Ecoul Moldovei, 1890-1893 (Anul 1, nr. 2-63)
1890-12-03 / nr. 12
ANTJT-j I. No. Ii3. No. IO I3ani _______________- 31?33 ecembrie 18Q6 REDACȚIA Sl ADMIHISTRaJIA LIBRĂRIA fi mi /SSM mUMMce \i r* itç&dctQi^pvop rietar M. Al. MANO LIU. Abonamentul pe an (i lei „ „ jum an 3 lei Iaserțiuni si reclame 1 lea linia. VP I IT lit ' P0 P iKi'u HI 25 bani ANUNCIUR1 \ IV 15 Imni Cauza Moldovei in Parlament O gravă si excepţională cestiune, privitoare la intreaga Moldovă a fost pusă in discuţiunea Camerei in şedinţele de la 27 şi 28 Noembre, de tribunul Neculai Ionescu şi de fostul ministru de justiţie Nenilai Iroinov. Era vorba de lipsa elementului moldovenesc in minister. Oratorii moldoveni au protestat, in numele Moldovei, contra eseluderei de la guvernul actual a oamenilor sei politici. De un sfert de veac, de la crearea regimului constituţional, Moldova a avut totdeauna representaţii sei in guvern şi chiar dacă n’au făcut aproape nimic pentru ea, a avut cel puţin măngăciea că dreptul ei se respectă, fie chiar numai in aparenţă şi floare, in unele împrejurări, aceşti representanţi au ţinut calea tovarăşilor, pururea gata de a lovi in interesele noastre. Astăzi, fraţii de peste Milcov, crezându-se în destul de puternici, ca incalcarea drepturilor noastre s’o facă făţiş, s’au riscat cu speranţa că va trece şi aceasta neobservată, dupe cum au trecut atâtea nedreptăţi, atâtea spolieri. Generalul Manu a avut marea îndrăzneală ca in plin Parlament să declare, că na găsit un singur moldovai] pe care să’l ia in ministerul seu. Aceasta întrece orice margine ! Conştiinţa oricărui bun moldovait a trebuit să se revolte contra unei asemenea declaraţiuni, ce nu poate fi de cât un adevărat blam aruncat din înălţimea băniei ministeriale. Era deci de datoria representanţilor acestei părţi a ţerei, grav insultată, ca protestând, să ceară socoteală primului ministru de nerespectarea nu numai a unei tradiţiuni, dar chiar şi a unui drept la care Moldova n’a renunţat făcând Unirea. Mulţumind acestor doi valoroşi representanţi ai Moldovei, care pătrunşi de simţimîntul responsabilităţei mandatului ce li s’a încredinţat de alegătorii lor, au rădicat glasul şi au susţinut cu energie cauza Moldovei şi desaprobăm pe ceilalţi deputaţi moldoveni că nu s’au asociat la protestările rădicate de aceştiaroi demni români colegi, ai lor. Fapta generalului Manu, de a elimina de la guvern pe moldoveni, dupe noi, este neromânească şi in mare parte responsabilitatea ei cade şi asupra capului Statului, căci era de datoria sa să ţie seamă de ambele elemente ce formează poporul român din Statul in fruntea căruia se găseşte, şi să fi respins o listă de consilieri ai Sei, in care nu figurează decât un singur element. întrebăm pe generalul Manu, dacă hazardul, ar fi dat un minister curat moldovenesc, domnia sa şi cu toţi compatrioţii sei, n’ar fi protestat şi nar fi făcut o chestiune, cu mult mai însemnată de cum o facem noi moldovenii ? Suntem siguri, că toţi reprezentanţii Valahiei ar fi părăsit băncile Camerei şi cine ştie ce resultat grav ar fi avut pentru unitatea Statului Român, fiindcă—o spunem fără in Conjur,— fraţii noştri nu pun atâta preț pe actul Unirei, precum punem noi moldovenii. Mai mult de cât atâta: îndrăznim de a întreba fie Majestatea Sa, dacă i s’ar fi presentat o listă numai de moldoveni, n’ar fi congediat, imediat pe acel ce i-ar fi alcătuit-o ? Sigur că da. Regele, față și cu această chestiune prin care se nesocoteşte Moldova, îşî are partea sa de respundere, ce nu se poate trece cu vioiarea. Generalul Manu a găsit cu cale de a’şi justifica nedreptatea ce a comis’o cu conştiinţa, făcăndu-se ecoul unor banalităţi ridicule, că nu trebue să se facă separatism—ca şi cum separatismul ar mai intra in mintea cuiva dintre moldoveni,— şi pe coarda aceasta a înşirat toate clişeurile uzate, de care doar să ţie seamă numai acei deputaţi moldoveni, care sunt puşi sub directa sa ascultare. D-nii Ionescu şi Voinov insă, au ştiut să spulbere aceste acuzaţiuni resuflate, ce se fac ori de căte ori se aduce in discuţiune o chestiune moldovenească dovedind, cu patriotismul nostru, cu măreţele acte politice ale Moldovei, că nu e vorba de moldovenism, cu atâta mai puţin de separatism, ci numai de curat românism. Să înceteze aşadar acei politiciani părtinitori a necorectitudenei tovarăşilor noştri, că ori de căte ori se presintă o chestiune atingătoare de această nenorocită parte a ţarei, de a ne pune necontenit înainte fantoma separatismului ! Să ne lese in pace şi ziarul Altofffonu, cu tiradele sale căci, ce are a face diplomaţia şiiu ce este periclitat românismul când Moldova, prin representanţii săi, întreabă : de ce i s’a răpit un drept sacru de a participa fiii ei la conducerea Statului din Care face parte cu drepturi egale. C. A. Rosetti, n’ar fi ţinut un aseminea limilingiu, faţă cu o aşa de mare încălcare. C. A. Rosetti, n’ar fi aprobat declaraţiunea generalului Mânu, care blineazâ Moldova. Faptele anterioare, prin care acestă parte a ţarei este pusă deja, sub toate raporturile, pe o treaptă mai jos de cât Vălahia, planul de a înlătura sistematic pe moldoveni din toate ramurile de activitate in Stat; năzuinţa, elementului muntean de a predomina din ce in ce mai mult, şi ceia ce este încă şi mai grav, fortificaţi unele Valahiei ce se rădic şi cu banii contribuabililor din Moldova, ne dovedesc pe deplin scopurile de ametralminte opuse intereselor noastre, şi trădează ghidul ce-l au, că la înprejurări, ne pot lasa in voia Domnului! Iată motivele puternice care ne silesc a cugeta serios asupra tendinţelor ce le au fraţii şi ne impun datoria, dictată de simţul de conservare, de a le ţine calea şi a nu-i lăsa să facă un pas care ar compromite existenţa noastră ca popor liber, cum şi causa întregului românism. Ne oprim deocamdată aici, încheind cu sfârşitul discursului d-lui Voinov . Dacă această situaţie nu va înceta, Moldovenii se vor constitui un grup, pentru a lupta contra acestei stări de lucruri. Ni se comunică că un domn perceptor, a cărui nume pentru moment îl trecem sub tăcere, ar fi având o purtare necorectă față cu contribuabilii pe care-i insultă în mod grosolan fără deosebire de sex. E de ajuns a uza un perceptor de drepturile ce i le dă legea pentru a-şe îndeplini datoria cu sfinţenie; a’şî lua şi sarcina de insultător public credem că e un abuz, dacă nu o necuviinţă. * * * Suntem informaţi că D-ra Agatha Bărsescu va da trei reprezentaţiunî în oraşul nostru. Tragediana de la Bourg-Theatre va sosi de îndată ce va termina ciclul reprezentaţiilor anunţate în capitală. * r . * * Din cercurile politice din localitate se vorbeşte mult că dl. St. Theodor, fost prim-procuror, va fi numit în curând prefect în locul d-lui S. Răşcanu, care’şî pune candidatura de Senator la Vasluiu. De altă parte, dl. Ch. Catargiu se zice că lucrează din resputeri ca să ocupe d-sa acest post, ce i se promisese încă înainte de alegerile Comunale. ........................... Informatiuni. Se vorbești că d-ra Elena Mărzescu, bacalaureată, ar fi numită, ca profesoară de geografie, la externatul secondar1 de fete din acest oraş. .......................... Cronica locală Alegerea Consiliului Comunal fiind confirmată de Minister, noii consilieri s’au şi adunat la Primărie, la 20 Noembre de au ales pe primarele şi ajutoarele sale. După cum era înţeles de mai înăinnte, au remas aceleaşî persoane ce fusese şi în Consiliul precedent, adică tot dl. V. Pogor ca primar, dl. Th. Teutu ca prim-ajutor, d-nui Jean Ghica şi Cam. I. Mavrodi. In ceia ce priveşte însă pe dl. Dim. A. Grecianu, ('1 a fost sacrificat pe altarul convingerilor politice, convingeri care cel puţin pentru Iaşi sunt pronunţate în sens junimist. D-sa ca cel ce se aratasă nu numai prin idei, dar chiar prin acţiunile sale, că face parte dintre conservatori şi, fiindcă elementul acesta a cam început a supăra pe tovarăşii de luptă de altă dată, a trebuit să fie lasat la o parte tocmai în interesul purificațiunei elementului ce se dă ca dominant în actualul Consiliu.