Drum Nou, mai 1974 (Anul 31, nr. 9114-9116)
1974-05-04 / nr. 9116
OFICIUL P.T.T. R & w •'35' /,;; i abonamente r*fr HI PEST. Rod al hărniciei, priceperii şi abnegaţiei muncitoreşti LUNA CELOR 100 DE MILIOANE • DUPĂ 4 LUNI, O PRODUCŢIE MARFĂ SUPLIMENTARĂ DE PESTE 190 MILIOANE LEI • PRODUCŢIA GLOBALĂ A CRESCUT CU 8,9 LA SUTĂ FAŢĂ DE ACEEAŞI PERIOADĂ DIN ANUL TRECUTD IN ACELAŞI TIMP, VOLUMUL MĂRFURILOR DESFĂCUTE PRIN COMERŢUL SOCIALIST A CRESCUT CU 8,7 LA SUTĂ Desfăşurînd larg întrecerea socialistă, colectivele de oameni ai muncii din industria braşoveana au înregistrat, în cea de-a patra lună din acest an, noi şi însemnate succese în îndeplinirea exemplară a prevederilor de plan, a angajamentelor pentru depăşirea acestora. Unele rezultate se detaşează ca într-un primi plan marcând voinţa şi hotărîrea neabătută a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din întreprinderi de a întîmpina cu realizări de seamă marile evenimente ale anului — a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al P.C.R. Aşa este, spre exemplu, faptul că după patru luni, producţia marfă suplimentară obţinută pe ansamblul industriei braşovene se cifrează la peste 190 milioane lei. Merită reliefat, totodată, că în aprilie au fost realizate aproape 109 milioane lei din acest spor de producţie. Adică, într-o lună cît în precedentele trei luni. La fel, producţia globală suplimentară obţinută în aprilie, în valoare de 86,7 milioane lei, a determinat reducerea cu mai mult de jumătate a nerealizărilor înregistrate la acest capitol în primele trei luni ale anului. De altfel, trebuie spus că rezultatele la acest indicator în primele 4 luni sunt cu 8,9 la sută superioare celor din perioada similară a anului trecut. Faţă de aceeaşi perioadă, productivitatea muncii a marcat, de asemenea, o creştere în primele 4 luni din acest an cu 3,6 la sută, iar volumul mărfurilor desfăcute prin comerţul socialist cu 8,7 la sută. Iată tot atîtea dovezi care vorbesc elocvent despre munca plină de abnegaţie şi dăruire desfăşurată de colectivele de muncă din industria braşoveană pentru a ridica mereu mai sus nivelul de dezvoltare a economiei, pentru obţinerea unor rezultate pe măsura exigenţelor îndeplinirii obiectivului major, naţional, al acestei etape — cincinalul înainte de termen. Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, comuniştii au antrenat, cu pruit succes, colectivele de muncă în ansamblul lor la folosirea mai deplină a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, a suprafeţelor de producţie, a noilor capacităţi intrate în funcţiune, a timpului de lucru, la valorificarea superioară, eficientă, a materiilor prime şi materialelor, a energiei şi combustibililor, prin introducerea sau extinderea unor tehnologii noi, avansate, de mare randament, prin diversificarea şi modernizarea producţiei, a proceselor de fabricaţie, prin îmbunătăţirea parametrilor tehnici şi economici la numeroase produse a- Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 3-a) PATER ARNE, UNITIVA JUDEŢUL braşov ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI Nr. 9116 Sîmbătă, 4 mai 1974 4 pagini 30 bani Un nou lot de tractoare, gata să ducă peste hotare veşti despre hărnicia şi competenţa tehnică a constructorilor de tractoare româneşti. Foto : P. POPOVICI Pentru reducerea duratei de imobilizare a vagoanelor In cadrul principalelor preocupări pe care colectivul Regionalei de căi ferate din Braşov le are pentru modernizarea activităţilor de transport, un loc important îl ocupă şi perfecţionarea tehnologiilor de reparaţie şi pregătire tehnică a vagoanelor. Pe această linie se înscrie o nouă realizare. Este vorba de dotarea reviziei de vagoane din Braşov-Triaj cu un autoatelier înzestrat cu utilaje şi unelte necesare efectuării reparaţiilor de vagoane. Noua maşină — prima de acest fel pe regională — va fi folosită pentru intervenţii operative şi reparaţii rapide la vagoanele rămase defecte pe secţiile de circulaţie, fapt ce asigură reducerea în medie cu aproximativ 36 de ore a timpului de imobilizare a vagoanelor rămase defecte pe linie. Z. LUPŞA, coresp. in folosirea resurselor energetice* răspundere, spirit gospodăresc, perseverenţă , evidență strictă şi nu... aproximativă Se cunoaşte că evidenţa strictă a consumurilor de energie şi combustibili prezintă o importanţă deosebită în bătălia care se duce pentru economisirea resurselor energetice, ea find o imagine clară asupra „punctelor“ prin care aceste bunuri materiale se scurg fără a fi folosite raţional şi creind posibilitatea acţionării în consecinţă. Iată de ce inadvertenţele, spiritul birocratic în organizarea acestei evidenţe sunt profund dăunătoare. Întreprinderea de industrie locală de morărit şi panificaţie de pildă, cu subunităţile sale din judeţ, însumează nu mai puţin de 5 mari consumatori şi 79 mici consumatori de energie electrică, precum şi 5 centrale termice şi 46 puncte de lucru ce consumă combustibil gazos sau lichid. Am enumerat aceste cifre pentru a desprinde încă o dată — şi în acest caz — importanţa unei perfecte evidenţe a consumurilor. Din păcate, din discuţia pe care am purtat-o cu inginerul energetic Augustin Tilinca, de la sus-numita întreprindere, a rezultat că se întîrmpină o serie de greutăţi , în ţinerea unei evidenţe corespunzătoare, care face ca măsurile bune aplicate în spiritul Decretului 620/1973 să-şi piardă o parte din eficienţă. Primul aspect se referă la fapt-ol că nici pînă acum întreprinderea n-a primit avizare de la Direcţia tehnică a Consiliului popular judeţean şi Inspectoratul teritorial, grupa pentru controlul gospodăririi combustibililor şi energiei, normele de consum pentru acest an. în această situaţie se folosesc pentru evidenţă normele propuse de unitate, fără a exista certitudinea că ele sînt cele mai raţional stabilite. Cu atît mai gravă ni se pare această situaţie, cu cît, din dorinţa — lăudabilă — de a ţine o evidenţă mai bună, analitică, a consuma. % Norme de consum „facultative" — o inovaţie sui-generis % Instrucţiunile nu pot înlocui avizul ferm , în cît timp se întocmeşte o factură? # Consumuri efective stabilite... statisticilor pe grupe de prestaţii şi produse, au fost întocmite, în 1974, mai multe norme de consum decit anul trecut. în această situaţie, în cazul depăşirii normelor, tragerea la răspundere a celor vinovaţi din subunităţile întreprinderii nu are efectul scontat, dată fiind incertitudinea ce caracterizează normele folosite. (în parantezeă fie spus, normele propuse de întreprindere sînt de regulă mai mari decît normele anului 1973 şi chiar decît realizările efective ale acestuia, ceea ce desigur nu creează nici un fel de stimulent în direcţia economisirii resurselor energetice. De pildă, consumul total de energie electrică exprimat în kWh/1000 lei producţie este de 11,5 (normă 1973), faţă de 11,6 realizat în 1973 şi faţă de 13,2 normat în 1974, desigur mult mai uşor de realizat. Idem la consumul total de combustibil. Iată încă o dovadă că avizarea acestor norme de cei competenţi se impunea cu stringenţă!). Discutând acest aspect cu inginerul Iacob, de la Direcţia tehnică, dînsul ne-a argumentat (prin adrese cu numere şi date precise, printre care şi cea cu nr 6946 din 26 aprilie 1974), că, prin G.I.I.L., s-au dat instrucţiuni precise despre modul de stabilire a normelor de consum pe 1974. Despre avizare, deci, nici vorbă! Un alt aspect semnalat de ing. A. Tilinca se referă la modul de stabilire a consumului efectiv de energie electrică, gaz metan, apă etc. interlocutorul ne-a relatat că I.R.E. Braşov, de pildă, prin subunităţile sale din Braşov, Rupea şi Făgăraş, face „citirile» la „micii consumatori» la date ce diferă foarte mult de la un trimestru la altul, in loc ca această operaţie să se facă în 30 sau 31 ale lunii ultime din trimestru; în alte cazuri nici nu face aceste „citiri“, consumurile stabilindu-se prin aproximaţie (!?); în plus, atunci cînd se face această operaţie nu sunt invitaţi să asiste şi şefii subunităţilor respective, din partea beneficiarului. Aceasta face ca responsabilul energetic al întreprin- Stefan BANARU (Continuare in pag. a 3-o) In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU a avut loc la Palatul Republicii solemnitatea înminării unor înalte ordine şi distincţii In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general a! Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, vineri la amiază a avut loc solemnitatea decorării, prin Decret Prezidennţial, a unui mare număr de muncitori, ingineri, ţărani cooperatori, specialişti, cadre de conducere, activişti de partid şi de stat, pentru merite deosebite în muncă şi pentru contribuţia adusă la realizarea obiectivelor stabilite în întrecerea socialistă dintre organizaţiile judeţene de partid, consiliile populare judeţene, întreprinderi şi institute de cercetare şi proiectare în anul 1973. La solemnitate, care s-a desfăşurat la Palatul Republicii, au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Maxim Berghianu, Elena Ceauşescu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaş, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan, Gheorghe Oprea, viceprimministru al guvernului, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Ioan Ursu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, înaltele distincţii ale Republicii Socialiste România au fost înmînate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Rezultatele obţinute de cei decoraţi se înscriu în efortul general al clasei rauticitoare, ţărănimii, intelectualităţii, al tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, ■ care, sub conducerea înţeleaptă, clarvăzătoare, a Partidului Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, îndeplinesc cu abnegaţie hotărîrile Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului, întîmpină cu noi şi însemnate victorii cele două mari evenimente ale anului — a XXX-a aniversare a eliberării patriei de sub dominaţia fascistă şi Congresul al XX-lea al P.C.R. În cuvinte calde a mulţumit Costache Trotuş, director general al Combinatului siderurgic Hunedoara, care a spus : Vreau să folosesc acest prilej pentru a vă asigura, stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, că siderul(Continuare în pag. 4-a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Aş dori să vă adresez tuturor celor care aţi fost distinşi astăzi cu ordine ale Republicii Socialiste România cele mai calde felicitări în numele Comitetului Central, al conducerii de stat, al meu personal şi să vă urez noi succese în activitatea dumneavoastră. (Aplauze puternice). Doresc să adresez, de asemenea, felicitări celorlalţi tovarăşi care vor fi distinşi în aceste zile cu ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. Distincţiile acordate constituie de fapt aprecierea rezultatelor obţinute în 1975. Aş dori însă să folosesc acest prilej pentru a adresa calde felicitări tuturor oamenilor muncii, cu prilejul zilei de 1 Mai, şi pentru rezultatele obţinute în îndeplinirea pionului pe anul 1974 pînă la această dată. (Vii aplauze). Rezultatele pe cei trei ani ai cincinalului, precum şi rezultatele obţinute pe primele patru luni ale acestui an - planul este realizat în condiţiuni bune, obţinîndu-se, faţă de anul trecut, o producţie mai mare cu circa 15 la sută - ne dau deplina încredere că şi în acest an sarcinile planului vor fi realizate în bune condiţiuni, asigurîndu-se realizarea cincinalului şi a angajamentelor oamenilor muncii privind îndeplinirea obiectivelor sale înainte de termen. (Aplauze puternice). Nu aş putea să nu adresez încă o data felicitări oamenilor muncii din Bucureşti, organizaţiei de partid, care au realizat şi planul pe primele patru luni ale acestui an cu o depăşire de circa 400 milioane lei, creind astfel condiţiuni pentru realizarea înainte de termen a sarcinilor de plan pe acest an şi înfăptuirea cincinalului în patru ani şi jumătate. (Aplauze îndelungate). Fără îndoială, succesele obţinute în dezvoltarea economiei noastre naţionale se datoresc abnegaţiei cu care muncitorii, ţăranii, intelectualii, toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, înfăptuiesc politica Partidului Comunist Român, ce corespunde pe deplin intereselor vitale ale întregului popor. (Vii aplauze). Rezultatele pe care le dobîndim în dezvoltarea economică se reflectă nemijlocit în creşterea bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor, creează condiţii ce prevederile planului cincinal cu privire la creşterea veniturilor oamenilor muncii să fie nu numai realizate, ci chiar depăşite în mod substanţial. Se adevereşte deci, încă o dată, că stă în mîinile noastre, ale tuturor, ale întregului nostru popor, posibilitatea de a înfăptui programul elaborat de Congresul a I X-lea şi Conferinţa Naţională în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, ridicării României pe noi trepte de civilizaţie materială şi spirituală, asigurării unui nivel de viaţă tot mai ridicat, tot mai demn poporului nostru, a înfloririi continue a patriei noastre libere şi independente. (Aplauze puternice). Am sărbătorit cu două zile în urmă 1 Mai. Ne-am reamintit cu acest prilej că, exact cu 35 de ani în urmă sînt aici cîţiva tovarăşi care au participat la sărbătoarea de atunci — 1 Mai 1939 s-a transformat într-o puternică manifestare împotriva fascismului şi războiului, numărîndu-se printre puţinele manifestări din Europa care au avut loc în condiţiile cînd fascismul era în ofensivă, după München. Poporul român, sub conducerea comuniştilor, în alianţă cu socialiştii, cu alte forţe democratice, şi-a exprimat voinţa de a face totul pentru a împiedica ascensiunea fascismului, instaurarea dictaturii fasciste în România. A fost o dovadă a maturităţii clasei muncitoare, a posibilităţilor de care dispunea atunci poporul nostru, forţele sale revoluţionare şi progresiste de a organiza cu succes lupta împotriva războiului şi fascismului. Aş dori să menţionez că, în general, în anii 1939 -1940 clasa muncitoare din România a desfăşurat un şir de greve şi alte ample acţiuni care au dobîndit un pronunţat caracter politic, fiind orientate atît în direcţia apărării intereselor maselor populare, cît şi împotriva dictaturii regale, a războiului şi a fascismului. Toate aceste manifestări exprimau hotărirea fermă cu care, în perioada de după Acordul de la München, poporul român se ridica, declarîndu-se gata să lupte cu arma în (Continuare In pag. o 4-a) Solemnitatea decernării unor ordine şi medalii la Braşov Ieri, la Comitetul judeţean Braşov al P.C.R., a avut loc solemnitatea decernării unor ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România,, acordate prin Decret Prezidenţial, pentru merite deosebite în muncă şi pentru contribuţia adusă la realizarea obiectivelor stabilite în întrecerea socialistă în anul 1973, unor oameni ai muncii de la Trustul de construcţii pentru economia forestieră şi materialelor de construcţii şi de la O.N.T. „Carpaţi“. Distincţiile au fost înmînate de către tovarăşul Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secpete al Comitetului judeţean de partid, preşedinte al Consiliului popular judeţean, care a felicitat cu căldură pe cei distinşi, pentru rodnica activitate desfăşurată, exprimîndu-şî convingerea că vor depune şi în continuare eforturi pentru, înfăptuirea cu succes a sarcinilor ce le revin. Din partea celor distinşi, au exprimat mulţumiri pentru distincţiile acordate tovarăşii Carol Napp, secretarul organizaţiei de partid de la T.C.E.F.M.C. şi Aurelia Fulea, contabil şef la O.N.T. „Carpaţi“ Braşov. Efectuind acest raid printre cei care asigură zilnic fluxul celor cîteva zeci de miide navetişti spre şi dinspre Braşov, nu facem altceva decît să dăm urmare solicitărilor unui mare număr de cetăţeni. Evident, scopul nostru nu este în primul rînd acela de a descrie o stare de fapt, ci, aşa cum este firesc, în discuţiile pe care le-am purtat cu factorii responsabili, ne-amîndreptat spre găsirea unor căi şi metode de ameliorare a traficului feroviar şi rutier, menite să ofere navetiştilor condiţii mai adecvate de transport atît din punct de vedere cantitativ cît şi calitativ. La Gara călători: DEŞI S-A FĂCUT „TOTUL“, AGLOMERAŢIA PERSISTĂ La „ce s-a făcut pentru navetişti ?“, şeful de staţie coordonator al Gării C.F.R. Braşov, Aron Popa, ne răspunde ! — Pentru navetişti s-a făcut tot ce s-a putut face. Graficele noastre de transport, pentru cursele destinate navetiştilor, sunt stabilite în funcţie de orele de începere şi de terminare a schimburilor la întreprinderi. Iar numărul acestor curse este destul de mare. Şi, Popa mai departe, Iov, ne asigură că toate aceste garnituri circulă cu un număr de vagoane corespunzător şi că cei 15.000 de navetişti care se scurg zilnic prin poarta feroviară a Braşovului (o treime din toţi călătorii) „vor găsi întotdeauna toată solicitudinea din partea noastră“. Ceea ce e foarte frumos spus. Şi totuşi, aglomeraţia, asalturile vagoanelor, adesea, depăşind regulile civilizate de convieţuire, discuţiile metaacademice la urcarea din trenuri, cum se întâmplă destul de frecvent pe ruta Braşov — Racoş, unde, credem, numărul garniturilor este încă insuficient, toate acestea persistă, ceea ce-l face pe adjunctul şefului sectorului de miliţie T.F., maior Alex. Zincescu, să spună ! — în perioadele de vîrf apar mari greutăţi în transportul navetiştilor. Atunci ar trebui mai multe vagoane la curse, pentru a se evita neplăcerile, înghesuielile şi pentru ca să nu se mai poată nimeni plînge că navetiştii, dorind să ocupe un loc în tren, trec peste interdicţiile stricte care opresc suirea în vagoane înainte de oprirea in staţie sau chiar cînd garniturile se află la grupul tehnic, ceea ce împiedică frecvent curăţirea trenurilor, revizia tehnică şi, mai mult, îi expune pe călători la accidente grave. Aşa că am putea să întrebăm dacă toate aceste simptome, (şi încă altele) nu dovedesc oare că, deşi s-a făcut „totul“, ar mai fi cîte ceva de făcut ? La capitolul I, soluţii, însă, „Gara“ se opreşte la alte probleme — în primul rînd, declară Emil Stînea, şef de staţie de schimb, întreprinderile ar trebui să se ocupe mai mult de abonamentele salariaţilor, obligînd pe delegaţii însărcinaţi cu aceasta să se prezinte la noi cu listele complete ale navetiştilor, în fapt, aceşti delegaţi nu-şi fac datoria şi navetiştii vin individual la ghişeul nostru, unde lucrează numai doi oameni, pierd vreme, sunt obligaţi să îndeplinească tot felul de formalităţi pînă să-şi primească abonamentul. Apoi, şi problema comportamentului. La nivel de întreprindere sefac tot felul de şedinţe, de instructaje, dar nimeni nu se oboseşte sa M. PETRAŞCU “.(Continuare in pag. a 4-a) DE TREI ORI „CE-I DE FĂCUT pentru Îmbunătăţirea TRANSPORTULUI IN COMUN AL NAVETIŞTILOR?”