Ecoul Moldovei, 1894-1895 (Anul 4, nr. 1-52)
1894-12-08 / nr. 22
ANUL IV No. 22. UN NUMER 25 BANI JOI 8 DECEMBRIE 1894. ABONAMENTUL ) )( Pe an .iii ...........................................Lei noi 12 ).( 6 luni . . . . .... „ „ 6 lentru străinătate se adaugă portul. Redactor-proprietar : Em. Al. MANOLIU. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA La Tipografia P. C. POPOVICI strada Veche No. 84. )K )( i • )( Hindu1 ANUNCIURI in pagina 111 ... . „ IV . . . . Iaserţiuni şi reclame 1 . . . Bani 50 ... „ ‘26 leu linia. buinţele timpului le reclamă dar mai cu samă pentru desvoltarea învâţămîntului care, cu tot ce s’a zis şi tot ce s’a făcut, lasă sub toate raporturile foarte mult de dorit. Monopolul spirtuoaseior Am văzut cu o deosebită plăcere, că un deputat ieşan a luat cuvîntul în cameră şi a expus modul seu de vedere, privitor la distrugerea populaţiunei ţerei prin inveninarea spirtuoaseior. Aceasta ne bucură, pentru că în sfîrşit se găseşte un representant al Moldovei, cari se’şi eie mandatul în serios şi se vie cu o propunere salutara din punctul de vedere economic pe de o parte, iar pe de alta al garantarei sănâtăţei publice, pe cât poate fi posibil. Am constatat însă şi de astă dată cu mare mâhnire că o bună parte dintre deputaţi, Moldoveni mai cu seamă, în loc să se asocieze din toată inima la propunerea făcută în acest scop şi se sprijine proectul prezentat, din contra nu găseau cuvinte mai sarcastice la adresa propuitorului şi a stârei bietelor săteni, victimile alcoolismului şi ale ingredientelor celor mai vătămătoare, cu care e combinat în bânturiie ce li se servesc. Aceasta e trist şi ne întăreşte în credinţa ce avem că, reprezentanţii Moldovei sunt departe de a corespunde mandatului lor , că sunt gata de a susţinea interesele străinilor şi a sacrifica cu cea mai mare uşurinţă pe acele ale poporului, din voinţa căruia să găsesc în Parlament. Noi care am susţinut cu mult înainte ideia monopolului băuturilor spirtoase, condemnăm atitudinea unor aseminea representanţi ai ţerei, faţă cu aceasta chestiune de o extremă însemnătate, căci prin realizarea ei se pot aduce două mari îmbunătăţiri: una morală, de la care va decurge imediat ameliorarea stărei sătenilor, nu numai în ce priveşte un train mai demn de om, dar şi al sănâtăţei lor ; alta economică, din care statul s’ar crea un nou isvor de înavuţire, ce i-ar ajuta mult pentru susţinerea numeroaselor cheltueli pe care tre Resultatul Balotajului După cum spusesem în o notiţă din No. trecut guvernanţii ecsasperanţi de triumful partidul liberal, în trei alegeri consecutive, s’au hotărît ca se nu cruţe nici un mijloc pentru a’şi asigura isbîndă la balotajul de Duminică. In acest scop au organizat un adevărat corp de expediţie prin mahalale, cari n’a lasat casă de alegător necalcată, fie în timpul zilei sau a nopţei, şi se nu fi întrebuinţat ameninţările şi presiunile ceie mai neruşinate asupra acelora dintre cetăţeni, cari prin poziţiunea lor atârnă de guvern. Mai mult încă, profesori, preoţi, comerciaţi, funcţionari bănuiţi că nu ar fi pentru guvernamentali, au fost opriţi de aveni se voteze şi nu le au scapat din vedere nici chiar acei alegători cari, din cauza diferitelor ocupaţiuni sunt în prăştieţi prin ţară şi din aceştia au fost trimişi de prefecţi cu ordene formale pentru ziua de Duminică, ziua luptei hotărâtoare în Iaşi între reacţiuune şi liberalism. In acea zi bandele de agenţi conduse de Prefect, prin comisari şi sub-comisari, s’au dedat făţiş la o adevărata goană în contra alegătorilor ce’şi aşteptau rîndul prin sale, cerendu-le dovezi dacă au votat pe guvern, iar în sala de jos a palatului comisarii Buznea şi Spridon dădeau bani pentru voturile cumpărate Era de înţeles aşadar că prin ingerinţi, presiuni şi corupţiuni atât de mari şi atât de neruşinate, partidul liberal trebuia să cadă. Căderea lui însă e un triumf din cele mai glorioase şi din contra, câştigul conservatorilor prin atâtea violenţi şi fraude, e in realitate o cădere ruşinoasă, inmormîntarea umbrei de demnitate pe care o invocau prin întrunirile lor. Partizani de ai guvernului chiar cinstiţi şi mai respectuoşi faţă cu libertăţile cetăţeneşti, mai cu samă când e vorba de alegeri, vezând purtarea agenţilor şi vărnicia poliţiştilor, nu s’au putut opri de a le infera sistemul şi a declarat că sunt jigniţi pănă în adincul sufletului lor de bataia de joc ce o vezura, şi siluirea şi corupţiunea ce a întrebuinţat-o guvernul şi aliaţii sei. Informaţiuni Aflăm că sculptorul Hegel, numit inspector al şcoalelor de desemn şi pictură de cătră dl Tache Ionescu, Văzând în sfîrşit că o asemenea onoare nu-i prinde loc, de oarece e sculptor şi nu pictor, s’a hotărît se demisioneze. A făcut foarte bine căci în adevăr poziţiunea sa era ridială în un aseminea post. După ştiinţele ce primim din judeţele de sus ale Moldovei epidemiile nu s’au stins încă, cu toate acestea cele mai multe din şcolile închise s’au redesehis în urma încredinţărilor despre descrescerea puterei, boalelor . De câteva zile se observă o urcare în preţul popuşoiului şi a grâului chiar. In portul Galaţi s’a vândut vagonul de popuşoi pănă la 1050 lei, iar de grâu în judeţele Dorohioa şi Botoşani pănă la 860 şi o tendinţă de urcare. Aflăm cu deosebită plăcere despre logodna d-lui Petru Munteanu, profesor la gimnasiul din Dorohoia, cu mult gentila d-r, Maria Serbinos, institutoare la şcoala de fete No. 2 din aceiaşi localitate. Felicitările noastre tinerilor logodiţi. Ziarul « Mercurul Român» dă şi el în bucurătoarea ştire că preţul cerealelor a început a se urca «Tribuna» din Sibiu scrie că se fac mari pregătiri pentru congresul naţionalităţilor. Credem că comitetele vor fi luat toate măsurile cuvenite ca se dejoace toate planurile Ungurilor, a căror necaz, provocat de ştirea dată despre ţinerea acestui congres, poate se meargă pănă a căuta mijloace de al zădărnici, au eşit înaintea lor cu cocarde în coloarele române. Sila judecătoriei, spune « Tribunal era plină de o lume aleasă dintre români şi românce încă de pe la 8 anre dimineaţă. Apărătorul lor a fost dl. dr. A Frâncu şi judele după ce citi actul de acuzaţiune, luă interogatorul fiecăria în parte, afară de al d-rei Alexandrina Cunţan care, fiind bolnavă, a trimis un certificat medic, ca justificare neprezentarei sale. Toate respunseră la interogatoriu cu un curaj şi o seninitate admirabilă, ceia ce făcu o impresiune din cele mai frumoase asupra auditorului. «Da, am purtat tricolorul român pentru că fiecare naţiune are drept se porte tricolorul seu. Noi purtăm în semn de iubire pentru naţiune şi veneraţie pentru martirii cauzei române», fusă declareţiunea d-rei Eugenia Simionescu, declaraţiune care o repetară şi celel’alte acuzate, spre marea confuziune a Ungurilor aflători în sala judecătoriei. Procesul s a amânat pentru o dată nehotărâtă pănă acuma, din cauza lipsei d-rei Alexandrina Cunţan. Negreşit că justiţia ungurească nu se va lasa păgubaşă de ocazia de a se arata că e la înălţimea ridicolului, când caută a-şi resbuna asupra Românilor, condamnând chiar şi pe fetele lor, pentru că simţul naţional le-au îndemnat să poarte tricolorul românesc cu inscripţia « Fotul pentru naţiune». Dar o aseminea condamnare va fi o palmă mai mult pentru Unguri, o veştejire şi mai mare a justiţiei lor, iar pentru Români un titlu ce li se adaugă, pe lângă cele ce le-au câştigat deja, în lupta eroică în care s’au aruncat, pentru salvarea naţionalităţii lor şi a drepturilor sfinte ce le au în stat. De peste Munţi După cum spusesem în numărul precedent pentru ziua de 12 Decembre st. n. a fost fixat termenul procesului fetelor române înaintea cercului judecătoresc din Sibiu : Eugenia şi Leontina Simionescu, Elena Cunţan, Letiţia Roşea şi Alexandrina Cunţan, toate cinci acuzate pentru crima mare că în ziua de 27 Maiu, cu ocazia întoarcerii la Cluj a asidiţilor în procesul Memorandului, din ordinatate Ziarele germane spun că Reichstagul va fi prelungit pănă la 20 Decembre pentru ca se poată discuta în întăia lectură legea contra uneltirilor revoluţionere. Cabinetul spaniol pare a fi în o situaţiune foarte încurcată din cauza discordiei ce domneşte în sinul majorităţei, dl Sagata e însercinat de cabinet ca se sondeze pe şefii grupurilor majorităţii ca şi restabilească o unitate de vederi, în ce priveşte trecerea câtorva proecte economice, şi la caz de nereuşită, se sfătuească pe