Ecoul Moldovei, 1897-1898 (Anul 7, nr. 1-141)

1898-05-03 / nr. 101

­ traiu comun şi pe acelaş picior de egalitate cu popoarele din Ungaria. Ziua de 3 Mai, trebue sa fie păs­­­­trată tot­deauna in memoria fie­cărui român, cu sfinţenie, căci este ziua când s’a dat semnalul redeşteptărei simţimintelor de naţionalitate şi care au avut şi la noi o puternică înrâu­rire. Serbătorirea acestei zile să cuvine dar să se facă de toată suflarea ro­­mînească, căci este una din cele mai frumoase din viaţa noastră naţională, din cele mai hotărîtoare in mişcarea ce a produs unirea ţerilor surori şi desvoltarea conştiinţei noastre ca po­por cu aspiraţiuni de a trăi liber şi a se afirma in concertul celor­lalte­­ popoare ale bătrânei Europe. -------------—— ---­ ECOUL MOLDOVEI osăminte. La uşa peşterei a găsit o piatră cu inscripţie veche, ce să cre­de că e de 2.000 ani şi pe care a şi transportat-o la muzeul din Bucu­reşti. «Voinţa Naţională» spune că ieri du­pă amiază s’a ţinut la Primăria Ca­pitalei licitaţie pentru darea in între­prindere a construcţiunei tribunelor şi a­­ celorlalte decoraţiuni pentru serbarea naţională de la 10 Maiîi. Informaţii „Corespondenţa Provincială“ arată­­ că la 20 Aprilie ora 1 p. m de către poliţia din Piatra s’a găsit inecat in nul Bistriţa, in dreptul fabricei Moldova, I un individ care s’a recunoscut a fi I Grigore Bonteanu din plasa Largu, in comuna Câlugăreni. • Din Piatra N. ni se scrie că doam­na Elena Cantemir, soţia d-lui Ena- i ehe Cantemir a încetat din viaţă Marţi 28 curent.—înmormântarea a avut loc Vineri, 1 Mai la mănăstirea Agapia din acel judeţ. # In restul acestei sesiuni parlamen-­i,­tare, pe lângă alte lucrări, Camerile­­ se vor ocupa cu proectul de modifi­care a legei minelor, cu proectul de reorganisare a marinei române, cu * reforma legei electorale comunale, prin care cele 2 colegi se vor contopi în­­tr’unul singur şi cu proectul de reor-I ganisare a magistrature!’, prin care • se întinde inamovibilitatea la jude­­: I cătorii de tribunale şi la judecătorii de instrucţie. Comitetul naţional studenţesc din Bucureşti, in unire cu secţiile res­pective ale Ligei, va ţine in ziua de 3 (15) câte un meeting in următoa­rele 9 oraşe din Muntenia : Bucu­reşti, Ploeşti, Craiova, Piteşti, T.­Se­verin, Focşani, Galaţi, Câmpu-Lung­­şi Alexandria. Se va trimite de asemenea o dele­gaţie de două studenţi, la Iaşi, spre a reprezintă studenţimea bucureş­­­teană, la marea manifestaţie a stu­denţilor români din a doua Capitală a ţării. # Iată cursul cerealelor la New-York, pe ultimele două cifile. # Astă­zi, s-a distribuit în Cameră proectul de lege prin care se auto­riza ministerul lucrărilor publice a întrebuinţa 5 000.000 lei din credi­tul de 29.000.000 al gărei centrale, prevăzut de legea sancţionată la 28 Maiu 1892, pentru construiri de re­mise de maşini, prefacerea unor gări de ramificarea şi consolidarea că ei, şi prin care se suprimă art. VI al menţionatei legi, privitor la reparti­ţia creditului de 29.000.000 pe cate­gorii de lucrări. Acest credit se va repartiza in mo­dul următor : Pentru construiri de remise cu a­­nexele lor 2.000.000 ; pentru prefa­ceri de gări 2.000.000 pentru con­solidarea că­ei 1.000.000. In săpăturile din Dobrogea, d-1 locilescu a descoperit o peșteră cu Marfă patriotică jidovească Din Alămor se scrie Tributul cu data de 5 Mai, cu următoarele : Astă­zi a primit primăria din A­­lămor ordin de la oficiul notarial din Armeni, ca momentan se trimită a­­colo un expres. Primarul a împlinit ordinul şi expresul trimis a adus 8 icoane cu rame de sticlă, sub care e coroana Ungariei, unele sunt colorate, eară altele necolorate; pe unele se a­­flă inscripţiunea „Maghyar korona országának egyesített czimere*. Cine le-a trimes ? cine să le plătească ? spre ce scop? şi cui să împărţească ? Nu se ştie ; poate să urmeze ordinul mai târziu ; de­sigur guvernul va fi încheiat pact cu vre­o firmă jidoveas­că să-şi poată risipi marfa, ţară nouă să ne grămădească poveri nouă. Ministerul domeniilor a luat disposiţiuni, de a se pune în ve­dere locuitorilor din judeţe a nu se mai strămuta în Dobrogea, de­oare­ce statul nu mai dispu­ne de pămînturi libere spre a’i împroprietări. Pelerinajul la mor­mint­ului ma­relui patriot, Ioan Brăteanu, va avea loc in ziua de 6­0ani. # Reuniunea ziariştilor maghiari In 8 Mai s’a ţinut în Temişoa­­ra prima adunare generală a re­uniune ziariştilor maghiari din provinţă. Reuniunea aceasta nu sprijineşte numai interesele ma­teriale ale ziariştilor din provin­ţă, ci le dă sprijin moral. Ave­rea reuniunei este deja 30000 fl. Inteligenţa maghiară a luat parte cu entusiasm la adunare şi spri­­jineşte cu căldură toate întreprin­derile ziariştilor. Ce se zică zia­riştii noştri la aceasta ? Unde este oare creat v vre-un fond ro­mânesc, din care să se ajutoreze la cas de nevoe ziariştii români, cari luptă cu atâtea greutăţi, îşi jertfesc viaţa şi toată forţa spiri­tuală, rabdă terorisări şi sufer cu abnegaţie temniţele ungureşti ?­­ La Brăila piatra ieste mai activă, griul­ie în urcare cu 30— 40 bani hectolitrul şi porumbul cu 20—30 bani. Căruţaşul N. Vasilean, a fost pradat astă noapte de concubina sa, Anica Antoniu, de suma de 150 lei. Survenind oare­care greutăţi la condiţiu­­nile de angajament, se poate că muzica mi­litară a regimentului al 13-lea să nu mai fie angajată de Epitropia spitalurilor sf. Spi­ridon pentru sesonul băilor de la Slănic. Comandantul regimentului pune condiţiuni prea oneroase, pe care Epitropia nu le poate accepta cam bună­oară hrana muzi­canţilor. Anunţăm cu adîncă părere de rău, în­cetarea din viaţă a d-nei Hasnaş, mama destinsului nostru artist, Vasile Hasnaş din Bucureşti. Transmitem­ regretele noastre nemin­­gîietei familii. . . . înregistrăm cu multă părere de rău încetarea din viaţa a d-nei Maria Faur so­ţia d-lui Const. Faur, comptabilul casei de Economii din str. Golia. Decedata lasă, în urm­ă­­, pe lângă so­ţul nemingăiat patru copii in cea mai fra­­gidă vrista, înmormântarea va avea loc mâne Du­minică 3 Mai la cimitirul Eternitatea. Eri Azi Grâu 178.50 163.50 Porumb 41% 4130 Din localitate Administraţia comunalui vizază la mij­loacele energice prin care să se poată scobori preţ­ul panel şi a cărnei. # Ion Drahomeschi dormind as­a noapte la comerciantul Petru Agapi din str. Brân­duşei, a furat de la tovarăşul seu Andrei Mitoc vre-o 30 Iei , faptul fiind dovedit Ion Drahomomeschi a fost închis la sec­ţia IV-a. Moţiunea studenţilor naţionalişti Studenţii Universitari români din Iaşi, în­truniţi in şedinţa de astă­zi 1 Mai 1868, dis­cutând chestiunea luptătorului naţionalist Teti­­şanu­ şi luminându-se asupra cauzei care i-a atras pedeapsa, a dispus redactarea presen­ţei moţiuni, prin care se aduce cele mai vii laude patriotului Tei­şat­i şi-l asigură de sen­timentele de dragoste ce vecinie vor păstră vreuni­câiui luptător in cauza sfântă a româ­nismului. Această moţiune votată în unanimitate dovedeşte spiritul de ordine ce domneşte printre studenţii noştri­ naţionalişti, căci era vorba mai întâi să se facă afară o de­monstraţie, ceea ce de­sigur nu ar fi a­­vut de resultat, poate, de­cât o îngreuiere mai mare a poziţiei arestatului naţiona­list. Felicităm*pe studenţii noştri pentru tac­tul ce au şi moderaţiunea ce şi-a impus-o în această chestie delicată. * E de mirat însă că în cazul nenorocit, întîmplat cu d­l colonel Teişanu, studen­ţimea noastră universitară face răspunză­tor pe un funcţionar subtaltern al Con­sulatului Austo-Ungar din localitate. Mai intăi cum poate cine­va să vor­bească de o denunţare asupra unei re­prezentaţii teatrale care a fost avansată prin jurnale şi placarde, şi la care au a­­sistat mii de oameni? Fosta oare această representaţie un se­cret ? Oare interesul nostru general nu era ca această representaţie se fie produsă cu cel mai mare eclectism ca astfel simţurile noastre naţionale să se întemeeze mai pu­ternic ? Oare s’ar putea crede că această representaţie, care a fost publică, precum şi programul şi cele mai mici detalii se rămâe mn tot laşul un secret numai pen­tru Consulul Austro- Ungar din localita­te? A trebuit dlar ca el să fie avizat nu­mai prin aşa numita denunţare, fără să se fi ştiut vre­odată ceva despre această reprezentaţie şi fără ca dînsul singur să se fi interesat de ea? Lucrul e văzut că e din o pornire necu­getată bine, şi deci nici nu trebue să se pue temei pe pretinsa denunţare, de oare­ce fap­tul s’a petrecut publicatminte. MINISTERUL CULTELOR ŞI Instrucţiunei Publice PUBLICAŢIUNE No. 21528 Se aduce la cimosciinţa amatorilor că în ziua de 1 Iunie a. c., oarele 11 a. m. se va ţine licitaţie publică în pretoriul acestui Minister, pentru da­rea în întreprindere a construcţiunei unui pavilion pentru locuinţa porta­rului, servitorului şi intendentului, a reparaţiunei localului şi complectării şi reparării mobilierului liceului Ma­te­ia Basa­rab. Valoarea lucrărilor după devis este de 52.956,00. Ofertele vor fi sigilate şi însoţite de recipisa Casei de Depuneri, sau a ori­cărei alte administraţiuni financiare de judeţ, cuprinzînd garanţia de 4 la sută, care se va complecta până la 6 la sută la închierea contractului. Garanţii în numerar și supra oferte nu se primesc Art. 68—79 din legea comptabili­tă­ței publice sunt obligatorie. Lucrările de reparațiune și mobi­lier vor fi gata cel mal tirziu pănă la 20 August a. c. iar cele­laite la 1 Octomb. a. c. cel mal tîrziu, pen­tru fie­care 10 zile de întîrziere se va aplica o amendă de 200 lei. Concurenţii sunt obligaţi să pre­­sinte certificate de aptitudine şi că au executat lucrări de o asemenea na­tură şi în bune condiţiuni. Condiţiunile speciale şi devisul se pot vedea la Minister din strada Dia­­coneselor în toate zilele de lucru, la Serviciul construcţiunilor. p. Ministru (ss). Sihleanu Şeful Serviciului (ss). N. Dumitrescu p. conform. Alex. I. Verner. MINISTERUL CULTELOR ŞI Instrucţiunei Publice PUBLICAŢIUNE No. 21528 Se aduce la cunoştinţa amatorilor că, in ziua de 16 Mai a. c., oarele 11 a. m., se va ţine licitaţie publică, in pretorul acestui Minister, pentru da­rea in întreprindere a lucrărilor de la «Sanatorium» din Predeal. Valoarea lucrărilor după devis, este de lei 24000. Ofertele vor fi sigilate şi însoţite de reci­pisa Casei de Depuneri, sau a ori­cărei alte administraţiuni finan­ciare de judeţ, cuprinzând garanţia de 4 la sută, care se va complecta pănă la 6 la sută la închirierea con­tractului. Art. 68-79, din legea comptabili­­tăţei publice sunt obligatorii. Lucrările vor fi gata cel mai târ­ziu până la 15 octombrie a. c., pen­tru pe­ care 10 zile de întârziere, se va aplica o amendă de 200 lei. Concurenţii sunt obligaţi să pre­­sinte certificate de aptitudine şi că au executat lucrări de asemenea na­tură şi in bune condiţiuni. Condiţiunile speciale şi devisul, se pot vedea la Minister, din stada Dia­­coneselor, in toate zilele de lucru, la serviciul Construcţiunilor. p. Ministru. Sihleanu. Capul Serviciului N. Dumitrescu p. Conf. Teodorescu MINISTERUL CULTELOR ŞI Instrucţiunei Publice PUBLICAŢIUNE No. 21528 Se aduce la cunoştinţa amatorilor că in ziua de 1 Iuniu a. c. orele 1­1 a m. se va ţine licitaţie publică in pretoriul acestui Minister, pentru da­rea in întreprindere a lucrărilor de adăugire la clădire, reparaţiune la local şi complectare de mobilier la liceul din Buzeu. Valoarea lucrărilor după deviz este de 71. 881, 72. Oferte vor fi sigilate şi însoţite de recipisa Casei­­de Depuneri, sau a ori­cărei alte­­administraţiuni fi­nanciare de judeţ, cuprinzînd garan­ția de 4 la sută, care se va complecta până la 6 la sută la încheierea con­tractului. Garanţii in numerar şi supra oferte nu se primesc. Art. 68—79 din legea comptabili­­tăței publice sunt obligatorie. Lucrările de mobilier şi repara­ţiune vor fi gata cel mai târziu pănă la 25 August a. c cele de adăugiri la 15 Octombre a. c. pentru fie­ca­re 10 zile de întârziere se va aplica o amendă de 200. Concurenţii sunt obligaţi să presinte certificate de aptitudine şi că au exe­cutat lucrări de asemenea natură şi in bune condiţiuni. Condiţiunile speciale şi devisul se pot vedea la Minister din strada Dia­­coneselor in toate zilele de lucru, la serviciul construcţiunelor. p. Ministru (ss). Siluh­ail, Şeful Serviciului (s) N. Du min Ir csu

Next