Ecoul Moldovei, 1897-1898 (Anul 7, nr. 1-141)

1898-01-15 / nr. 27

ziast trebue să fi venit la el soţi­ea trădătorului şi ca şi la papă a căzut cu lacrimi la picioarele po­etului in tocmai ca fiicele Erusa­li­mu­lui de odinioară i-a desfăşu­rat Intr’un chip ne mai pomenit cu colorele cele mai vii, între­gul complot ce l’a urzit isteţimea şi măestriea avocaţilor ce au în­totdeauna o portiţă de scapare şi să slujesc de cuţite cu două tă­­iuşuri, l-a adus martori cumpăraţi i-a adus conştiinţe vîndute, scri­sori anonime, dovezi de întîlniri pe locuri obscure, femei misteri­oase, care au împărţit noaptea do­cumentele convingătoare, i-a adus ori­ce probă ce ambiţia şi avuţia a putut să găsească fie ele cum­părate macar pe sute de milioa­ne şi ce e mai uşor decît de a convinge pe un suflet poet ce a­­tît de uşor se entuziasmează. Cînd am cetit scrisoarea soţiei lui Drey­fus cătră Papă mi era scăldată faţa în lacrimi şi atunci am înţe­les cît de înţelepţeşte a rinduit legislatorul că femeei nu­ i se ca­de să fie judecător, a uitat însă se adauge că alături de femee, să pue şi pe poet. Nu poetului en­tuziast Emile Zola se cade să ju­dece o asemenea crimă de înaltă tradare, ci consiliului de resboi cu mintea ascuţită cu inima face şi mina pe spadă, şi dacă aceşti singuri drepţi şi vrednici jude­cători au socotit fapta lui Dreyfus de înaltă tradare, un poet entu­ziast nu va fi vrednic să restoarne acest adevăr nici­odată. Fie­care la locul şi la rîndul lui, Ciubo­tarul să nu-şi dee părerea mai mult decît despre ciubote. Or numai o fantazie bogată ca a lui Zola a fost în stare a con­cepe această gigantică piramidă de neadevăr a nevinovăţiei trădă­torului Dreyfus. Proverbul e ca mai bine să scape zece vinovaţi decît să se osîndească un nevino­vat. Acum Emil Zola face tocmai din potrivă, condamnă coroana de pe fruntea Franţieî pentru un trădător Dreyfus. Cu toate aceste ori­ce mijloace va întrebuinţa nea­mul lui Drey’fus la urmă tot tre­bue să rămîe un sfînt adevăr tră­dătorul Dreyfus, şi atunci oriun­­de aşi fi bătut joc de sentimen­tele umanitare ale entuziastului strălucit Zola va fi de milioane de ori mai infior­itoare şi mai crîn­­cenă decît a vînzătorului Iuda şi Dreyfus. Elena 1). 0 Sevastos. Francfurter-Zeitung spune şi Temps­o afirmă că ambasadorul rus de la Constantinopole ar fi cerut Sultanului să propue pute­rilor pe Prinţul Gheorghe ca gu­vernator. Sultanul însă ar fi refuzat pe motiv că puterile trebue să se înţeleagă mai înainte între ele a­­supra candidatului şi pe urmă se va pronunţa şi el. Wi­ener- I îm­biat află că în acest moment se discută la Constantin­opole un nou plan, prin care să se lese liber­tate adunărei naţionale Cretane să-şi aleagă ea singură guverna­torul. Dacă aceasta va fi adevarat a­­tunci desigur că prinţul Gheorhige va fi ales. Dar ce atitudine vor lua puterile şi mai ales sultanul faţă cu o asemine farsă, este greu de ghicit. Semnificativ în această privinţă este discursul Lordului Chamberlain rostit la Liverpol în ziua de 19 Ianuar­i. n. prin care acuză concertul European ca in­capabil de a rezolvi chestia Cretei şi că starea lucrurilor a devenit imposibilă şi nu poate fi tolerata mai mult, adăugând că se poate întîmpla ca Anglia să fie nevoită să-şî apere singură interesele ei; faţă cu un aseminea limbaj al mi­nistrului englez este interesantă o corespondenţă a jurnalului Vos­­sische- Zeitung­­de la Candia cu data de 7 ianuar prin care se a­­rată că Englejii construesc acolo un oraş întreg de baratce pentru armata lor. Pe lingă baratcele existente în care stau acuma 700 soldaţi, a mai sosit de curînd de la M lia material încă pentru 8 baratce fie­care pentru 200 sol­daţi şi şese mai sunt pe drum. De aici se vede că Anglia îşi pre­pară la Candia pe lingă garniso­­na existentă, localuri încă pentru 2­00 soldaţi, aşa că va avea o poziţie predominantă pentru ori­ce împrejurare, faţă de cele alte puteri. Este o adevarată miserie, cînd vedem că întreaga Europă nu poate rezolvi chestia Cretei nici acum după terminarea res­­boiuluî Greco-turc. F. S. Ziarul Evenimentul care sus­ţine a sprijini democraţia Mol­dovei de nord, sigur înţelegând prin această democraţie pe cea evreiască, publică ştirea cum că în cercurile studenţeşti din Iaşi, s’ar fi agitând idei­a de a aduce elogii romancierului Zola. Nu înţelegem de ce studenţii ie­şeni n’au găsit altă ocasiune de a admira şi a aduce laude lui Zoia pentru scrierile sale, de cît acum când acesta a luat pe mâ­nă apărarea trădătorului Dreyfus Această ideie n o pot concepe de cât filo-Dreyfuşii din Iaşi, iar nici de cum studenţii români ie­şeni, cari credem că nu s’au gîn­­dit nici o dată să fee in apărare causa trădătorului. Cât priveşte pentru scrierile lui Zola, studenţii au putut o fa­ce altă dată, şi numai cei ce i leau cetit; sau iarăşi vor mai a­­vea şi altă ocazie ;—de­o­cam­­dată însă romancerul fiind prea ocupat cu afaceri de altă natu­ră, ar putea fi scutit de dragos­tea celor cea informat astfel „E­­venimentu­L POLITICA EXTERNĂ Alegerea Guvernatorului Cretei Alegerea unui guvernator pen­tru Creta, de­şi s’ar părea foarte uşoară, totuşi întâmpină dificultăţi mari. Nici unul din candidaţii pre­­sentaţî până acum n’a putut ob­­ţine aprobarea unanimă a pu­terilor. Dacă unul place uneia, nu pla­ce celei­lalte. Se vorbeşte din nou despre candidatura prinţului Gheorghe. „Daily Telegraf“ spune că An­glia, Rusia şi Franţa vor sprijini această candidatură, pe cînd Ger­mania se opune. Este greu de prezis ce şansă poate avea aceas­tă candidatură , căci devenind prin­ţul Gheorghe guvernator al Cre­tei, aceasta de sine va fi alipită de Grecia; dar atiinci pentru ce atîta tapaj cu blocarea insulei de cătră întreaga Europă şi resboiul Greco- Turc ? Jurnalul ECOUL MOLDOVEI Societatea studenţilor în me­dicină români din Iaşi protes­tează în cotra evreilor cari vor da Sâmbătă un bal in numele tuturor studenţilor in medicină. Halul şi tombala sunt jidoveşti şi lumea nu trebue să fie indusă la eroare. Informaţii D-nul Ioan D. Dimitriu execu­­toriul testamentului defunctei E­­lena Burghele­­ a donat 50 lei prin d-na Soţia Voicu, Ligei femeilor la fondul menit pentru înfiinţarea Liceului cu privire la cultura fe­­meei, pentru care Liga femeilor aduce mulţumirile sale pline de recunoştinţă. Elevele din pensionatul Warlam au cusut trei rochiţe din stofă cumpărată de ele pe care li-a trimes la biuroul Ligei femeilor spre a fi distribuite şcolăriţelor ce iau parte la dejunul gratuit. Fapt ce nu ne îndoim că va fi imitat şi în alte pensionate. In zilele aceste d-na Elisa Ma­­vrocordat a împărţit haine la mai multe bătrîne nenorocite, fapt des­tul de lăudabil FLORI ŞI BURUENE Aceiaş sămînţă poate produce şi flori şi buruene, atirnă numai de natura pămîntului în care se pune sămînţa.. Aşa dintr’un pămînt, fertil, curat lipsit de agenţii naturali cari vi­­ţiază mediul în care încolţeşte sămînţa, va creşte o floare , iar dintr’un pămînt steril. In care se scurge toate murdăriile trecăto­rilor, îmbelşugat de agenţi natu­rali viţioşi va creşte o buruiană. Aşa se explică faptul că în u­­nele ziare sămănţa antisemitismu­­ui a produs o floare, iar în al­bele o buruiană. Agronom, o -------------------------------------­ A nu respunde ne­întrebat In tren. Conductorul :—ia cufărul din cale domnule Ofiţerul : —nud iau Conductorul : - ia-1. Ofiţerul :—nu voiii. C -te reclam. 0:—N'ai decât. Inspectorul venind :—te somez ia-1, ori te voiui face să p'irăseşti trenul. O :—ia scuteşte-me d­­e. Inspectorul îţi arunc cufărul afară. Ofiţerul :—el şi ? Inspectorul :—cum nuţi pasă ? Ofiţerul :—nu, şi scuteşte-mă îţi zic ! inspectorul­:—d-le dar d-ta vor­beşti ca şi cînd lucrul n’ar fi al d-tale. Ofiţerul :—apoi nici nu-l ! Inspectorul:—cum, atunci de ce nu mi ai spus de la început ? Ofiţerul: parcă mai întrebat ? eu nu răspund neintrebat. Facem cunoscut cetito­rilor că apariţia zilnică a ziarului nostru e irevoca­bil fixată pentru ziua de 21 Ianuar a. c. Din localitate *** De­şi studenţimea medicinistă ieşană e împărţită în doue societăţi: românească şi evreiască, aceasta din urmă urm­ând a da un bal pentru spo­rirea fondurilor sale, ori pentru a fre unei alte instituţiunî evreeşti, se afi­şează ca reprezentând întreaga studen­ţime medicinistă. R­oul studenţilor în medicină români, va fi însă acela care se va da în co­mun cu comitetul naţional studenţesc şi liga culturală. Pentru sporirea fondurilor, Li­gei culturală locale se va da în curînd o representaţie, probabil cu subiect naţional. Tot în acest carnaval se va da de către comitetul ligei în unire cu co­mitetul naţional studenţesc, un bal costumat, pentru sporirea fondurilor amenduror. Comitetul naţional studenţesc din Iaşi înpreună cu Liga culturală vor ţinea o întrunire Duminică 18 a. c. la Bâ b­lad. Societatea Dramatică va da joi 15 Don Cezar de Bozan, comedie dramă în 5 acte iar Sâmbătă pentru prima oară Don Vagm­astru o fru­­mo­asă comedie originală în 4 acte. /VW^WWW\WW^W\­WW%*WWW*WW*WWWWWWS*/SA . AVW Fi­măria Comunei Iaşi PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa gene­rală, că in ziua de 28 Ianuarie a. c. se va ţine în camera aces­tei Primării licitaţiuni separate prin oferte sigilate , pentru darea în antrepriză a confecţionărei mo­bilierul şi procurarea lenjeriei, necesare băilor comunale. Ordinea în care se va ţine a­­ceste licitaţii este următorea : La ora 3 p. m. va avea loc licitaţia pentru darea in antre­­prindere a mobilierului. Garanţia provizorie este de 800 lei. Valoarea lucrărilor după deviz este de 111.000 lei. La ora 4 p. m va avea loc li­citaţia pentru darea in întreprin­dere a procurărei lengeriei; ga­ranţia provizorie va fi de 4OO lei. Valorea destinată pentru len­geni este in suma de 7OOO lei. Devizele, condiţiunile speciale, c­hetele de sarcine etc. se pot vedea în fie­care zi de lucru la serv. ad-tiv comunal. Pentru felul mobilierului şi lem­nul din care va fi confecţionat, a­­matorii vor lua cunoştinţă din de­viz, iar pentru desemnuri fie­care amator vor forma modelările. Fiind­că această lucrare se con­sideră specială, urmează ca con­form art. 68 din legea comp­­tabilităţei, să se restringa nu­mai între acei concurenţi care în cursul timpului pînă la termin vor presenta probe cum că au confecţionat lucrări pentru acest scop, şi vor arăt­a unde au con­fecţionat aseminea mobilier şi unde sunt atelierele D-lor.­­ Aceste piese vor fi vizate de că­tre Inginerul Sef al Comunei, in urma raportului căruia Adiţia comunală înaintea licitaţiunei va decide lista persoanelor ce se vor admite a lua parte la licita­ţie. Aceste persoane vor fi avi­zate direct spre ştiinţă şi numai ofertele lor vor fi primite în ziua adjudecăreî. Pentru antepriza procurărei len­geriei amatorii vor lua cunoştin­ţă de modelurile de pînză şi şer­vete ce Primăria posedă şi care se vor pune la disposiţia D-lor în toate zilele. Prin ofertele ce vor presenta amatorii vor indica în mod pre­cis şi estimativ calitatea şi felul obiectelor ce se însărcinează a confecţiona Disposiţiunile art 68-79 din legea comptabilităţei publice sunt aplicabile acestei licitaţiuni. p. Primar C. Lapi Ulircu p. Secretar g-ral N. A. Bogdan Şef. serviciului G. G. Scorţescu Bir. adm-tiv No. 625.—1898 Ianuarie 10

Next