­rea securităţii pe continentul euro­pean. Dat fiind marele potenţial material şi spiritual de care dis­pune Europa, precum şi faptul că numai in acest secol ea a fost punc­tul de pornire a două războaie mon­diale, este evident că înfăptuirea securităţii europene reprezintă as­tăzi o problemă fundamentală a în­tregii vieţi internaţionale. Conşti­entă de aceasta, România a luat parte activă la pregătirea şi desfă­şurarea lucrărilor conferinţei gene­­ral-europene pentru securitate şi colaborare şi este hotărîtă să facă şi în viitor totul pentru succesul deplin al acestei reuniuni. Este în interesul tuturor popoarelor euro­pene ca această conferinţă să pună bazele unor relaţii noi pe continent, întemeiate pe încredere, egalitate şi respect reciproc, să asigure ca­drul unor largi şi neîngrădite co­laborări — economice, tehnico-ştiin­­ţifice, culturale şi umane — între toate ţările, fără deosebire de orîn­­duire socială, dînd, totodată, fiecă­rei naţiuni sentimentul deplinei se­curităţi, certitudinea că se poate dezvolta la adăpost de orice inge­­rinţe, amestec sau agresiune din a­­fară. Succesul conferinţei general­­europene va constitui un eveniment de importanţă istorică şi va exer­cita, fără îndoială, o influenţă po­zitivă asupra ansamblului climatului politic internaţional. O cauză vitală a păcii internaţio­nale este stingerea oricăror focare de război. în acest sens se impune intensificarea eforturilor pentru instaurarea unei păci drepte, trai­nice în Orientul Mijlociu. Pornind de la premisa că nu pot fi accepta­te anexiuni teritoriale prin forţă, am considerat şi considerăm ca so­luţionarea conflictului din Orientul Mijlociu trebuie realizată pe baza rezoluţiilor Consiliului de Securi­tate, pe cale politică, prin retrage­rea trupelor israeliene din terito­riile arabe ocupate în urma răz­boiului din 1967 şi asigurarea inde­pendenţei şi integrităţii tuturor sta­telor din această zonă. Apreciem ca deosebit de pozitivă realizarea dezangajării militare între Egipt şî Israel care a dus la retragerea trupelor israeliene de pe o parte a teritoriilor arabe ocupate şi con­siderăm câ trebuie să se acţioneze în ,v.irtî.*;x .-•••• pentru dez-angaja,rfi şi între celelalte state aflate în conflict. O condiţie a instaurării unei păci juste şi durabile în O­­rientul Mijlociu este, de asemenea, rezolvarea problemei poporului pa­lestinian, crearea condiţiilor pentru împlinirea aspiraţiilor sale naţio­nale, asigurarea dreptului său la autodeterminare, la organizare de sine stătătoare, inclusiv la crearea unui stat palestinian independent-Considerăm, de asemenea, nece­sar să se asigure aplicarea întoc­mai a acordurilor de la Paris pri­vind încetarea războiului din Viet­nam, să se continue eforturile pen­tru realizarea deplină a păcii in întreaga Indochină, astfel ca po­poarele vietnamez, khmer şi laoţian sâ-şi poată decide singure destinele, tară nici un amestec din afară, să se poată consacra nestingherite dezvoltării lor pe calea progresu­lui economic şi social. Consolidarea păcii şi securităţii internaţionale cere în mod impe­rios să se elimine toate sursele de conflict şi încordare, să se evite orice acte care ar putea genera animozitate între state, să se re­nunţe cu desăvîrşire la confrunta­rea armată ca mijloc de soluţionare a litigiilor interstatale. Viaţa de­monstrează că singura cale de re­zolvare a problemelor se confrun­tă ţările este calea politică, trata­tivele desfăşurate pe principiile deplinei egalităţi, în spiritul înţe­legerii şi respectului faţă de inte­resele legitime ale fiecărei na­ţiuni. Pornind de la faptul că în lumea de azi cursa înarmărilor absoarbe uriașe fonduri materiale, reprezin­tă o grea povară pe umerii popoa­relor, că în arsenalele statelor se acumulează tot mai multe mijloa­ce de distrugere în masă, conside­răm că una din sarcinile cruciale care stau în faţa întregii omeniri, a tuturor statelor, a guvernelor şi parlamentelor este înfăptuirea de­zarmării şi, în primul rînd, a de­zarmării nucleare. Este imperios necesar ca popoarele, opinia publi­că mondială să-şi facă puternic auzit glasul şi să impună trecerea de la discuţii abstracte la măsuri practice, concrete de dezarmare care să ducă la eliberarea omenirii de coşmarul unui nou război mon­dial nimicitor, la degajarea unor mari resurse ale societăţii, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale maselor, pentru accelerarea progresului şi civilizaţiei umane. Sprijinim activ lupta de elibera­ (Continuare in pag. a 4-a) ÎN PAGINA A 4-A TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE MEMBRII COMITETULUI EXECUTIV AL UNIUNII IN­TERPARLAMENTARE RECEPŢIE OFERITA DE CĂTRE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ŞI TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU IN ONOAREA PARTICIPANŢILOR Corespondenţii voluntari ne relatează despre noi fapte de muncă din întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai Consumul s-a redus cu 55.000 I. benzină La I.T.A. Braşov, începerea anu­lui 1974 a coincis cu punerea în aplicare a unor măsuri deosebite pentru reducerea consumului de carburanţi, in primul rînd de ben­zină. Rezultatele acestor preocupări se concretizează în obţinerea, pînă în prezent, a unor economii de circa 55.000 de litri benzină. Acea­stă cifră este rezultatul întreţine­rii şi reparării în bune condiţii a parcului auto, ca urmare a dez­voltării atelierului specializat de la S.J.R.C.A., atenţiei cu care se pro­cedează la reglarea carburatoare­lor. De asemenea, rezultatele ob­ţinute pînă acum — pe care colec­tivul nostru este hotărît să le am­plifice — se datoresc măsurilor de optimizare a transporturilor, care urmăresc în special realizarea a cît mai multor tone­ kilometrice ca urmare a încărcării la capacitate a autovehiculelor și eliminarea mer­sului în gol. M. NETCU 8 zile cu combus­tibil economisit Colectivele din depourile de lo­comotive ale Regionalei de căi fe­rate Braşov sunt angajate cu toată hotărîrea şi energia în întrecerea socialistă al cărui obiectiv este, în acest an, şi folosirea raţională a resurselor de combustibil şi ener­gie electrică. Pină în prezent, acest harnic colectiv, paralel cu reali­zarea în depline condiţii de sigu­ranţă a tuturor sarcinilor de re­­morcare a trenurilor, a redus în mod simţitor consumul de combus­tibil faţă de norma de plan. Acest, remarcabil succes s-a concretizat în realizarea unei economii de pes­te 4.400 tone "combustibil convenţio­nal, depăşindu-se astfel cu mai mult de 2.400 tone angajamentul asumat pe întregul an. Demn de re­marcat este şi faptul că prin eco­nomia de combustibil realizată pînă în prezent numai in sistemul de remorcare a locomotivelor Diesel electrice şi Diesel hidraulice s-au asigurat condiţii pentru a satisface timp de 8 zile toate sarcinile de re­morcare a trenurilor din progra­mul de circulaţie al Regionalei de căi ferate. 7. LUPŞA Un bilanţ energetic promiţător 225 tone de combustibil conven­ţional şi 42.100 kWh economisiţi — acesta este bilanţul cu care colec­tivul Întreprinderii de stafe a în­cheiat primul pătrat al anului. Rezultatele se datoresc punerii în aplicare cu toată fermitatea a unor măsuri cu pronunţat caracter gos­podăresc, cum ar fi raţionalizarea consumurilor, începînd cu o pro­gramare strictă a iluminatului şi a încălzitului cu aburi sau gaz me­tan. De asemenea, la realizarea e­­conomiilor amintite a contribuit şi etanşarea conductelor de circulaţie a agentului termic, a vanelor şi oa­lelor de condens, precum şi evita­rea mersului in gol a maşinilor şi utilajelor. V. HIDAN U.T.C.-istul Gheorghe Geană, lăcătuş montator, inovator de la întreprinderea „Hidromeca­nica“, s-a angajat ca Împreună cu echipa din care face parte să dea lunar peste plan 35 de transmisii T.H. 5, în loc de 32 cite sunt planificate. IN PAG. A 2-A Pe lungimea de urmă a tinereţii: Educaţie prin muncă şi pen muncă Decernarea Diplomei de întreprindere evidenţiată pe ramură întreprinderii de radiatoare şi cabluri Braşov Ieri după-amiază a avut loc fes­tivitatea decernării Diplomei de întreprindere evidenţiată pe ramu­ră întreprinderii de radiatoare şi cabluri Braşov. La festivitate au participat re­prezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai Uniunii sindi­catelor pe ramură, ai Centralei de autocamioane şi turisme, ai Consi­liului municipal al sindicatelor, ziarişti. Cu acest prilej, inginerul şef al I.R.C., tov. Gh. Tulai, a făcut o scurtă trecere în revistă a rezulta­telor obţinute in anul 1973, în pri­mul trimestru al acestui an, reafir­­mînd totodată hotărîrea fermă a colectivului de muncitori, tehni­cieni şi ingineri de a face totul pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Pentru rezultate deosebite în ac­ţiunea de economisire a materiei prime, materialelor şi combustibi­lilor, comitetul sindicatului între­prinderii, de unde a pornit iniţiati­va „Contul colector de economii al grupei sindicale“, a fost distins de Consiliul General al Uniunii Generale a Sindicatelor din R.S.R. cu „Diploma pentru activitatea desfăşurată şi rezultatele obţinute în organizarea luptei pentru eco­nomii pe anul 1973“. .Drum nou" la „Tractorul" Profiuctiuitatee bihrd­i se aost de „cenuştreasă" IN TIMP CE SE ASTEPTA O REZOLVARE ..DIN AFARĂ’,’ MULTE RESURSE INTERNE STAU NEFOLOSITE La încheierea primelor trei luni din acest an, constructorii de tractoare n-au realizat doi din principalii indicatori ai acti­vităţii productive, la nivelul prevederilor de plan. Este vorba de producţia globală — 99,1 la sută şi productivitatea muncii — 91,8 la sută. Nu era, se înţelege, o situaţie care să mulţumească pe cineva, mai ales că erau cunoscute unele din problemele complexe cu care este confruntat în acest an colectivul de la „Tractorul“. De aceea, interesul nostru major s-a îndreptat, fireşte, spre reliefarea unora din posibilităţile existente pentru depăşirea actualului impas în creşterea productivităţii muncii, unde, se vede, s-au înregistrat în trimestrul I cele mai mari restanţe. Spaţii albe în graficele de realizări din decada I Productivitatea, se ştie, depinde foarte mult de realizările obţinute, adică de volumul producţiei fabri­cate în fiecare zi, in fiecare secţie, atelier, la fiecare loc de muncă. Cum se prezintă rezultatele din prima decadă a lunii? Am ales, pentru a răspunde întrebării, sec­ţia motor din întreprindere, una din secţiile cheie de pe fluxul teh­nologic. Primul lucru care atrage atenţia este faptul că între 1-11 a­­prilie la nici unul din principalele produse — ansamble, subansamble etc­ — nu erau realizate prevede­rile de plan înscrise în programul de fabricaţie. în acest fel nu a putut fi recuperată nici cea mai mică parte din restanţele de pe trimestrul I, trecute în acelaşi pro­gram. Dimpotrivă, se adăugaseră altele, atît la motoarele de 65 C.P. şi la cele de putere mai mică, cit şi la motoarele livrate direct la montajul general. In plus, se ob­servă oscilaţii foarte însemnate la producţia din diferite zile şi care aproape niciodată nu sunt la ni­velul cadenţei zilnice stabilite la fiecare produs. Astfel, la motoare mici ele se situează între 16 şi 63 bucăţi pe zi, la cartere între 8-115, la ambreiaje pentru motoare de 45 C.P. între 8-100, la motoare pentru montajul general între 54-98. De ce această situaţie? — Am­ încheiat o lună foarte grea, ne-a relatat ing. Mihai Sco­­rocîrje, şeful secţiei. Realizările au fost acum mai mici. S-a simţit, de asemenea, lipsa unor repere sau piese de la alte secţii, cum sunt Gh. NOVAC (Continuare In pag. a 3-o)

Next