Economia Naţională, 1885 (Anul 9, nr. 1-52)
1885-04-08 / nr. 15
ni. ma ma. PARTEA ECONOMICA. Noua lege asupra impositului fondiar și progresul agricultureî *................................................................109 Politica nostră economică fată cu convențiile sfijioinefcin,,ui'ntr aref . * * . . .. ,n J . . . . . * 17 Scrisori din Francia................................................ lIST PARTEA AGRICOLA ȘI INDUSTRIALA. Comerciul de grâne și de animale austro-ungare ; progresul fîloeserel ; comerciul de vinuri în America. . 173 PARTEA COMERCIALA ȘI FINANCIARĂ. Modificarea legii asupra spirtoaselor.....................177 Tacsa asupra secarei în Germania.....................177 Legea Impozitului funciar..........................................177 CORESPONDENŢĂ ȘI DIVERSE. Fapte stiințifice agricole, industriale şi comerciale . . 178 Bibliografie................................................................178—179 REVISTA COMERCIALĂ. Institutul meteorologic al României. — Bursa .... 180 REVISTA INTERESELOR ECONOMICE ROMÂNE. J$k* ABONAMENTE : APARE LUNEA, HU-SE ABONEZA : UNII ANII; 6 LUNI Romania . . 25 lei; 15 lei. Terî străine 30 » 18 » -« REDACŢIUNEA ŞI AD51INISTRAŢIUNEA *6-Strada Lu.m.inei 14, în Bucuresci. • • ANULU IX. LUNI, 8 APRILIE 1885. : NUMERU 15. Preţuiţi unui numeru : 50 buni. SUB DIRECŢIUNEA : D-LUI PETRE S. AURELIAHU, Membru Academiei. Opiniunile cuprinse in lucrările inserate in II ECONOMIA NAŢIONALĂ privesce pe autorii respectivi. PRTEA ECONOMICĂ NOUA LEGE ASUPRA IMPOSITULUI FONDIAR ŞI PROGRESUL AGRICULTUREl. Intre argumentele invocate în favoarea nouei legi asupra imposituluî fondiar, acela privitor la desvoltarea agriculturei, încurajîarea esploataţiunei pămîntuluî de către cei direct interesaţi , a dat ocasiuni la discursuri pro şi contra în ambele Camere. S’a susţinut că impunând mal mult proprietatea când este esploatată de către arendatori de cât când este ei căutată de însă’şi proprietarul, se va îndemna acest din urmă a se consacra agriculture! , că proprietarul devenit agricultor va fi cel mai puternic factor al progresului agricol. Nu este aci locul să discutăm dacă un scădement de unu la sută asupra dărei fond care constituesce un stimulent atât de puternic încât să facă pe proprietarii cărora nu le place agricifitura, sau cărora alte ocupaţiuni nu le \ -ă _S£ îmlelettiic0S£ă cu acesta Indu-StTTe, “să lase orice alte întreprinderi şi să se aplice la cultura pămîntuluî. In trecăt nu ne sfiim a declara că se amăgesc cei cari cred în virtutea acestei diferinţe între impozitul plătit de către proprietar şi cel plătit de către arendatore. Cel care iubesce agricultura şi este convins că practicând’o poate trăi cuviincios şi câştiga avere potrivit cu mijloacele de exploatare, un asemenea om nu aşteptă diferinţa de unu la sută spre a hotărî ce carieră să îmbrăţişeze. Nu este vorbă, acest scădăment însemneaza ceva, se traduce printr’un mic beneficiu în favoarea proprietarului esploatator ; însă, încă odată, să nu contăm pe dânsul pentru a îndemna proprietarii să ’şi caute înşi’şi moşiile. Nouă ne place a crede că autorul legii n’a avut în vedere că numai esploatarea de către proprietar poate contribui la înaintarea agriculturei ; că esploatarea moşiilor de către arendatori ar fi contrarie principiilor raţionale de Economie rurală. Şi în adevăr, toţi câţi sunt cât de puţin în curent cu Economia rurală a Europei, scia că în toate ţările arendatorii au contribuita forte mult la La Administraţiunea Revistei. La biurourile poştale. La principalele librării. Preţuiţi anunciurilor : 30 bani linia.