Ecoul Moldovei, 1894-1895 (Anul 4, nr. 1-52)

1894-09-15 / nr. 10

sesc, o putem spune cu drept cuvînt, numai acei cari au stăruinţi, şi lu­cru curios, se întîmplă că numărul celor miluiţi de la ea se înpuţinează tot mai mult în această parte a ţă­­rei şi sporeşte din­colo, în Valahia Sunt văduve de acolea, sarace cu desevîrşire şi infirme, care cu 16 ani în urmă de ex aveau io lei pe lună ajutor de la cutia milelor, dar trep­tat li s'au tot redus la minister a­­ceastă modică sumă, pănă ce se tre­ziră şterse cu desevîrşire din listele de acolo şi înlocuite cu numele altor sărăci de peste Milcov. Şi când ar fi numai atâta, revolta celor cari văd nedreptatea nu ar fi aşa de mare dacă nu s'ar face abuzuri din această miluire. Sunt persoane din capitală cari dispun de oare­ca­­re avere, care mai au familii ce stau destul de bine şi cu toate acestea primesc ajutor dela cutia milelor, nu câte io an 50 lei, dar câte 120 şi chiar mai mult pe lună, pe când din o a­seminea sumă s’ar îndulci existenţa amară a 5 ori 6 sermane nevoeşe din această parte a ţărei. Asemenea faptă e mai rea de cât ne­omenoasă, căci, pe când unele şi u­­nii dintre miluiţi duc în capitală o viaţă bună, ca se nu zicem înbelşu­gată, nenorocitele văduve ori infirmii, din Iaşi de ex. sau alte oraşe a­le Moldovei, dacă nu sunt şterşi cu to­tul din liste, nu li se dă nici stric­tul necesar pentru pânea de toate zilele. Preferinţa unora şi neglijenţa altora pune în evidenţă spiritul ten­denţios, egoismul de care se conduc cei din Bucureşti , şi dacă pănă şi din ajutorarea nevoeşilor se caută a se face deosebire, se cântăreşte cu sgîrcenie ceia ce s’ar cuveni să se deie cestora de aici, spre a le remâ­­nea cât mai mult pentru ai lor, nu ştim zeu ce se mai zicem de spiri­tul de dreptate ce-i predomină în toate chestiunile, când este vorba despre ei şi noi. j Studenţii bucovineni in Jerei Studenţii universitari din Bu­covina, după cum anunţarăm, au sosit în oraş Joi 8 Sept. cu tre­nul de I­I jum. a. m. ca înpre­­ună cu cei din universitatea noas­tră se plece seara la congresul de la Constanţa, t­oţi studenţii, cu drapelul roş, oferit de fe­tele române din Sibiu şi cu musica militară în frunte, pleca­ră din curtea universităţei spre întimpinarea lor la giră. Acolea deja un public foarte numeros umplusă peronul iar în afară şi pe strade, ce erau povoazate cu această ocasiune, mulţimea cetăţe­nilor din toate treptele era foar­te mare. Intrarea trenului care aducea pe studenţi, fu salutată cu nesfîrşie urale, iar musica in­­tonă marşul « Deşte­aptă-te Româ­ne». După cuvîntările de bună venire din partea stud. ieşeni şi mulţumirea de bună primire din partea celor din Bucovina, cari primiră un prea frumos coş cu flori oferit de d-rele studente, plecară cu toţii în sunetul musi­­cei spre universitate şi urmaţi de un mare număr de cetăţeni. Ei străbătură strada Gărei, Golia, Alexandri şi intrară în curtea U­­versităţei, unde dl. Culianu, Bec­ ECOUL MOLDOVEI totul, îi întimpinară din preună cu câţi­va profesori. In aulă dl­ A. Densuşanu rosti o cuvîntare prin care salută pe fiii Bucovinei de bună venire in bătrîna capitală a Moldovei. După aceasta au urmat prezen­tările şi apoi plecară spre otelul L'ratin, unde li se dăduse un de­jun de către studenţii ieşeni, cu care ocaziune se ţinură mai multe discursuri iar muzica intonă mai multe arii. După dejun studenţii vizitară oraşul , la para 4 au mers la Me­­tropolie unde ascultară serviciul religios şi corul, apoi făcură o vizită I. P. S. S. Metropolitul care i-au primit cu o deosebită bucurie dându-le sfaturi să fie buni cetăţeni şi buni Români. La oara 6 Societatea studen­ţilor «Solidaritatea» le dădură în restaurantul oţelului Traian o masa la care fură invitaţi mai mulţi profesori, cetăţeni şi mem­bri ai presei Dl. P. Râşcanu, prof. univer­sitar rosti o cuvîntare plină de învăţăminte pentru studenţime şi închie ridicând trastul pentru studenţii bucovineni şi basarabeni. A urmat după aceia răspunsul din partea unui student bucovinean foarte călduros, apoi al preşedin­telui «Solidarităţei » al d-lui stud. Sterea şi în fine al d-lui dr.­­J­ur­­canovici după care studenţii ple­cară spre gară. Acolea mulţimea publicului nu mai încăpea pe pe­ron. La plecarea trenului ura­lele erau nesfirşite. Studenţii făcură prin atitudinea lor cea mai fru­moasă impresiune. --------------------­ Sălbătăciile poliţiei Vineri 9 Septembrie partidul naţional-liberal convoacase pe ce­tăţeni coleg. I-iu la o întrunire in sala Pastia, pe la oarele 7 jum. seara. De pe la 6 oare încă bandele poliţieneşti, strânsă de cu ziuă de comisari şi sub-comisari la prefectura poliţiei, porniră în ce­te spre localul întrunirei şi când se deschiseră uşele au năvălit în lăuntru ocupând toată sala aşa că cetăţenii colegiului I-iu, să nu mai poată încăpea. In stradă şi în faţa localului bătăuşii cu retiveie, casapii cu cuţitele şi oamenii de ai poliţiei deghizaţi, în cea mai mare parte morţi-bieţi, stăteau în grupuri grupuri, proferând insulte şi a­­meninţâri asupra liberalilor. Sava vajnicul Sava, se afla cu o ceată numeroasă în faţa întrărei şi pro­voca prin atitudinea sa obrasnică pe acei dintre liberali care -şi lu­isa curajul se între în sală şi comanda la cei cari ocupaseră legile ca se insulte şi se tiohă­­iascâ pe cetăţeni, ast­feliu ca se-i pue în poziţiune de a le riposta, ca în urmă se înceapă bataia, pentru care scop fură aduşi aco­lo. Cetăţenii însă prin atitudinea lor pacinică nu le dădură nici o consideraţie şi eşind au cerut a­­jutorul parchetului ca se intervie şi se facă a li se deşarta sala, de acei musafiri nepoftiţi şi cari de­­­veniau din ce în ce mai amenin­ţători. Dar de abia într’un tîrziu se arătă dl. procuror Lefter­ Dimi­­trescu care, pentru a’şi mîntui u­­rechea întră în sală şi invită pe toţi cei ce nu sunt alegători se deşerte sala. Se înţelege că fu luat un rîs de mulţimea indignaţilor lui Buş­­nea, Spiridon, Ionescu etc. şi în frunte cu Sava începură a voci­fera că sunt şi ei cetăţeni ale­gători şi nu se supun unui ase­menea ordin. Dl. Dimitrescu so­mat de mulţimea alegătorilor co­legiului I-iu, în frunte cu d-nii Mârzescu, Stelian, Poni, Dim. Bo­tez, Gane, etc. ca să facă se li se respecte întrunirea, în loc de a uza de dreptul ce-i dă legea şi a da satisfacţie legitimei lor cereri, plecă să se înţeleagă cu prefectul poliţiei şi abea după o oară se întoarsă cu răspunsul d-lui L. Bogdan că va lua mă­suri se înprăştie bandele adunate. Membrii partidului încredinţân­­du-se că această înscenare a ad­ministraţiei d-lui I. Ventura nu poate fi înlăturată şi că a mai căuta se ţie întrunirea ar fi fost darea ocaziei aşteptată de bătă­uşi ca se-i maltrateze, au invitat pe amicii lor se urce în saloanele clubului, unde dl. Gh. Mârzescu inferă purtarea mişeleasca a îns­­cenatorilor acestui scandal, ne­mai­pomenit încă în Iaşi, şi rugă ca cetăţenii se vie a doua­ zi Sâr­bă­­ta, la întrunire, la aceiaşi oară şi tot în sala Pastia. Pe când se petreceau acestea în saloanele clubului, înţesate de lume, afară în strade hoardele de desculţi şi beţivi anunţate de comisari, cari erau postaţi înain­tea berăriei Eli­seu şi privighiau desfăşurarea în larg a forţelor lor conduse de sub­comisari şi epistaţi deghizaţi cu Sava înain­te, au început a înbrînci şi isbi pe cetăţeni şi în turbarea lor nu cruţară nici pe copii. Toată lu­mea de pe stradă îngrozită au început se strige ajutorul poliţiei dar sergenţii de stradă nu se mişcau şi comisarii le dădeau de la Elizeu mereu avent. Când Sava dădu ordin să se stîngă lămpile şi lumânările din sală tovarăşii lui dădură un iu­­ruş printre cei din faţa întrărei şi atunci urletele lor întimpinară ca răspuns formidabile fluerături şi huiduiri din partea şcolarilor şi a mulţimei cetăţenilor. Un co­pil ca de vre-o 15 ani fu crunt lovit de un bandit şi cârlând fu culcat în picioare. Onor. cetăţan V. Cucu a ridicat pe băiat şi a­­dresându-se agresorului că nici copii nu sunt cruţaţi de lovirile lor, într’o clipă fu încunjurat de ceata lui Siva şi lovit atât de puternic deasupra ochiului sting în­cât căzu jos. Cu mare greuta­te dl. Cucu a putut fi scos din mânele sbirilor şi dus în saloa­nele clubului unde i se dădură primele ajutoare de cătră dl. doc­torand Bălăceanu şi apoi dr. T. Stihi. Intre acestea scandalul din str. creştea mereu şi flueraturile nu mai încetau. O parte din cetăţeni, pentru a se apara de bande intrară pe pe­ronul şi grădina Traian iar ban­dele anunţate de poliţişti se pre­găteau se străbată pănă în club, dar o ploaie de petre­­i deruta­ră şi în fine au fost siliţi, mul­ţumită hotărîrei cetăţenilor de a le ţinea pept cu ori­ce preţ, să se retragă pănă în respintene. Târziu veni dl prefect de poliţie ca se vadă ce s’a întîmplat şi ur­când în club a putut constata starea gravă în care se găsea dl. Cucu. D-sa fu invitat ca se în­prăştie bandele fâcându’l răspun­­zător personal de urmările triste ce ar putea se aibe atitudinea a­­gresiva a lor. Veni în fine şi dl. prim-procuror care încheie un feliu de proces-verbal , iar comisarii spusă lui Sava că e destul şi să se retragă cu ai săi, ceia ce şi făcu. Indignarea în public fu nedes­­crisă şi mulţi, foarte mulţi ale­gători cari mai aveau oare­care iluzie de domnia conservatoare s’au declarat pe faţă nn contra ei. Partea literară Frunză verde în trei colţuri Frunză verde în trei colţuri, Nici prea lungă, nici prea lată, Cât te-oiu rumpe de pe creangă, Lasă-te în vânt sburată. Să apuci pe valea'ngustă, Tot ţinendu-te de soare, Pănă la a mea drăguţă, Fată mândră, fată mare. «—Buna seara fată mare !» ««—Mulţumim noi dumitale!»» Va respunde—tu la sinu-i Să te-opreşti din a ta cale «— Fată mare, stăpânirea’mi Fată ţi cere găzduire Pentru dorul—ştii tu care— Dorul sfint de-a ta iubire». Zî-i tu oară şi’ţi va spune Că ea încă mă iubeşte ; Cu gândirea, cu serutul Şi cu lacrimi me doreşte. Şi-oiu veni la mezul nopţei— Tu de-a drăgostitei parte Vei avea, ca amintire Stând mulţi ani în . .. vre­o carte. Grigori N. baza întrunirea de Sâmbătă întrunirea anunţată pentru Sâm­bătă a­ c­eu din cele mai stră­lucite şi membrii partidului na­ţional-liberal au fost întimpi­­naţi cu salve de aplaude la in­trarea în sală. V­orbi dl. Mârzes­cu, care descrise scandalul şi a­­titudinea nedemnă a administra­ţiei din seara de Vineri 9 a­n. După d-sa vorbi dl Alex. C. Cuza, deputat, esplicând pentru ce conservatorii desidenţi sunt a­­lăturea cu liberalii cu ocazia ba­lotajului şi accentua că du luptă în contra conservatorilor, dar con­tra administraţiei d-lui Ventura şi a tendinţei ce o are de a face ca totul se iasă din cabinetul său. Mai vorbi dl I. Barozzi care încă pusă în relief purtarea bi­zantină a d-lui Ventura, faţă cu partidul conservator şi mijloace­le ce le-a întrebuinţat de a te­m­­poriza compunerea listei pentru consiliul comunal, ca se’şi poata trece pe cea fabricată la întune­ric in cabinetul său şi fără con­sultarea partidului. După d-sa vorbi dl. Gane des­pre radicali, a căror grup a dispă­rut de acuma de pe atenta poli­tică, prin alianţa monstroasa ce au făcut-o cu conservatori lui c. c. Iancu Ventura. Toţi oratorii fură prin cuvîn­­turile lor calde la înălţimea si­tuaţiei creată de bandele poliţi­eneşti şi aplaudele numeroase a­le pulicului le dovediră că cu­rentul e cu totul favorabil atitu­­dinei demne ce au luat-o faţă cu

Next