Ecoul Moldovei, 1895-1896 (Anul 5, nr. 1-51)
1895-10-26 / nr. 16
ANUL V. No. lv. UN NUMER 25 BANI JOI 26 OCTOMBRIE 1895. Pe un an _ 6 luni ABONAMENTUL Pentru străiinatate se adaugă portul. )X )'( Lei noi 12 )( 6» )( Redactor-proprietar : Em. Al. MANOLIU. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA La Tipografia P. C. POPOVICI strada Veche No. 84. K ANULCIURIS.( -)( Rîndud în pagina 111.................................Bani 50 )!( - . IV................................ B 25 Inserţiuni şi reclame 1 leu lima. UNIVERSITATEA DIN IAȘI In numărul precedent, am pus în vedere noului guvern că programul partidului Naţional-Liberal,din care face parte, cuprinde câteva puncte privitoare la ridicarea oraşulului Iaşi, atât prin instituţiuni de cultură cât şi prin mijloace economice, şi ne am exprimat convingerea că ele va fi aduse la îndeplinire cât mai grabnic posibil, ca o dovadă că acest partid are toată solicitudinea pentru leagănul unirei ţerilor surori şi al tuturor ideilor mari cari au întărit şi înalţat statul român. Cel din tăii punct este : Universitatea din Iaşi se devie un institut de cultură naţională de prima ordine. Nu poate fi o mai demnă şi mai patriotică faptă decât îndeplinirea acestei făgăduinţi solemne a partidului Naţional-Liberal, pe care a înscris-o în programul său de la 8 Noembre 1892. Universitatea dinIaşi a fost întemeiată de Cuza-Vodă şi Mihail Cogălniceanu din un scop eminamente romănesc şi anume: că această înaltă instituţie culturală să servească nu numai tinerimei din această parte a ţerei, dar încă se devie farul luminos, ale cărei raze binefăcătoare se treacă departe peste Moina şi Prut, unde se întreţie scinteia naţionalităţei, între fii smulşi de la sinul patriei-mume şi tot deodată speranţa că, timpuri mai prielnice poate se-i întoarcă iară’şi cătră ea. Acest frumos scop, acest idial naţional, al marelui domnitor Cuza şi al eminentului barbat de stat Mihail Cogălniceanu, nu a putut păna acuma se fie atins în toată întregimea, fiind-că instituţiunei universitare ieşene nu i s’a dat toată desvoltarea cuvenită şi nici mijloacele care să-i îngădui de a se pune în vază şi a atrage cătră ea, de peste graniţe, tinerimea setoasă de cultură. Grandioasa clădire ce se va inaugura poate la anul viitor, şi care este opera partidului Naţional-Liberal, nu va înainta întru nimic ideia pentru care a fost creată universitatea din Iaşi, dacă facultăţile ei nu vor fi complectate cu catedrele ce-i lipsesc, ori nu i se vor înfiinţa şi alte facultăţi fără de care acest focar de cultură înaltă nu prezintă o întregime, care să satisfacă toate cerinţele şi prin urmare se fie un punct de atragere a tinerimei române de peste graniţe. Ne aşteptăm de la partidul Naţional-Liberal ca acum când a dat ţarei un guvern din sinul său, va ţinea samă de anganjamentul ce şi l-a înscris în program, relativ la înălţarea universităţei ieşene la rangul de prima instituţie de cultură din ţară şi prin aceasta va satisface nu numai o dorinţă legitimă a Iaşilor, dar şi idealul fondatorilor universităţii sale şi o trebuinţă imperioasă pentru susţinerea scînteii românismului de peste hotare. O propunere Domnul N. Fleva abia ajuns ministru de interne, a făcut, socot, un act de o mare importanţă . A numit o comisiune se elaboreze un proect de lege, comunală, şi judeţană. Nu se poate îndestul aplauda un atare început, o procedare aşa de serioasă. Se probează ostentativ că se apreciază mai ales, marea importanţa ce o are comuna în stat. Judeţul este o creaţiune a legei. Prin legea judeţană se vede ideia politică a omului de stat, a spiritului lui de organizare ; se face armonia şi compactitatea cu toate legiuirile în ştiinţă;se consfinţeşte, înputerniceşte solidaritatea tuturor intereselor circumscripţiei şi se crează un puternic resort de viaţă, şi de progres. Dar fundamentul ţărei, a statului e comuna. Multe şi cele mai mari probleme, le ridică constituirea, organizarea şi administrarea comunei. Ideia despre om, despre esenţa şi adevarata lui natură, cum şi despre destinaţia omului pe pămînt, se leagă în cea mai mare parte, cu tot ce se referează la comună. Păcătoasele concepţiuni, întunecimea minţei, superficiala cultură a unui om politic, principiul de a domina prin lene, huzur, înfrumurarea, triumfează mai întotdeauna la organizarea comunei precum şi după cum se poartă şi o administrează. Statul e uniunea comunelor. După cum o minte serioasă nu poate concepe, un stat civilizat, progresiv, forte,cu comuni subordonate, cu autonomia lor nominală, fără independenţa şi iniţiativa necesară, tot aşa nu poate se existe un om valid, sănătos, întreg la minte, dacă tot sîngele şi toată viaţa a fi concentrată nimen în crieri cu încătuşarea, cu paralisarea de desvoltare, cu strivirea tuturor organelor, tuturor membrilor. Cred a nu fi exigent, cînd zic că trebueşte nu numai concepţie şi idei sănătoase, dar mai trebue spiritul, tactul legislativ indispensabil, spre al pune în tot organismul comunei. Multe idei înalte, principii generale se înţeleg, dar trebue timp mult, şi metodele cele mai proprii, iscusite, se scurtăm timpul de a realiza acele guidiri înalte, de a sosi mai repede la ţel. Spirite superioare, oameni providenţiali au răsturnat de foarte mult timp concepţia antică a omului şi a comunei, totuşi în fapt, în realitate, există şi astăzi aservirea, subjugarea lor prin instituţii şi diferite raporturi de drept. Unde nu este garantată, respectată personalitatea omului , unde nu e bine întocmit şi stabilit organismul comunei, principiile de seif administraţiune, nu se poate videa nimic bun, nimic temeinic S au văzut, în istorie resultînd state înfloritoare şi puternice, pe baze de comuni în adevĕr independente şi autonome, dar nu s’au văzut stat civilizat, puternic cu comună subjugată, cu popor aservit şi asuprit. Nu ne îndoim că comisiunea şi dl. N. Fleva vor fi la înălţimea aşteptărilor ţărei şi a erei moderne.—Totuşi ne permitem a adresa d-lui Ministru, rugămintea ca opera comisiunei, să o supue prealabil discuției publice, înainte de a o presenta parlamentului. In acest scop rugăm pe organele de publicitate binevoitoare, aceste idei, de criteriu public, se formuleze o egală cerere, care în nici un caz, o atare prealabilă publicitate, nu poate fi contrară spiritului şî guvernărei constituţionale , nu poate vătăma nici un principiu sau inters general. I. Ornescu. Disolvarea Camerilor Pentru Marţi 24 Octombrie fiind convocate corpurile legiuitoare, pe la para p. m. preşedintele consiliului, dl. Dim. A. Sturzaciu dela tribună decretul de disolvare și fixarea noilor alegeri precum urmează :* Alegerea delegaţilor pentru cogiul III de Cameră se va face la 15 Noembre. Alegerile pentru Senat Colegiul I la 22 Noembrie. Colegiul II la 23 Noembrie Colegiile universitare la 24 Noembrie. Alegerile pentru Cameră Colegiul I la 26 Noembrie Colegiul II la 27 Noembre Colegiul III la 28 Noembre. Nouile Corpuri Legiuitoare vor fi convocate pe ziua de 7 Decembrie. In incintă se aflau prezenţi prea puţini deputaţi, dar triburile erau înţesate de o mare mulţime. Primejdia creşte Ştirile ce ne vin de peste Dunărea sunt din cele mai alărmătoare pentru garanţia păcei, căci agitatorii panslavişti nu încetează de a propaga printre Macedoneni ideia unirei lor cu Bulgarii şi astfeliu de a forma un stat creştinesc sub protecţiunea rusască. Această propagandă s’a întins deja peste toată Macidoma, iar în Bulgarie agenţii ruseşti insuflă poporului speranţa că va pune mâna în timpul cel mai scurt pe Dobrogia, ceia ce ar permite ca ţara lor să se întindă pănă la hotarele Rusiei. Aceste agitaţiuni se întreţin chiar şi pe teritorul nostru, căci mulţi bulgari şi Macedoneni aflători acolea, uitând buna primire şi frăţasca tratare ce avură din partia noastră pleacă acuma urechea la sfaturile ce li se dau şi lucrează prin comitete la realizarea planurilor panslaviste. Nimic mai trist decât o asemenea ingratitudine din partea acestora,faţă cu o ţară ce i-au înbrăţişat şi adoptat, şi în acelaş timp,nimic mai îngrijitor pentru liniştea Orientului european, subminat din toate părţile de agenţii moscoviţi, pentru a face se isbucnească vulcanul groznic al chestiunei Orientului, care un caz afirmativ, desigur că va pune în foc întreaga Europă. Pregătirile uriaşe ale Rusiei, îngrămădirea de trupe numeroase în Basarabia de jos şi pe graniţa despre Austria şi Germania, ne face a crede că primejdia creşte şi că poate deveni inevitabil un răsboiu, mai ales că şi răscoalele din Armenia în loc să se potolească iau proporţii tot mai mari. Totul atîrnă astăzi de la moderaţiunea Franţiei—şi întru câtva cabinetul d-lui L. Bourgeais dă oarecare speranţe—precum şi de la atitudinea Angliei, care nu s’a spus incă cuvântul în chestiunea complicaţiunilor ce se pregătesc în peninsula balcanică. Guvernul nostru are mare datoria de a privighia neîncetat şi a urmări mişcările spionilor din Dobrogea şi