Ecoul Moldovei, 1890-1893 (Anul 1, nr. 2-63)
1890-11-26 / nr. 11
bătură la uşa odnei;pasagerul le descoiise. El abia se mai putea ţine pe picioare şi era 1a 111 de sânge. Îndată autorităţile iară înştiinţate, Cercetă iulu-se, se ară că nicest pasager, venit la otel subt un alt nume, Era un fost serjaut ,furier in armată, la jandarmii călări ; el se numea Robert Bahic şi era căutat de poliţie căci delapidase 1000 lei de la dl. Franţ Walser, fabricant de pompe. Lovitura şi-a tras1«» sub ţâţa stângă. El era invotată de 30 de ani. Rana era făcută cu o glonţ printr’un revolver calibru 18. Condus la spitalul Colţea, nenorocitul a încetat din viaţă imediat. Biserica Trsi-Eraihi Am fost cel dintâi care am dat alarma prin alte ziare din Capitală, cu multă vreme, înainte despre chipul cum se risipesc banii Statului cu restaurările monumentelor noastre istorice de protejatul anti Lecomte zis de Nouy. S’a văzut însă cum toţi oamenii de la guvern au pus umorul pentru a sprijini pe acest d-nii arhitect, şi al apară de dreptele atacuri ce i s’au adus de presă, pentru barbariile ce le-au făcut cu restaurările. — Ceva mai mult, cănd ţara întreagă i s’a alarmat şi a miit să se pue captat jafului, înalţi protectori a sfruntat opiniunea publică şi cu o îndrăsneală încalificabilă, a cerut Camerei o fiică 2.000.000 lei spre ai da acestui străin,ca se continue, cu badjocărirea zidirilor noastre vechi“. Pentru un moment Camera a avut milă şi de banul public şi de aceste zidiri preţioase şi nu-i votat creditul cerut.—Ave-va ea acelaş sentiment şi pe viitor . Ceia ce ţinem se arătăm astăzî, e că neregularitaţile şi răsipire banilor cu aseminea lucrări n’a îilectat încă. Dl. Lecomte vezendu-se aşa de mult protejat de palat şi guvern, urmează de a stoarce fără nici o grijă banul ţerei prin lucrările, nu de restaurare dar de distrugere a monumentelor noastre, de un an şi jumătate de când ministerul plăteşte lefuri d-lui Lecomte şi personalului seu, fără de nici un control şi spre sfidarea publicului, alarmat de risipele dovedite şi de furtişagurile gos au comis şi se edinit încă de spiculanţii artei. Tot laşul ştie deja de neregularitatea comisă din nou la Trei-Erarh, mai zilele trecute de cătră dl. Ribau, un subaltern al d-lui Leconte, neregularitate prin care Statul mai perde încă o sumă de bani şi nu se ia măsuri serioase, pentru a se curma . ti:i. 1 *. i;l 1 I odată cu aseminea stare de lucrări revoltătoare. E. .......................-••• ECOUL MOLDOVEI. î J'A KT KA LITEHA KA. 3inir.cid.ULl. htahi te mi stă p. Virul, cu vc*niii ce me va dace In panyiit Uitdv . aiina |s c vede mi mai luce . . . A murit, satul de mate, nu avîml nici o placere Vreau sa-mi jmn capul vieţei, cu tainirul de durere. Pasiunile nefaste ce Pi iul ades de lume Pot sii /.ie eu nici o patii nu lasat’au pe-al meu nume; Nu ! în viaţa-mi furtimoasa n'a ai făcut nici un pacat De şi soarta suferinţa într’o una tot mî-a dat! Pot dormi de acum duşmanii aruncîml mînia rea . Vor fi rasimnaţi cu toţi chiar de însuşi mîna mea ! Mîna mea ! mo trec fiorii cugetînd, că asta mîna smucidă prin putere, so face pe corp stăpînă ! Singură oa se loveşte instrument orb al Voinţei ! Dar slăvesc astă orbire căci dă poarta nefiinţei, Deschiz.înd’o veşnicia se întinde ’ndepărtare ; Nesimţirea unei pietre am de’i trec pragul cel mare — Kata en/r-mi va da pacea ce-mn avat'o de-o recir fumate de-a tar naşte diad materia-mi învie! Voi, ce numiţi sinucidul ca o nebunie-a minţei Oîndiţi fals ; căci el nu este de cit urma biruinţei Crierului in revoltă, contr ’ amarelor dureri, Spre-a gusta fără ’ncetare sotea veşnicei tăceri. Ce să-mi facă fericirea ! un amor ? Ea m’a trădat . . . Bogăţia? mulţi n’nu crede, ce-am avut m’a desgustat. Vai, cum oarba întâmplare de fiinţe joc îşi bate ! Ea cu timpul bun tovarăş străbătînd mereu prin toate, Spune par’că despre oameni rîzînd groaznic amîndoi : Voi ve credeţi prea puternici, cîmi puternici suntem noi ! Noi planăm «le-asupra voastră duşmani veşnic ne’mpăcaţi, Noi vi’ncunjurăm cu lanţuri, ce ve ţin înfăşuraţi Strîns legat unul de altul, de la sclav pan’ la ’mpărat, Ca surcoasa rece a morţei să pieriţi neîncetat. Toate sfarmă braţul nostru : geniu, avuţie, mărire. Iludicînd pînza uitarei prin a corpulu peire, Noi cuprindem infinitul, pe cînd mintea voastră slaba In zadar se mai încearcă de-al parcurge , ca o roaba De pîmînt este legată și de fuge cu gîndirea Cît de sus T î *. napot s’întoarce spre asi relua menirea. Dar destul. La ea acosta? Vreau sa mor? Sa mor odată ! Nu V0080 întîrziere : în pahar neantuașteapta — Haide dar, cu-o mîna tare sa desert paharu’n gura, S’ai desert ca apa ’ntocmai daca am pe viaţă ură. Troiciscu t—— ------- Din Tara 9 Locuitorul Ştefan Luţpu, din comună Padina, judeţul Buzeu, dormea împreună cu soţia sa ihuaşa, filtrăm bordeiu situat lângă im hanilor, s'a aprins bordeiul de la vatra in rare era foc şi până să se deştepte*, numiţii ameţiţi de fum, aui fost cuprinşi de flăcări. Femea a murit, iar bărbatul, abia putând scăpa cu viaţa, a fost dus la spital. * * Consiliul Tehnic superior şi ministrul a aprobat procesul de alimentare cu apă potabilă a oraşului Vaslui elaborat de inginerul hydraulic d. Anton Se. Savul. Primarul Vasluiului d. Ciurea, se află in Iași pentru a se intelege cu d. Savul asupra lucrărilor, care se urcă la o valoare de 450.000 lei. ^S^£SIDId Streinitate. Ziarele străine arată că rusificarea Filandrei urmează cu mare activitate din partea guvernului lui Alecsandru al IlI-lea, şi că in lucrarea de denaţionalisare, se pasează pe petiţiuni pusa la cale de agenţi, prin care poporaţiunea din Filanda ar cere asemenea lucru. Intre alte mesuri, pentru a desnaţionalisa pe Finlandezi, guvernul rus a luat şi aceia ca miliţia finlandeză să fie disolvată şi împărţită in corpurile de armată ruseşti. S’au luat in acelaşi timp măsuri ca toate actele bisericeşti şi şcolare din Finlanda să treacă prin Sinodul bisericesc rus, car cât pentru şcoli, se va introduce pretutindenea limba rusă, care va fi acea de propunere. Camera comunelor a adoptat la 21 Noembrie. st. n. in a doua citire după o discuţie de doue zile legea pentru cumpararea, de pământuri în Irlanda. I. Parnell şi un immer oarecare de Parnelişti au votat cu majoritatea. D. d’Harcourt a adresat, ziarelor o serisorea desminţind alegaţie nilor d-lui Parnell după cari ar fi dat promisiuni acestuia. întrunirea deputaţilor naţionalişti anunţată, a fost de asemenea amânată din cauză că na putut lua o decizie în chestia Parnell; se crede cu toate acestea că se va putea stabili acordul între amim și adversarii d-lui Parnell. Iaton, a avut zilele trecute nenorocirea de a cădea din trăsură și a și «resfigura obrazul forte ren. Pinitru a-i restitui vechea frumusețe, doctorul Felizet nu găsi alt mijloc de căt ai altoi pe obraz o bucată de* piele streimi. Ea împinse chiar galantria până intr-acolo, încât îşi tăia singur bucata de piele necesara pentru operaţie. Succesul fu deplin. Pielea streină se alipi si crescu aşa de bine pe rana, încit urmele accidentului au dispărut astăzi cu desărurire. FELURIMI O operaţie frumosă a fost practicată spune „Universul de cătră doctorul Felizet din Paris. J)-ra DenarsV, de la teatrul Gymnase, o actriţă care ’şi datoreşte succesele numai frumuseţei sale deosebite şi care chiar în rolurile cele mai neînsemnate știe sa încânte pe spec-I " " ia. ; ■ ■ ■ T -------------------*mestine :H’aifpon Moon Midifenßeni Logodiţi laşi, Noembrie 1890. Anunciuri. „Calauza Grasului Jassy” Quid de la Ville de Jassy Carte de Adresse Livre d’ adresses Apare la 20 Noembrie şi 20 Mai, în format de bir. a nur. La 20 Noembrie a. c. va apare »Cartea de Adresse a oraşului Jassy D-Jii Advocaţi, Medici, Profesori, Ingineri, Architecţi, Comercianţi, şi Industriaşi precum şi orice persane care ar dori şi i-ar interesa ca adressa D-lor se fie cunoscută, sunt rugaţi a se adressa la administraţiunea Caldar.ei Oraşului Jassy Strada Zugravilor No. 1.4 lângă gara, Jassy, cel mai târziu pana la 10 Noembre a. c. Costul . A dresse!or sunt : ! Paginii întreagă Lei 0. /| *1 I? 11 ii îi o. y „ „ „ 1—50. 1 Adressa simplă „ 75. Costul se primeşte şi în mărci poştale naţionale în curs, prin scrisori francate. Administraţiunea. Magazin de coloniale Th. Drăgănescu Furnisorul Curţei Regale 2x Mare asortiment de (iolan viie, vinuri tiv Campai pic Bordeaux, Licorn tH, ( 'ouiaenii, Brânzeturi, Conserve, ţoale din cele mai renumiţi case din Franţa. Noutati Primite: Icre moi Icre de o bufet. Surdine Prinsese Maqueraux au Huile Sardele cu Trufie Trufie de Pericord Salami de Verona Salami de Sibiu Caşcaval de Penteleu Struguri de Malaga Migdale Prinsese Şampanie Aubertin Şampanie Roederer Şampanie eperne Socolat Marquis Socolat Mason Socolat Suchard Cacao Van trouten Cacaua Luit Freies Depozit de Apa de flori triplu. Bukat n Bela Vista din Galați și Vanité burkon.