Drum Nou, mai 1974 (Anul 31, nr. 9114-9116)

1974-05-04 / nr. 9116

OFICIUL P.T.T. R & w •'35­' /,;; i abonamente r*fr HI PEST. Rod al hărniciei, priceperii şi abnegaţiei muncitoreşti LUNA CELOR 100 DE MILIOANE • DUPĂ 4 LUNI, O PRODUCŢIE MARFĂ SUPLI­MENTARĂ DE PESTE 190 MILIOANE LEI • PRODUCŢIA GLOBALĂ A CRESCUT CU 8,9 LA SUTĂ FAŢĂ DE ACEEAŞI PERIOADĂ DIN ANUL TRECUT­D IN ACELAŞI TIMP, VOLUMUL MĂRFURILOR DESFĂCUTE PRIN COMERŢUL SOCIALIST A CRESCUT CU 8,7 LA SUTĂ Desfăşurînd larg întrecerea so­cialistă, colectivele de oameni ai muncii din industria braşoveana au înregistrat,­ în cea de-a patra lună din acest an, noi şi însemnate suc­cese în îndeplinirea exemplară a prevederilor de plan, a­ angaja­mentelor pentru depăşirea aces­tora. Unele rezultate se de­taşează ca într-un primi plan mar­când voinţa şi hotărîrea neabătută a muncitorilor, inginerilor şi teh­nicienilor din întreprinderi de a întîmpina cu realizări de seamă marile evenimente ale anului — a XXX-a aniversare a eliberării pa­triei şi Congresul al XI-lea al P.C.R. Aşa este, spre exemplu, faptul că după patru luni, produc­ţia marfă suplimentară obţinută pe ansamblul industriei braşovene se cifrează la peste 190 milioane lei. Merită reliefat, totodată, că în aprilie au fost realizate aproape 109 milioane lei din acest spor de producţie. Adică, într-o lună cît în precedentele trei luni. La fel, producţia globală suplimentară obţinută în aprilie, în valoare de 86,7 milioane lei, a determinat re­ducerea cu mai mult de jumătate a nerealizărilor înregistrate la acest capitol în primele trei luni ale anului. De altfel, trebuie spus că rezultatele la acest indicator în primele 4 luni sunt cu 8,9 la sută superioare celor din perioada si­milară a anului trecut. Faţă de aceeaşi­­ perioadă, productivitatea muncii a marcat, de asemenea, o creştere în primele 4 luni din acest an cu 3,6 la sută, iar vo­lumul mărfurilor desfăcute prin comerţul socialist cu 8,7 la sută. Iată tot atîtea dovezi care vor­besc elocvent despre munca plină de abnegaţie şi dăruire desfăşu­rată de colectivele de muncă din industria braşoveană pentru a ri­dica mereu mai sus nivelul de dezvoltare a economiei, pentru obţinerea unor rezultate pe mă­sura exigenţelor îndeplinirii obiec­tivului major, naţional, al acestei etape — cincinalul înainte de ter­men. Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, comuniş­tii au antrenat, cu pruit succes, colectivele de muncă în ansamblul lor la folosirea mai deplină a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, a suprafeţelor de producţie, a noi­lor capacităţi intrate în funcţiune, a timpului de lucru, la valorifica­rea superioară, eficientă, a materii­lor prime şi materialelor, a ener­giei şi combustibililor, prin intro­ducerea sau extinderea unor teh­nologii noi, avansate, de mare randament, prin diversificarea şi modernizarea producţiei, a proce­selor de fabricaţie, prin îmbună­tăţirea parametrilor tehnici şi e­­co­nomici la numeroase produse a- Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 3-a) PATE­R ARN­E, UNITI­VA JUDEŢUL braşov ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI Nr. 9116 Sîmbătă, 4 mai 1974 4 pagini 30 bani Un nou lot de tractoare, gata să ducă peste hotare veşti despre hăr­nicia şi competenţa tehnică a constructorilor de tractoare româneşti. Foto : P. POPOVICI Pentru reducerea duratei de imobilizare a vagoanelor In cadrul principalelor preocu­pări pe care colectivul Regionalei de căi ferate din Braşov le are pentru modernizarea activităţilor de transport, un loc important îl ocupă şi perfecţionarea tehnologii­lor de reparaţie şi pregătire teh­nică a vagoanelor. Pe această li­nie se înscrie o nouă realizare. Este vorba de dotarea reviziei de vagoane din Braşov-Triaj cu un autoatelier înzestrat cu utilaje şi unelte necesare efectuării repara­ţiilor de vagoane. Noua maşină — prima de acest fel pe regională — va fi folosită pentru intervenţii operative şi reparaţii rapide la va­goanele rămase defecte pe secţiile de circulaţie, fapt ce asigură re­ducerea în medie cu aproximativ 36 de ore a timpului de imobilizare a vagoanelor rămase defecte pe linie. Z. LUPŞA, coresp. in folosirea resurselor energetice* răspundere, spirit gospodăresc, perseverenţă , evidență strictă şi nu... aproximativă Se cunoaşte că evidenţa strictă a consumurilor de energie şi combus­tibili prezintă o importanţă deose­bită în bătălia care se duce pen­tru economisirea resurselor ener­getice, ea find o imagine clară a­­supra „punctelor“ prin care aceste bunuri materiale se scurg fără a fi folosite raţional şi creind posibi­litatea acţionării în consecinţă. Ia­tă de ce inadvertenţele, spiritul bi­rocratic în organizarea acestei evi­denţe sunt profund dăunătoare. Întreprinderea de industrie loca­lă de morărit şi panificaţie de pil­dă, cu subunităţile sale din judeţ, însumează nu mai puţin de 5 mari consumatori şi 79 mici consumatori de energie electrică, precum şi 5 centrale termice şi 46 puncte de lu­cru ce consumă combustibil gazos sau lichid. Am enumerat aceste ci­fre pentru a desprinde încă o dată — şi în acest caz — importanţa u­­nei perfecte evidenţe a consumu­rilor. Din păcate, din discuţia pe care am purtat-o cu inginerul e­­nergetic Augustin Tilinca, de la sus-numita întreprindere, a rezultat că se întîrm­pină o serie de greutăţi , în ţinerea unei evidenţe corespun­zătoare, care face ca măsurile bune aplicate în spiritul Decretului 620/1973 să-şi piardă o parte din eficienţă. Primul aspect se referă la fapt-ol că nici pînă acum întreprinderea n-a primit avizare de la Direcţia tehnică a Consiliului popular jude­ţean şi Inspectoratul teritorial, gru­pa pentru controlul gospodăririi combustibililor şi energiei, normele de consum pentru acest an. în a­ceastă situaţie se folosesc pentru e­­videnţă normele propuse de unita­te, fără a exista certitudinea că ele sînt cele mai raţional stabilite. Cu atî­t mai gravă ni se pare a­­ceastă situaţie, cu cît, din dorinţa — lăudabilă — de a ţine o eviden­ţă mai bună, analitică, a consuma. % Norme de consum „facul­tative" — o inovaţie sui-gene­­ris % Instrucţiunile nu pot în­locui avizul ferm , în cît timp se întocmeşte o factură? # Consumuri efective stabilite... statistic­­ilor pe grupe de prestaţii şi pro­duse, au fost întocmite, în 1974, mai multe norme de consum decit anul trecut. în această situaţie, în cazul depăşirii normelor, tragerea la răs­pundere a celor vinovaţi din sub­unităţile întreprinderii nu are e­­fectul scontat, dată fiind incertitu­dinea ce caracterizează normele f­o­­­losite. (în parantezeă fie spus, nor­mele propuse de întreprindere sînt de regulă mai mari decît normele a­­nului 1973 şi chiar decît realizările efective ale acestuia, ceea ce de­sigur nu creează nici un fel de sti­mulent în direcţia economisirii re­surselor energetice. De pildă, con­sumul total de energie electrică ex­primat în kWh/1000 lei producţie este de 11,5 (normă 1973), faţă de 11,6 realizat în 1973 şi faţă de 13,2 normat în 1974, desigur mult mai u­­şor de realizat. Idem la consumul total de combustibil. Iată încă o dovadă că avizarea acestor norme de cei competenţi se impunea cu stringenţă!). Discutând acest aspect cu ingi­nerul Iacob, de la Direcţia teh­nică, dînsul ne-a argumentat (prin adrese cu numere şi date precise, printre care şi cea cu nr 6946 din 26 aprilie 1974), că, prin G.I.I.L., s-au dat instrucţiuni pre­cise despre modul de stabilire a normelor de consum pe 1974. Des­pre avizare, deci, nici vorbă! Un alt aspect semnalat de ing. A. Tilinca se referă la modul de sta­bilire a consumului efectiv de ener­gie electrică, gaz metan, apă etc. interlocutorul ne-a relatat că I.R.E. Braşov, de pildă, prin subunităţile sale din Braşov, Rupea şi Făgăraş, face „citirile» la „micii consuma­tori» la date ce diferă foarte mult de la un trimestru la altul, in loc ca această operaţie să se facă în 30 sau 31 ale lunii ultime din tri­mestru; în alte cazuri nici nu fac­e aceste „citiri“, consumurile stabilin­­du-se prin aproximaţie (!?); în plus, atunci cînd se face această operaţie nu sunt invitaţi să asiste şi şefii subunităţilor respective, din partea beneficiarului. Aceasta face ca res­­ponsabilul energetic al întreprin- Stefan BANARU (Continuare in pag. a 3-o) In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU a avut loc la Palatul Republicii solemnitatea în­mi­nării unor înalte ordine şi distincţii In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general a! Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste Ro­mânia, vineri la amiază a avut loc solemnitatea decorării, prin Decret Prezidennţial, a unui mare număr de muncitori, ingineri, ţărani coo­peratori, specialişti, cadre de con­ducere, activişti de partid şi de stat, pentru merite deosebite în muncă şi pentru contribuţia adusă la realizarea obiectivelor stabilite în întrecerea socialistă dintre or­ganizaţiile judeţene de partid, con­siliile populare judeţene, întreprin­deri şi institute de cercetare şi proiectare în anul 1973. La solemnitate, care s-a desfăşu­rat la Palatul Republicii, au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Ma­xim Berghianu, Elena Ceauşescu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Drăgă­­nescu, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Con­stantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaş, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan, Gheorghe Oprea, viceprim­­ministru al guvernului, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Ioan Ursu, preşedintele Con­siliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, înaltele distincţii ale Republicii Socialiste România au fost înmî­­nate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Rezultatele obţinute de cei deco­raţi se înscriu în efortul general al clasei rauticitoare, ţărănimii, in­telectualităţii, al tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţiona­litate, ■ care, sub conducerea înţe­leaptă, clarvăzătoare, a Partidului Comunist Român, în frunte cu se­cretarul său general, îndeplinesc cu abnegaţie hotărîrile Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţio­nale ale partidului, întîmpină cu noi şi însemnate victorii cele două mari evenimente ale anului — a XXX-a aniversare a eliberării pa­­triei de sub dominaţia fascistă şi Congresul­ al XX-lea al P.C.R. În cuvinte calde a mulţumit Costache Trotuş, director general al Combinatului siderurgic Hune­­doara, care a spus : Vreau să folosesc acest prilej pentru a vă asigura, stimate tova­rășe Nicolae Ceaușescu, că siderul­(Continuare în pag.­­ 4-a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Aş dori să vă adresez tuturor ce­lor care aţi fost distinşi astăzi cu ordine ale Republicii Socialiste Ro­mânia cele mai calde felicitări în numele Comitetului Central, al con­ducerii de stat, al meu personal şi să vă urez noi succese în activitatea dumneavoastră. (Aplauze puternice). Doresc să adresez, de asemenea, felicitări celorlalţi tovarăşi care vor fi distinşi în aceste zile cu ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. Distincţiile acordate con­stituie de fapt aprecierea rezultate­lor obţinute în 1975. Aş dori însă să folosesc acest prilej pentru a adresa calde felicitări tuturor oa­menilor muncii, cu prilejul zilei de 1 Mai, şi pentru rezultatele obţi­nute în îndeplinirea pionului pe anul 1974 pînă la această dată. (Vii aplauze). Rezultatele pe cei trei ani ai cincinalului, precum şi rezultatele obţinute pe primele patru luni ale acestui an - planul este realizat în condiţiuni bune, obţinîndu-se, faţă de anul trecut, o producţie mai mare cu circa 15 la sută - ne dau deplina încredere că şi în acest an sarcinile planului vor fi realizate în bune condiţiuni, asigurîndu-se rea­lizarea cincinalului şi a angajamen­telor oamenilor muncii privind în­deplinirea obiectivelor sale înainte de termen. (Aplauze puternice). Nu aş putea să nu adresez încă o data felicitări oamenilor muncii din Bucureşti, organizaţiei de par­tid, care au realizat şi planul pe primele patru luni ale acestui an cu o depăşire de circa 400 milioane lei, creind astfel condiţiuni pentru realizarea înainte de termen a sar­cinilor de plan pe acest an şi în­făptuirea cincinalului în patru ani şi jumătate. (Aplauze îndelungate). Fără îndoială, succesele obţinute în dezvoltarea economiei noastre naţionale se datoresc abnegaţiei cu care muncitorii, ţăranii, intelectua­lii, toţi oamenii muncii, fără deose­bire de naţionalitate, înfăptuiesc politica Partidului Comunist Român, ce corespunde pe deplin intereselor vitale ale întregului popor. (Vii a­­plauze). Rezultatele pe care le do­­bîndim în dezvoltarea economică se reflectă nemijlocit în creşterea bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor, creează condiţii ce prevederile planului cincinal cu privire la creşterea veniturilor oa­menilor muncii să fie nu numai rea­lizate, ci chiar depăşite în mod sub­stanţial. Se adevereşte deci, încă o dată, că stă în mîinile noastre, ale tuturor, ale întregului nostru popor, posibilitatea de a înfăptui programul elaborat de Congresul a I X-lea şi Conferinţa Naţională în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, ridicării Ro­mâniei pe noi trepte de civilizaţie materială şi spirituală, asigurării unui nivel de viaţă tot mai ridicat, tot mai demn poporului nostru, a înfloririi continue a patriei noastre libere şi independente. (Aplauze puternice). Am sărbătorit cu două zile în urmă 1 Mai. Ne-am reamintit cu acest prilej că, exact cu 35 de ani în urmă­­ sînt aici cîţiva tovarăşi care au participat la sărbătoarea de atunci — 1 Mai 1939 s-a trans­format într-o puternică manifestare împotriva fascismului şi războiului, numărîndu-se printre puţinele mani­festări din Europa care au avut loc în­­ condiţiile cînd fascismul era în ofensivă, după München. Poporul român, sub conducerea comunişti­lor, în alianţă cu socialiştii, cu alte forţe democratice, şi-a exprimat voinţa de a face totul pentru a îm­piedica ascensiunea fascismului, instaurarea dictaturii fasciste în Ro­mânia. A fost o dovadă a maturi­tăţii clasei muncitoare, a posibili­tăţilor de care dispunea atunci po­porul nostru, forţele sale revoluţio­nare şi progresiste de a organiza cu succes lupta împotriva războiu­lui şi fascismului. Aş dori să men­ţionez că, în general, în anii 1939 -1940 clasa muncitoare din Româ­nia a desfăşurat un şir de greve şi alte ample acţiuni care au do­­bîndit un pronunţat caracter poli­tic, fiind orientate atît în direcţia apărării intereselor maselor popu­lare, cît şi împotriva dictaturii re­gale, a războiului şi a fascismului. Toate aceste manifestări exprimau hotă­rirea fermă cu care, în perioada de după Acordul de la München, poporul român se ridica, declarîn­­du-se gata să lupte cu arma în (Continuare In pag. o 4-a) Solemnitatea decernării unor ordine şi medalii la Braşov Ieri, la Comitetul judeţean Bra­şov al P.C.R., a avut loc solemnita­tea decernării unor ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România,, acordate prin Decret Prezidenţial, pentru merite deose­bite în muncă şi pentru contribu­ţia adusă la realizarea obiectivelor stabilite în întrecerea socialistă în anul 1973, unor oameni ai muncii de la Trustul de construcţii pentru economia forestieră şi materialelor de construcţii şi de la O.N.T. „Car­­paţi“. Distincţiile au fost înmînate de către­ tovarăşul Virgil Trofin, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secpete al Comitetului judeţean de partid, preşedinte al Consiliului popular­ judeţean, care a felicitat cu căl­­dură pe cei distinşi, pentru rodni­ca activitate desfăşurată, exprimîn­­du-şî convingerea că vor depune şi în continuare eforturi pentru, înfăptuirea cu succes a sarcinilor ce le revin. Din partea celor distinşi, au ex­primat mulţumiri pentru distincţiile acordate tovarăşii Carol Napp, se­cretarul organizaţiei de partid de la T.C.E.F.M.C. şi Aurelia Fulea, contabil şef la O.N.T. „Carpaţi“ Braşov. Efectuind acest raid printre cei care asigură zilnic fluxul celor cîteva zeci de mii­­de navetişti spre şi dinspre Braşov, nu facem altceva decît să dăm urmare solicitări­lor unui mare număr de cetăţeni. Evident, scopul nostru nu este în primul rînd acela de a descrie o stare de fapt, ci, aşa cum este firesc, în discu­ţiile pe care le-am pur­tat cu factorii responsa­bili, ne-am­­îndreptat spre găsirea unor căi şi me­tode de ameliorare a tra­ficului feroviar şi rutier, menite să ofere navetiş­tilor condiţii mai adec­­vate de transport atît din punct de vedere cantita­tiv cît şi calitativ. La Gara călători: DEŞI S-A FĂCUT „TOTUL“, AGLOME­RAŢIA PERSISTĂ La „ce s-a făcut pen­tru navetişti ?“, şeful de staţie coordonator al Gă­rii C.F.R. Braşov, Aron Popa, ne răspunde ! — Pentru navetişti s-a făcut tot ce s-a putut face. Graficele noastre de transport, pentru cursele destinate navetiştilor, sunt stabilite în funcţie de o­­rele de începere şi de terminare a schimburilor la întreprinderi. Iar nu­mărul acestor curse este destul de mare. Şi, Popa mai departe, Iov, ne asigură că toate aceste garnituri circulă cu un număr de vagoane corespunzător şi că cei 15.000 de navetişti care se scurg zilnic prin poar­ta feroviară a Braşovu­lui (o treime din toţi că­lătorii) „vor găsi întot­deauna toată solicitudi­nea din partea noastră“. Ceea ce e foarte frumos spus. Şi totuşi, aglomeraţia, asalturile vagoanelor, a­­desea, depăşind regulile civilizate de convieţuire, discuţiile metaacademice la urcarea din trenuri, cum se întâmplă destul de frecvent pe ruta Braşov — Racoş, unde, credem, numărul garniturilor este încă insuficient, toate a­­cestea persistă, ceea ce-l face pe adjunctul şefului sectorului de miliţie T.F., maior Alex. Zincescu, să spună ! — în­ perioadele de vîrf apar mari greutăţi în transportul navetiştilor. Atunci ar trebui mai multe vagoane la curse, pentru a se evita ne­plăcerile, înghesuielile şi pentru ca să nu se mai poată nimeni plînge că navetiştii, dorind să ocupe un loc în tren, trec peste interdicţiile stricte care opresc suirea în va­goane înainte de oprirea in staţie sau chiar cînd garniturile se află la grupul tehnic, ceea ce îm­piedică frecvent curăţirea trenurilor, revizia tehni­că şi, mai mult, îi ex­pune pe călători la acci­dente grave. Aşa că am putea să întrebăm dacă toate a­­ceste simptome, (şi încă altele) nu dovedesc oare că, deşi s-a făcut „totul“, ar mai fi cîte ceva de fă­cut ? La capitolul I, solu­ţii, însă, „Gara“ se o­­preşte la alte probleme — în primul rînd, de­clară Emil Stînea, şef de staţie de schimb, între­prinderile ar trebui să se ocupe mai mult de abo­namentele salariaţilor, o­­bligînd pe delegaţii în­sărcinaţi cu aceasta să se prezinte la noi cu listele complete ale navetiştilor, în fapt, aceşti delegaţi nu-şi fac datoria şi nave­tiştii vin individual la ghişeul nostru, unde lu­crează numai doi oameni, pierd vreme, sunt obligaţi să îndeplinească tot fe­lul de formalităţi pînă să-şi primească abona­mentul. Apoi, şi proble­ma comportamentului. La nivel de întreprindere se­fac tot felul de şedinţe, de instructaje, dar ni­meni nu se oboseşte­­ sa M. PETRAŞCU “.(Continuare in pag. a 4-a) DE TREI ORI „CE-I DE FĂCUT pentru Îmbunătăţirea TRANSPORTULUI IN COMUN AL NAVETIŞTILOR?”

Next