Ecoul Moldovei, 1893-1894 (Anul 3, nr. 1-51)
1893-10-28 / nr. 16
ECOUL MOLDOVEI cu avere cumpără omul până şi pe sf. Petru ! întreabă pe un jidan dacă ştie vr’o constelaţie de pe cerul, şi nu se va găsi unul la mie, pentru că asemenea lucru nu aduce nici un folos, e o perdere de vreme; dintre plante, Jidanul cunoaşte numai pe acelea cari se întrebuinţează în comerţ; în colo, nici una. Să ştie un jidan ce este coacăzul, sau arinul, ori salba-moale, ar fi lucru neînţeles, când aceste plante nu se debitează în comerţul obştesc. Pe când din contra: fagul, stejarul, carpănul, frasinul, ulmul, îi sunt familiare, şi se interesează a le cunoaşte, căci cunoaşterea lor îl interesează Dintre animale tot atât de puţine cunoaşte. Ariciul, dihacul, liliacul, şopârla, pupăza, sunt pentru jidan nişte abstracţiuni ; din contra: vulpea, adecă pelea de vulpe, căci un jidan n’ar avea curaj să privească o vulpe vie, lupul, calul, boul, vaca, etc. sunt foarte bine apreciate de el. Cât despre nutriţiunea animalelor, nu mai e nevoe de a spune că jidaul nu-şi bate capul de loc. A da fin la gâşte şi carne la epure, este după un jidan, a ospăta după natură pe aceste animale. E curios acest popor, care are atâta experienţă de oameni, însă numai din punct de vedere sufletesc. Pentru jidan nu e nevoe să mânânci, nici să dormi, dacă nu eşti jidan bine înţeles—totul e să produci valori. Anecdota lui Speranţă intitulată pe urmă şezi» este o copie fidelă a caracterului amăgitor al Jidanului. In ştiinţa de speculaţiune, adică în sofistică se pricep foarte mulţi din el, însă în ştiinţî naturale ca zoologie, botanică, geologie, numai escepţional se produce câte unul, la intervale foarte mari. Dacă până acum avem mulţi medici dintre Jidani, este că până în ziua de azi, medicina se face mai mult în mod fiziologic decât anatomic, iar când chirurgia va înlocui sistemul actual, şi se vor trata cele mai multe boale prin tăieri şi izolări de corpuri streine intrate în organism, din momentul acela dacă numărul medicilor Jidani nu va scădea, cu siguranţă vor perde dânşii în calitate faţă cu medicii streini de neamul lui Israil. Astăzi chiar cei mai mari doctori de pe lume sunt cei cari au ştiut să fie buni chirurgi. Insă un medic-chirurg cu reputaţiune încă n’a răsărit din Israil, deşi la numericianii medici sunt superiori celorlalte popoare. Ştiinţele agronomice sunt neînţelese deJidani; ei se servesc în această ramură cu oameni de altă naţiune, cari le ofer pentru plată serviciile lor. Medicina veterinară nu e de fel cultivată de dânşii şi nici pot fi, pentru că dânşii se tem să se apropie de animale. Dintre popoare, ei se alipesc mai mult de cele blânde, căzute, inofensive; din contra, de popoarele viguroase şi cu curaj, dânşii fug întotdeauna. El preferă pe popoarele tăra iniţiativă şi lipsite de o voinţă tare; la popoarele Cari cultivă ştiinţile abstracte, sau la cele cari fac ştiinţă pentru ştiinţă, Jidanii se îngrămădesc întotdeauna, dovadă Germania. Şi iarăşi d£nşrî se mai alipesc de popoarele unde e o aristocraţie puternică, pentru că de obicei, aristocraţiile au puterea in Stat fără să se ocupe de afaceri curente, cum este cazul la noi în România, unde fiecare funcţionar cât de mic caută să treacă de aristocrat. In Anglia, din contra, deşi este poreclită ţara aristocratismului, totuşi, aristocraţii engleje sunt oameni practici şi zeloşi la întreprinderi. Numai aşa se esplică pentru ce în Anglia din 35 milioane locuitori, numai 60 de mii sunt Evrei şi în Franţa numai 63 de mii, pe când în Germania sunt aproape un milion de jidani dintr-o populaţie de 45 milioane, iar în România peste 400 de mii din 5 milioane locuitori ! Cea ce e nevoe a se face la noi, sunt nişte cursuri libere în toate oraşele principale, nu pentru a răscula pe Români, ci pentru a iniţia pe popor la ştiinţa economică şi socială , căci e mai bine a munci puţin şi a economisi mult, de cât a munci mult şi a economisi puţin! Aviz celor doritori de progresul românesc. A. _ -----------------------------------------------a d-lor profesori O. Weiss şi C. Cirillo cum şi al mai multor elevi ca: D-nul E. Sion, G. Scorpan etc. Programul e compus din bucăţi foarte variate între care e Romance sans paroles de d-l. Ed. Candella Barcarola, Desiderio, Cavotte, şi rugăciunea «salutazione Angelica» de însuşi concertistul. Acest concert promite o reuşită frumoasă şi credem că publicul se va grăbi de a rupe cu indiferenţa ce o păstrează pentru artă şi va începe a o cerceta sub toate formele ei. I * 3 Cronica artisticii Teatru Joi 21 a. c. luni sa reprezentat pentru prima oară în această stagiune o comedie în 3 acte, Reposatul Toupinel de Bisson. Această comedie e o succedare continuă de incidente comice isvorite din modul de viaţe a reposatului care ştiusă a se face la Paris regretat de soţiea sa legitimă, iar la Toulous a binecuvîntat de amantă. Antrenul comediei şi legăturile scenarilor fură cu multă precauţiune observate de artiştii noştri încât nu lasară de dorit ca joc şi ansamblu. E de regretat că nu a fost destulă lume spre a vedea şi această operă a lui Bisson, distins deja prin prin câteva comedii care fac succesul atâtor scene din Europa, cum şi pe artiştii însercinaţi cu rolurile din ea, căci modul cum s’au achitat e mai mult de cit reproşabil. Duminică 24 a. c. s’a jucat Autograful de . . . comedie în un act şi 0 noapte în carnaval comedie în 3 acte localizată de dl. V. Alexandrescu. Ambele au fost executate cu mult succes de către artiştii noştri, care uniţi şi cu viociunea şi desfăşurarea comică a acţiune!, produsă o veselie iresistibilă în publicul aflător în sală. Concerta D-lui Enrico Mezzetti, maistru compositor şi pianist, lauriat al liceului muzical dirn Bolognia şi mem- bru al academiei filarmonice din Italia, să hotârît în sfirşit a da un concert în oraşul seu natal, unde s’a făcut cu atăta succes începutu! serios în studiul muzicei. Concertul va avea loc în sala conservatorului îrn ziua de 31 Octombre cu concursul mai multor elevi, d-rele M. Vasiliu, M. Carp, Din Etica Sihii. Aflăm că la 6 Noembre va avea loc un concert al absolventului clasei de violină de la conservatorul nostru, d-l. Atanasie Tedorini, la timp vom vorbi şi despre acest concert. * * Reperaţiunea palatului ad-ministrativ, pentru care se cheltuieşte suma de 36.000 lei nu s’au făcut în condiţiunî destul de bune. Sala curţei cu juraţi este decorată în un mod cu totul meschin şi boiaua roşie de pe păreţi, pe lângă că este nepotrivită vedere!, dar încă se şî şterge. Cu această ocaziune întrebăm iarăşi ce se face cu foasta sală a Tronului ? De atâţa ani stă neterminată decoraţiunea ei şi fără parchet. Ar fi timpul să se gîndească cel în drept la terminarea acestei sale atât de necesară pentru recepţiunî şi baluri în timpul erneî. * . Toamna a înaintat mult şi credem se atragem din nou aten ţiunea Comunei ce şi a Comitetului permanent asupra locului de clivale de palat ca să fie măsuri pentru plantarea lui. E de o neaparată trebuinţă ca această plantare să nu se mai amăre fiindcă ar mai curăţi aerul cel infect ce domneşte pe întreaga vale din acea parte a oraşului. * La 22 a. c. dl. Conta, institu* * tor de curând transferat în localitate, şcoala Paşcanu Noi s’a otrăvit benei o soluţiune de fosfor şi arsenic. Adus la spitalul Sf. Spiridon peste noapte mult în durerile cele mai groznice. + * Scumpetea panel este o adevărata calamitate pentru consumatori. Nu găsim nici o vină pitarilor dar nu se poate erta lăcomia morarilor cari cu toate că cumper griul cu un preţ derizoriu vînd făina ca şi când vagonul l’ar cumpără cu 1500 lei. Şi această calamitate nu e numai în Iaşi ci şi în alte multe oraşe ale ţăreî pentru că consiliile comunale nici nu se gîndesc de a lua măsuri în contra traficului neruşinos ce’l fac asociaţiunele de morari. La T. Frumos, după informaţia ce o avem, consiliul comunal s’a purtat foarte cum se cade căci a hotărit, în vederea eftinătăţel griului, scoborirea preţului pânel la 20 bani kilo. Nesupun6ndu-se disposiţiei luate de comună, poliţaiul târgului, dl. Brudea a închis piţăriile şi după 2 zile pânea se vîndu conform hotărîre! consiliului. Ar fi de dorit ca comuna şi poliţia T. Frumos să găsască imitatori pretutindeni, şi mai cu samă în acest oraş unde bunul plac domneşte nesuparat şi despoiarea publicului consumator ce exercită pe o scară întinsă de toţi cei cari au acaparat întregul comerţ al obiectelor de prima necesitate. * * + Adunarea generală a societăţei Invăţăturei poporului roman din localitate şi-a terminat lucrările votând şi budgetul pe anul viitor. Eşind la sorţi din comitetul de administraţie, d-nii P. Poni, preşedintele P. Sadoveanu şi I. Cocea şi demisionând d-nii V. Dogariu şi V. Buţureanu, procedându-se la alegere au întrunit unanimitatea voturilor tot dl. Poni ca preşedinte, şi d-nii Volenti, Mateiu Cantacuzin, Alex. Xenopol, Ilie Cocea, ca membri. Dl. Ponicari rugasă a nu mai fi ales, din cauza lipsei de timp necesar pentru a se ocupa de afacerile societăței, în urma nouluî vot şi a apelului ce’l făcu dl. Volenti, primise româna preşedintele acestei societăți şi pentru anul acesta. * * # Joi 28 Octombrie se va juca la teatru Sidoli Căzăturile, comedie în 3 acte, localizată de M. Pascali și dl. Dragomir va recita Doina de Eminescu iar dl. P. Dona Naufragiatul de François Coppée. Pentru Duminică se anunţă Scepticii în 4 acte. * * * Membrii societăţei Cooperative «Deşteptarea» pentru încurajarea industriei şi comerţului romănesc sunt invitaţi a se întruni Duminică 31 Octombrie, în localul şcoalei Treî-Erarhî No. 1 la care 1 p. m. întrunirea aceasta este foarte importantă căci se va discuta şi voia stătutei, societăţel ca în urmă să se ceară de la trib, recunoaşterea ei. Credem prin urmare că toţi membrii ce o compun se vor grăbi a lua parte la această şedinţă. Pe lângă biserica Curararî alaltaeri fură muşcaţi de un câne turbat 2 copil şi o servitoare. Până acuma nu s’a dat încă ordinile de chemare a tinerilor care formează contigentul 94 fiind că nu s’a înaintat depozitelor tabelile de repartiție. * In ziua de 25 a. c. pe la oarele 9 din zi a fost găsit spinzurat cămătarul Bacinschi. Cauza nu poate fi mizeria de oarece era om cuprins.