Ecoul Moldovei, 1890-1893 (Anul 1, nr. 2-63)

1890-11-26 / nr. 11

bătură la uşa odnei;­­pasagerul le des­­coiise. El abia se mai putea ţine pe pi­cioare şi era 1a 1­­­11 de sân­ge. Îndată autorităţile iară înştiinţate, Cercetă iul­u-se, se a­ră că nicest pa­sager, venit la otel subt un alt nume, Era un fost serja­ut ,furier in armată, la jandarmii călări ; el se numea Ro­bert Bahic şi era căutat de poliţie căci delapidase 1000 lei de la dl. Franţ Walser, fabricant de pompe. Lovitura şi-a tras1«» sub ţâţa stângă. El era in­votată de 30 de ani. Rana era făcută cu o glonţ prin­­tr’un­ revolver calibru 18. Condus la spitalul Colţea, nenoro­citul a încetat din viaţă imediat. Biserica Trsi-Eraihi Am fost cel dintâi care am dat alarma prin alte ziare din Capitală, cu multă vreme, înainte despre chi­pul cum se risipesc banii Statului cu restaurările monumentelor noastre is­torice de protejatul a­nti Lecomte zis de Nouy. S’a văzut însă cum toţi oamenii­ de la guvern au pus umorul pentru a sprijini pe acest d-nii arhitect, şi al apară de dreptele atacuri ce­ i s’au adus de presă, pentru barbariile ce le-au făcut cu restaurările. — Ceva mai mult, cănd ţara întreagă i s’a alarmat şi a miit să se pue ca­ptat jafului, înalţi­ protectori a sfrun­tat opiniunea publică şi cu o îndrăs­­neală încalificab­ilă, a cerut Camerei o fiică 2.000.000 lei spre ai da acestui străin,­ca se continue, cu badjocărirea zidirilor noastre vechi“. Pentru un moment Camera a avut milă şi de banul public şi de aceste zidiri preţioase şi nu-i votat creditul cerut.—Ave-va ea acelaş sentiment şi pe viitor . Ceia ce ţinem se arătăm astă­zî, e că neregu­laritaţile şi răsipire banilor cu aseminea lucrări n’a îilectat încă. Dl. Lecomte vezendu-se aşa de mult protejat de palat şi guvern, urmează de a stoarce fără nici o grijă banul ţerei prin lucrările, nu de restaurare dar de distrugere a monumentelor noastre, de un an şi jumătate de când ministerul plăteşte lefuri d-lui Lecomte şi personalului seu, fără de nici un control şi spre sfidarea pu­blicului, alarmat de risipele dovedite şi de furtişagurile go­s au comis şi se ed­init încă de spiculanţii artei. Tot laşul ştie deja de neregulari­­tatea comisă din nou la Trei-Erarh, mai zilele trecute de cătră dl. Ribau, un sub­altern al d-lui Lecon­te, ne­­regularitate prin care Statul mai perde încă o sumă de bani şi nu se ia măsuri serioase, pentru a se curma . ti:i. 1 *. i;l 1 I odată cu aseminea stare de lucrări revoltătoare. E. .......................-••• ECOUL MOLDOVEI. î J'A KT KA LITEHA KA. 3inir.cid.ULl. htahi te mi stă p.­ Virul, cu vc*niii ce me va dace In panyiit Uitdv . aiina |s c ved­e mi mai luce . . . A murit, satul de mate, nu avîml nici o plac­ere Vreau sa-mi jmn capul vieţei, cu tai­nirul de durere. Pasiunile nefaste ce Pi iul ades de lume Pot sii /.ie eu nici o patii nu lasat’au pe-al meu nume; Nu ! în viaţa-mi furtimoasa n'a ai făcut nici un pacat De şi soarta suferinţa într’o­ una tot mî-a dat! Pot dormi de acum duşmanii aruncîml mînia rea . Vor fi rasimnaţi cu toţi chiar de însuşi mîna mea ! Mîna mea ! mo trec fiorii cugetînd, că asta mîna s­­mucidă prin putere, so face pe corp stăpînă ! Singură oa se loveşte instrument orb al Voinţei ! Dar slăvesc astă orbire căci dă poarta nefiinţei, Deschiz.înd’o veşnicia se întinde ’nde­părtare ; Nesimţirea unei pietre am de’i trec pra­gul cel mare — Kata en/r-mi va da pacea ce-mn avat'o de-o recir fumate de-a tar naşte diad materia-mi învie! Voi, ce numiţi sinucidul ca o nebunie-a minţei Oîndiţi fals ; căci el nu este de cit urma biruinţei Crierului in revoltă, contr ’ amarelor dureri, Spre-a gusta fără ’ncetare sotea veşni­cei tăceri. Ce să-mi facă fericirea ! un amor ? Ea m’a trădat . . . Bogăţia? mulţi n’nu crede, ce-am avut m’a desgustat. Vai, cum oarba întâmplare de fiinţe joc îşi bate ! Ea cu timpul bun tovarăş străbătînd mereu prin toate, Spune par’că despre oameni rîzînd groaz­nic amîndoi : Voi ve credeţi prea puternici, cîmi pu­ternici suntem noi ! Noi planăm «le-asupra voastră duşmani veşnic ne’mpăcaţi, Noi vi’ncunjurăm cu lanţuri, ce ve ţin înfăşuraţi Strîns legat unul de altul, de la sclav pan’ la ’mpărat, Ca sur­­coasa rece a morţei să pieriţi ne­încetat. Toate sfarmă braţul nostru : geniu, a­vuţie, mărire. Iludicînd pînza ui­tarei prin a corpulu peire, Noi cuprindem­ infinitul, pe cînd mintea voastră slaba In zadar se mai încearcă de-al parcurge , ca o roaba De pîm­înt este legată și de fuge cu gîndirea Cît de sus T î *. napot s’întoarce spre asi relua menirea. Dar destul. La ea acosta? Vreau sa mor? Sa mor odată ! Nu V0080 întîrziere : în pahar ne­antu­a­șteapta — Haide dar, cu-o mîna tare sa desert paharu’n gura, S’ai desert ca apa ’ntocmai daca am pe viaţă ură. Troiciscu­ ­t—— -------­ Din Tara 9 Locuitorul Ştefan Luţpu, din co­mună Padina, judeţul Buzeu, dormea împreună cu soţia sa ihuaşa, filtrăm bordeiu situat lângă im hanilor, s'a aprins bordeiul d­e la vatra in rare era foc şi până să se deştepte*, numiţii ameţiţi de fum, aui fost cuprinşi de flăcări. Femea a murit, iar bărbatul, abia putând scăpa cu viaţa, a fost dus la spital. * * Consiliul Teh­nic superior şi mi­nistrul a aprobat procesul de alimen­tare cu apă potabilă a oraşului Vas­lui elaborat de inginerul hydraulic d. Anton Se. Savul. Primarul Vasluiului d. Ciurea, se află in Iași pentru a se intelege cu d. Savul asupra lucrărilor, care se urcă la o valoare de 450.000 lei. ^S^£S­IDId­ Strein­ita­te. Ziarele străine arată că rusifica­­rea Filandrei urmează cu mare acti­vitate din partea guvernului lui Alec­­sandru al IlI-lea, şi că in lucrarea de d­enaţionalisare, se pasează pe pe­­tiţiuni pusa la cale de agenţi, prin care poporaţiunea din Filanda ar cere asemenea lucru. Intre alte mes­uri, pentru a desna­­ţionalisa pe Finlandezi, guvernul rus a luat şi aceia ca miliţia finlandeză să fie disolvată şi împărţită in cor­purile de armată ruseşti. S’au luat in acelaşi timp măsuri ca toate actele bisericeşti şi şcolare din Finlanda să treacă prin Sinodul bisericesc rus, car cât pentru şcoli, se va introduce pretutindenea limba rusă, care va fi acea d­e propunere. Camera comunelor a adoptat la 21 Noembrie. st. n. in a doua citire după o discuţie de doue zile legea pentru cum­pararea, de pământuri­ în Irlanda. I­. Parnell şi un immer oare­care de Parnelişti au votat cu ma­joritatea. D. d’Harcourt a adresat, ziarelor o seri­sorea desminţind alegaţie nilor d-lui Parnell după cari ar fi dat promisiuni acestuia. întrunirea deputaţilor naţionalişti anunţată, a fost de asemenea amâ­nată d­in cauză că na putut lua o decizie în chestia Parnell; se crede cu toate acestea că se va putea sta­bili acordul între amim și adversarii d-lui Parnell. Iaton, a avut zilele trecute nenorocirea de a cădea din trăsură și a și «res­­figura obrazul forte ren. Pinitru a-i restitui vechea frumu­sețe, doctorul Felizet nu găsi alt mij­loc de căt a­i altoi pe obraz o bu­­cată de* piele streimi. Ea împinse chiar galant­ria până intr-acolo, în­cât îşi tăia singur bucata de piele necesara pentru operaţie. Succesul fu deplin. Pielea streină se alipi si crescu aşa de bine pe rana, în­cit urmele accidentului au dispărut astă­­zi cu desărurire. FELURIMI O operaţie frumosă a fost practi­cată spune „Universul de cătră doc­torul Fel­izet din Paris. J)-ra DenarsV, de la teatrul Gym­nase, o actriţă care ’şi datoreşte suc­cesele numai frumuseţei sale­ deosebite şi care chiar în rolurile cele mai neînsemnate știe sa încânte pe spec-I " " ia. ; ■ ■ ■ T -------------------­*m­estine :H’aifpon­ Moon Mid­ifenßeni Logodiţi laşi, Noembrie 1890. Anunciuri. „Calauza Grasului Jassy” Quid de la Ville de Jassy Carte de Adresse Livre d’ adresses Apare la 20 Noembrie şi 20 Mai, în format de bir. a nur. La 20 Noembrie a. c. va apare »Cartea de Adresse a oraşului Jassy D-Ji­i Advocaţi, Medici, Profesori, In­gineri, Architecţi, Comercianţi, şi Industriaşi precum şi ori­ce persane care ar dori şi i-ar interesa ca ad­ressa D-lor se fie cunoscută, sunt rugaţi a se adressa la administra­ţi­unea­­­ Caldar.ei Oraşului Jassy Strada Zugravilor No. 1.4 lângă gara, Jassy, cel mai târziu pana la 10 Noembre a. c. Costul . A dresse!or sunt : ! Paginii întreagă Lei 0. /| *1 I? 11 ii îi o. y „ „ „ 1—50. 1 Adressa simplă „ 75. Costul se primeşte şi în mărci poş­tale naţionale în curs, prin scrisori francate. Administraţiunea. Magazin de coloniale Th. Drăgănescu Furnisorul Curţei Regale 2x Ma­re asortiment de (iolan viie, vinuri tiv Campai pic Bordeaux, Licorn tH, ( 'ouiaenii, Brân­zeturi, Conserve, ţoale din cele mai renumiţi case din Franţa. Noutati Primite: Icre moi Icre de o bufet. Surdine Prinsese Maqueraux au Huile Sardele cu Trufie Trufie de Pericord Salami de Verona Salami de Sibiu Caşcaval de Penteleu Struguri de Malaga Migdale Prinsese Şampanie Aubertin­ Şampanie Roederer Şampanie eperne Socolat Marquis Socolat Mason Socolat Suchard Cacao Van trouten Cacaua Luit Freies Depozit de Apa de flori triplu. Bu­kat n Bela Vista din Galați și Va­nité burkon.

Next