Ecoul Moldovei, 1890-1893 (Anul 1, nr. 2-63)
1892-11-26 / nr. 54
ECOUL MOLDOVEI și mai respânditâ, mai violenta poate mai mult decât multe altele care stau închise sub chei prin farmacii, sub respunderea cod. penal trebue și ele puse sub chei ca acestea, pentru a le lua din mâna otrăvitorilor de meserie. Sc. Pastia, am făcut ospitale rurale, nu am făcut închisori hunte, nu i ani Înmulţit suprefecţiî, care sa steie zi si noapte sa l pazeasca cu biciul, si altele multe care poate se’i ţâra prosper şi fericit ? Da ! admitem pentru moment, ca i aţî dat de toate, i aţi făcut si chiar leagan de matasd, dar ce folos ca nu i aţi făcut tocmai ceea ce de mult trebuia sa’i faceţi: sa scapaţi de otrăvirea cu rachiu, care ucide in triate modurile şi pe el şi toata progenitura lui din neam lu neam, căci ce i foloseşte lui tot ceea ce i aţi siat şi tot ceea ce mai puteţi ai da, tie si insuţit, daca odata el otrăvit câte puţin, puţin se topesce din picioare şi se stinge, şi tot cea ce î aţi dat, parte se ruinează şi parte contribue a imbogaţi pe otrăvitorul seu, pe crâşmar, mai ales daca acesta este jidovul, care scie a stoarce si măduvă din el? Asa este ! dar nu vezi d-ta ca voind a stârpi beţia, se lovesce şi in agricultura cerealelor din care se produce rachiul, şi in producătorii rachiului,si in craşman, care este o clasa foarte mare de oameni, si in fine intr’un venit al statului, care numai singur el ii produce peste 10,000,000 lei pe an ? Ve înşelati amarnic, sau ve prefaceti a iic iusala când argumentaţi astfel, pentru ca statornicindu-se monopolul,fie el deschis fie el închis, prin aceasta nu va perde nici agricultorul, nici producătorul rachiului, nici crâşmarul cinstit, nici statul şi nici comunele, care percep şi ele o dare pe rachiu, pentru ca şi ca monopolul se va produce si se va vinde aceiaşi câtime de rachiu, si se va incasa acelaş venit din taxe, ba de sigur şi îndoit, dovada Elveţia, care precum am aratat a statornicit la 1887 monopolul deschis şi dovada cele ce ne arata d-nul Mglav despre care am vorbit, şi unii alţii ca dânsul. Daca mai levai* va perde enleva, acesta va fi numai craşmarul necinstit, numai craşmarul hoţ, adică aproape totalitatea crasma- i dor, can numai cu numele vind rachiu, dar in fapta ci vind o adevarata otrava, care de la Cel întâi pahar întunecând mintea ţăranului, il du prada în conştiinta in mâna crăşmaruluî, de il desbraca de tot ceea-ee are pe el, si de tot ce‘*a ce are in casa lui, ba chiar si de faina cu care trebui sa sl facă mamaliga in ziua aceia, pentru dânsul şi pentru copilaşii lui lasându-I muritori de foame pi* drumuri. Nue mai daţi dar In mod făţarnic de prntegiuitori ai agriculturii, ai industriei rachiului şi a venitului terci si a comunelor, ci spuneţi curata şi limpede, ca nu va da mâna sa ve stricaţi cu zecimale de mii de crăşinari alegatori, care nemulţumindu-se cu un câştig onest, s'au fa- ! cut o industrie criminala din uciderea a milioane de români, şi vor perde şi complicii lor, care ii tolerează in miserabila lor meserie de a distruge neamul romanesc. Lasaţi la o parte făţărnicia, lăsaţi tot in poment şi ve apucaţi imediat de regularea regimului băuturilor otrăvitoare, căci o mai repet, orice aţi face pentru ţaran, nu veţi face decât de a contribui si maimlt la nimicirea lui căci cu cat ţaranul va avea mai mult, cu atâta s se vor arunca cu mai multa înverşunare asupra lui, ucigatorii sei crâşmariî, pentru a’l desbraca şi de avere si de viaţa. Nu putem decât a stigmatisa pe acei demagogi nemernici şi tara pudoare, care dându-se de aparaturi gratuiţi ai ţăranului, şi revendicând pentru el feluri de feluri de drepturi şi de avantaje, plângând pentru el cu lacrimi de crocodil, ba ca lipsit de învăţătură, ba de vot direct şi alte câte de aceste, care nu ajută intru nimica de a’l scapa din ghiarele ucigătorilor sa*i, nu lasa de o parte acum de odata, toate aceste revinidecarî, si nu se scoala ca un singur om ca sa cere a se lua grabnice masuri de a se scapa poporul de la o ucidere sigura si apoi numai după aceasta sa si facă revindicarile, care se înţelege nu ar tinde la suprimarea individului, şi la supunerea lui sub jugul unui stăpân unic, a guvernului. Dar nu vor face-o aceasta nici in ruptul capului, căci aceasta ar fi uciderea lor vis-a-vis de zecile de mii de crâşmari, a cărora interese ei le sprijine indirect pentru a fi şi dânşii sprijiniţi la rândul lor prin votul crâşmarilor şi a clientelei lor. Terminând nu ezit nici un moment a spune, ca daca este a se face o alegere intremonopolul deschis si intre acel închis, eu sunt pentru acest din urnu care suprimă cu totul fraudele, atât ca calitate cât si ca cantitate, şi astfel se cruţa budgetul de o enormă cheltuiala de controla a zeci de Tii’i de crâî:m'i,‘! tVa'îdat^’» vpg. pândiţi pe toata suprafaţa ţerei. Dar sunt unii care zic : destul cu monopolurile! avem îndeajuns! ce voiţi sa monopolisa^ totul? \c«tora le vom răspunde , dar fiveli dreptate, sunt prea multe monopoluri care ucid industria si munca, şi trebue să punem o stavila acestei tendinţe de monopolizare; cu toate acestea insa acest monopol se impune pentru ca cerut şi de simţul de umanitate , de simţul de conservare naţionala de a nu lasa ca poporul sa fie otrăvit, să fie» ucis de entra o mina de li iuţi fara suflet şi fara mima, care iui caută decât folosul lor, fie şi cu distrugerea omenire! întregi. Alcoholurile fiind o otravă latentă Cumulul d-luî Naum Fiindcă observaţiunea noştri asupra călcărei legei cumulul în favorul d-lui Naum nu s’a ţinut în seamă, revenim din nou şi de astă dată ne adresăm d-lui colonel Gh. Macarovici, directorul şcoalei militare, care a dat dovezi strălucite despre îngrijirea ce o are de această şcoală şi a cărei prosperitate în toate privinţele i se datoreşte, şi ’l întrebăm : Pentru ce pe d-1 Maisner, care era un excelent profesor, l’a silit d-sa, cu toată părerea de răut, a se retrage de la şcoala militară când veni legea cumulului şi’l găsi profesor şi director la şcoala « Vasile Lupu», iar pe d-l Naum nu’l sileşte, tot pentru respectul cătră legea cumulului, se aleagă între catedrele de la şcoala militară, Universitate şi şcoala Normală Superioară? Pentru ce întrebuinţază altă măsură faţă cu d-1 Naum ?— Că e bun profesor ?—Fiind şi aşa, ce foloase aduce că nu face curs la şcoală? D-1 colonel Macarovici, ca să deie dovadă de consecvenţă, ar fi trebuit să ia aceiaşi măsură cu d-1 Naum, pe irc a luat-o cu d-1 Maisner, care era un bun profesor. Certifiicatul de boală al d-lui Naum îl luăm de bun, după cum l’a luat şi d-1 colonel şi să credem înpreună cu d-sa că va fi fost bolnav pe când medicul i l’a fost liberat. D-1 Naum însă s’a însănătoşat de mult şi d-1 colonel de îndată ce l’a văzut în stare de a ţinea cursuri la Universitate, şcoala Normală, Institutele Unite, trebuia să-i retragă concediul spre al sili să-şi caute şi de catedra de la şcoala militară, ceia ce ar trebui să facă şi acuma. Iar dacă d-1 Naum nu poate să vie, sau nu vrea să vie, să ceară scoaterea catedrei la concurs şi concurenţi buni, îl asigurăm că se vor presenta. Să admitem însă că d-1 Naum s’ar prezenta la curs, în cazul acesta aducându-ne aminte de consecvenţă, d-1 colonel trebue să aibă faţă cu d-1 Naum aceiaşi atitudine pe care a avut-o cu d. Maisner adică, să fie pus în posiţiune de a opta între cele trei catedre, fie chiar una din ele suplinite. Vom mai reveni. Cronică Musicala La câteva săptămâni de interval, au avut loc două concerte vocale în oraşul nostru , unul dat de D. Mureşanu, absolvent al conservatorului din Viena, şi al doilea dat de d-l C. Cozmovici, fratele simpaticului nostru concetaţan, profesorul L. Cozmovici; acesta e absolvent al conservatorului din Paris. Nu vom intra în amănunţimi, vom observa numai că L. Mureşanu în esecutarea diferitelor bucăţi şi mai cu samă în acea din Heiling a dovedit că are o ştiinţă musicală nediscutabilă, o pronunţie lămurită, desvoltă trasa cu inteiligenţă artistică, posedă un glas destul de puternic şi plăcut, apoi cântă cu tot sufletul seu :—falsetul ce întrebuinţează pe alocurea în cântec e cu atâta acurateţă şi precisiune esprimat, că vom păstră o îndelungă şi dragalaşă amintire de el. La concertu d-sale acompanimentul la piano a fost ţinut de d-şoara Muzicescu, fiica d-lui profesor G. Muzicescu; d-sa ne a aratat că se trage din buna rasă, a esecutat intermezurile de piano cu atâta gingăşie şi precisiune că îţi umplea inimă de o poezie molatică şi plină de tinereţă, destule dovezi, că posedă reale calităţi artistice, îl dorim succes şi curaj mai departe. La amândouă concertele d-na Valeria Nanu a dat dragalaşul şi binevoitorul seu concurs, ar fi a ne repeta, dacă am reveni asupra bunelor calităţi a cântecului d-nei Nanu, d-sa zice cu o adevărată dragoste şi cu o adevarată şi preţioasă bogăţie de mijloace bucăţile care le esecută. Facem reserve noastre în privinţa celor din opere care nu sunt văzute cu ochi buni în concerte de amatori. Cînd d-na Nanu cântă aşa numitele bucăţi de musică de cameră, farmecă cu resevărsire pe auzitorii sei, şi d-sa*^ ştie aceasta, căci când la concertul d-lui Mureşanu, ne cerut şi afară din program a cântat aria suedeză, mblicul ’ a făcut o adevărată ovaţiune; dar nu mai insistăm căci ori ce s’ar zice, cântecul d-nei Nanu este ascultat de toată lumea cu cea mai mare mulţumire. D-soarele L. Negruzzi au cântat în concertul d-lui Cozmovic pe două piane, învitaţiunea la Jas de IVcker, esecuţiunea d-lor dovedeşte că au o instrucţiune musicală foarte solidă, şi disposiţiuni de virtuoase bine pronunţate, am avut neasemănata plăcere de a le asculta altă dată, la o producţiune musicală, când mărturisim că le am fără nici o reservă. D-l Teodorini, elevul d-lui Cuti- I della încă au partidat la concertul d-luî Cozmovic!, cântănd pe violină două bucăţi; este câtva timp când neîngrădit am arătat “ calităţile sale, repetăm şi acumcă d-sa este un artist încă la zor I, care promite a fi vrednic de profesorul d-sale. In sfârşit, d-l Cozmovic!, d-sa a umplut cu persoana şi esticele sale mai întreg concertul Sâmbăta trecută .—O figură bună din cele mai plăcute, o priere strălucitoare, având un glas frirant de- |stul de puternic, de o sonoritate de bariton în notele de jos, şi de o dulceaţă şi uşurănte de tenor !. în registrul de sus cu o dicţiune destinsă interpretând cu uşurinţa!