Economia Naţională, 1926 (Anul 47, nr. 1-12)
1926-01-01 / nr. 1
ANUL XLVII Ianuarie 1926 No. I ECONOMIA NAJIONALA REVISTA ECONOMICĂ, STATISTICĂ ŞI FINANCIARĂ Forţa de export a României Forestiere Când, după războiul mondial, balanţa comercială ne-a fost cu desăvârşire defavorabilă, ea, negreşit, nu putea fi restabilită decât prin activarea exportului. Şi eram în situaţia acelui fericit muritor de după război care avea ce vinde. Aceasta era părerea multora din noi. Nu era oare România dinainte de război grânarul Europei, nu figura ea între cele dintâi naţiuni europene exportatoare de petrol ?! De ce s'ar fi schimbat aceste condiţiuni naturale ? De ce nu s'ar putea recuceri poziţiunea de altădată ? Aniii însă cari au urmat după război nu ne-au adus decât desiluziuni. Optimismul care vorbea de două-trei recolte bune şi care lega de această idee reînsănătoşirea rapidă a economiei şi valutei noastre a amuţit. Recolte rele sau slabe au urmat una după alta şi pare a fi fost consecinţa nu a condiţiunilor climaterice defavorabile, ci urmarea firească a nouilor condiţiuni de producţiune, legate de noua repartizare a proprietăţii. Industria petroliferă nu a putut nici ea să îndeplinească speranţele ce mulţi puneau într'însa. Şi atunci, în căutarea de nouă resurse pentru reînsufleţirea relaţiunilor noastre comerciale cu străinătatea, ne-am gândit la pădurile noastre, la codrii noştri seculari, cum le place unora a le zice, la imensa bogăţie pe care, alţii cred, că ele o întruchipează. Dela 1919, când exportul nostru de lemne, pentru raţiuni uşor de înţeles nu figura decât cu 5,2 Mill., în statistica noastră comercială, el s'a ridicat, pentru anul trecut (1924), la respectabila sumă de 3466,5 M. Cifrele intermediare pentru anii 1920/3 sunt 124,5 M., 477,6 M., 2601,3 M. şi 2642,3 M. Vedem dlar o mişcare pronunţat crescândă. Lemnele răşinoase participă la aceste cifre într'o proporţie de 70% (1921) până