Ecoul Moldovei, 1890-1893 (Anul 1, nr. 2-63)
1890-09-24 / nr. 2
in mod cu totul î , , « inu i Ioanele unuia când ale altuia dintre diferiţii conducători ai diferitelor grupuri, se observă astăzi mai mult de cât ori când că unii freaţii se spionează, se sondează spre a afla numarul aderenţilor, şi ce sistene noi s’au mai născocit pentru «'ontrolul voturilor. ---------------------La externatul secundar de fete din acest oraş s’a numit ca profesoră l)-ra Suzana Negruzzi, studentă, in locul D-rei Olga Sakelaridi care a fost trecută ca suplinitoare la școala primara ce se ataşază je lângă școala centrală. * * * întrunirile aşa zise consfatuitoare asupra alegerilor comunale viitoare deja au început a avea loc, când intr'o mahala când intr alta. De obicei, asemenea întruniri nu începeau a se ţinea mai înainte, aşa de timpuriu, să se fi pătruns oare alegătorii de drepturile şi nevoile lor, ca din buna vreme să se sfătuiască ,şi se chibzuiască asupra listelor ce trebuesc a şi* compune pentru candidaţii la Comună, sau stimulentul consfătuireae din afară de iniţiativa lor şi prin urmare străini de adevăratele lor idei asupra felului cum cred că trebue să fie conduse Comuna. * * * -ţ. In numărul nostru trecut am arătat că e necesar să se scoată din temelia arcului derămat documentele ce ar fi existăm!. Astăzi suntempe deplin informaţi că există aseminea documente inpreună cu o mulţime alte lucruri cum : monezi ale timpului, medalii comemorative etc. pus sub piciorul despre sud. Reamintiml aceasta fiind că vedem multă indiferenţă şi că deja s’a aliniat strada din acea parte, aşezânduse şUbetonul pentru asfaltarea trotuarului. « * * 1). Arhitect Blanc a fost insercinat cu elaborarea proectului clftdirei Universitaţei din Iaşi. O comisiunie compusă din d-nul Scărlat Vărnav, directorul şcoalei de poduri şi şosele din Bucureşti, architecţii Minen, N. Cerchez şi Mandrea tot din Bucureşti, d. Poni profesor Universitar din Iaşi şi prezidată de ministrul instricţiunei, a fost aleasă pentru cercetarea şi studiarea schiţelor presentate de d. Blanc. Această comisiune cercetănd schiţele de planuri, a introdus oarecare modificări in disposiţiunea încăperilor si a destinaţiei lor. Acum d. Blanc a început deja lucrarea planurilor definitive. In terminarea planurilor vom căuta a comunica cetitorilor amănunte a- Huma acestei clădiri. * • * 0 0 09 Lupa oare-enre schiţe date de d. architect Ştefan Emilian s au elab»rat planurile definitive de râtrâ serviciul uirhitittuvi dili Ministerul Cultdor, pentru »hulirea unui histilidl unntornu' iu onmil nostru. LicitaţiaMentru «lan-* in întreprinderea acestei clădiri s a, publicat deja. (oneilinkurile in vederea alegerilor Statua lui Gh. Asati. Ailam că inaugurarea statiei lui Gh. Asaki, nu va mai avea loi la 30 Septembre, după cum anunţasem şi aceasta că după constatările ce le făcură însfărşit, membrii din Comitetul organizator, lucrarea ese departe de a fi produsul unei date artistice. Şi într’adevăr, maistrul de sub acărei mâni ne-a eşit zisa figură a Dascălului Moldovei de la începutul secolului acestuia, na întrebuinţat in lucrarea sa nici marmura bum', compactă şi curat albă din care se reîntrupează in general figurile mari, pe care naţiunile vroesc să le aibă ca marturi neperitoare a progreselor ce le realizază, datorite indrumărei binefăcătoarei a geniilor lor şi tot deodată şi ca un omagiu devotamentului ce şi l’au pus trăind, pentru a servi patria. Ori câtă bună-voinţă am avea in judecarea Statuei lui Gh. Asaki, autorul ei nu poate scapa de mustrări, fiind-că concepţiunea ideei e prea slabă şi asemanarea atilt cte rea cil ar fi de nevoe pentru cei ce l’au cunoscut in viaţă, să se pue inscripţiunea bătătoare la ochi : acesta esteIh. Asaki. Apoi, posturile de feliul acestei statue sunt din cele mai ingrate pentru sculptori şi trebue să fie foarte îndemânatic maistrul ca se nu producă o operă greşită dacă nu căte o dată şi ridiculă, cum bunăoară s’a întâmplat acuma. Dar pedestalul, mai merită oare bagare de seamă când prin el se dovedeşte lipsa complectă de cunoştinţa proporţiilor ? Statua lui Gh. Asaki trebue dată jos şi Comitetul se comande o alta, de in marmură fie in bronz, dar care se ne reprezinte caracterul şi figura adevărată a omului căruia drept nsplată a meritelor sale căutam al imortaliza._^ a fost»____ Ecouri politice homonimca ministerială anunţată de mai de multă vreme de ziarele din Capitală după cît se şopteşte trebue se aibe loc zilele acestea. Se vorbeşte chiar cu insistenţă că retrăgându-se dl. Th. Rossetti de lai ministerul Cultelor va veni 41. T. Maiorescu şi la justiţie dl. Arion, in locul d-lui I’ftucescu se dă *a sigur venirea In minister a d-lui 1*. ueăză in toate oraşele, la Focşani, unde un grup aşi fromat o listă de candidaţi, la Botoşani lupta promite a fi forte serioasă ; la Craiova asemenea a început a se mişca grupurile politice şi a discuta cu multă aprindere atît nevoile oraşului cît şi persoanele ce ar candida la administraţia Comunei. întrunirea radicalilor din oraşu nostru, dupe multe desbateri asupra atitudinei pe grupul lor trebue se o aibă in alegeri, a votat resoluţiunea de a întră singuri in luptă şi numai când ar fi balotat să se alieze. Preferinţa pentru alianţă ar fi cu disidenţii, dacă ei vor fi liberi de vreun angajament, dar dacă nu, sa meargă alăturea cu guvernamentalii. ♦* Evenimentul zilei este vizita împăratului germaniei la Vienă şi primirea entusiastă ce se relatează că i s’a făcut de câtră populaţiunea vieneză Dupe presa germană, dragostea ce i s’a manifestat şi de astă-dată împăratului A Wilhelm în capitala Austriei, dovedeşte că ori ce s’ar fi zis despre relaţiunile intre ambele două imperii centrale ale Europei, cordealitatea e mare şi solidaritatea na slăbit un moment macar între popoarele Austriei şi acele ale Germaniei. Alegerile ultime ce avură loc in Serbia, a asigurat pe deplin guver- nul radical in contra liberalilor şi a progresiştilor, întărit dar mai mult, acest guvern prin triumful câştigat, este salutat de radicalismul din Europa şi citat ca un exemplu de patriotism, iniţiativă şi acţiune, pentru buna conducere a statului pe calea adevăratului progresii! toate ramurile ceia ce a scapat finanţele ţerei de compromiterea in care se aflau, care nici pot străbate Moldovenii. Eforii, advocaţi, serviciu silvic şi neri, vămile, — aci nu mai sunt ai« porţii imense — totul este monop până ,şi copişti la tribunale din Mi se trimit din Valahia, căci de magi», şi advocaţi ai Statului, nu mai vo. Faceţi ca ecoul acestei resimţit reri se pătrundă pe cei ce se cuv auzi, şi se veden din ministere şi .1 ritaţi chemaţi şi moldoveni — nu dintre cei ce s au obicinuit a adt mostre de moliciune, umilire, şi sire. Moldova are oameni şi pa cităţi nu’i lipsesc — dar caracteri dependente ale lor *i au făcut a 1 ' rurea ocoliţi ; ci nu se puteau pred* dreptăţiţi, nici a se încovoia spre a place şefilor sau colegilor. Nu cita nume, oricine nu se va cerceta persona! ce au compus ministerele şi funcţiun inalte, va vedea că avem dreptate *’■. modele, că fraţii de dincoace, la nu s’riu ştiu a trata pe Moldove cât ca pe nişte cantităţi neglijabi decând ţara întreagă după ei şi se ■ pe mâni (ficând: Moldovenii au foc . Faceţi se reiasă înaintea Capulatului, că Moldova nu poate fi roptată de un singur moldovan in C • şi acela de măsura 95, după cun in repartiţia serviciilor ; iar când vostru nu va fi ascultat se oprim orice Moldovan de a mai intra in v serviciu central, ca astfel se fie ni din cutezători fraţii noştri in mii de numiri ce fac. — Ecoul vost avea răsunet in întreaga Molde veţi fi împlinit cu demnitate rol aţi luat. Vale -— -----------------Primim din Bucureşti următoarea scrisoare : Diamuale Deduci ore, Aui vhătut cu plăcere apariţiunea jurnalului D-voatre „Ecoul Moldovei“. Era şi timpul ca voacea ei să străbată vindăncul claselor dominante şi se priceapă că neconsiderarea drepturilor Moldovei nu mai poate dăinui. — Am făcut unirea, nu unitatea, am privat Țara de eghimoniu ei, n’am sacrifcat’o însă • am convenit la unificarea serviciilor, fără inse a ne declara incapabili și sub curatelă. Nu odată voci autorizate s’au ridicat in pressă și Parlament, văzind incura celor de la cârmă in privinţa Moldovei şi Moldovenilor ; priviţi autorităţile de la centru, formaţi tabloul moldovenilor şi vă veţi convinge căţi nu mai remas din cei veniţi după unire, alţii noui n’au mai putut străbate decât formându-şi acte de naştere noui ; treceţi prin judeţ* şi continuaţi tabloul : orice ramură de administraţiune publică tutto împănată cu funcţionari din V*I*hia, pe când din ' M * *•» *• • • Bucureşti 18 Septembre 1800. ------st' -----------3- T. informatiuni. » Manevrele corpului al IV-lea , armată vor avea loc in zilele 27 şi 28 Septemvrie între T . Frumos şi Mirceşti. Iată pe scurt planul manevromn inamic cuprinde Iaşul — din a 8-a sub comanda d-lui general Iescu, la Tărgu-Frumos iutii,, o resistenţă din partea diviziei de sub comanda generalului Cc pe care o respinge pănă la Pa Ad divizia a 7-a încearcă azi să resiste inamicului dar este pinsă pănă la texiul Siretului de Mirceşti unde se încinge a lupt acest timp se presupune că get lui Cantilli primeşte de dincol Şiret forţe noi cu care reuşeşti sfârşit să respingă pe inamic. După manevre toate trupele in Roman unde la 29 va avea li • filarea înaintea generalului Rado •» Se vorbeste mult tie incidentu vit intre generalul Racoviţă si pi mul-ministru dl. G. Manu, cu oci nea intoarcerei M. S. Regelui streinătate. Suntem in posifiune de a da motoarele detail ii : In ziua când trebuia să se int M S. Regele, la 5 oare dimim . d-nii generali Cernat şi Racoviţ., tt tm in sala de aşteptare a găre.nuia Imediat intrară d-nii min