Ecoul Moldovei, 1898-1899 (Anul 8, nr. 1-102)
1898-11-26 / nr. 41
AXUL VIII No. 41 * ROMÎNIA A ROMÎNILOR f „ 6 luni . . ABONAMENTUL & Pe un an....................................Lei noi 20 Pentru stăinatate se adaugă portul. Apare numai de doue ori pe septamauri : data și Duminica 11 t t! î ♦ I 4 4♦ J 4 4 J J 4 l Director-proprietar : EM AL MANOLIU. SUB CONDUCEREA UNUI COMITET REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA La Tipografia M. P. POPOVICI str. Alexandri No. 14 % & %TTZTTTTTTTTTTT Ci nu a îndrăgit străinii, Minea-i-ar inima cinic, Mîma-i-ar pasa pustia, Si neamul nemernicia. ANLNC1LHI Rîndul în pagina III............................Bani 50 „ . NV............................ * 25 Inserţiunî şi reclame 1 leu linia. Un număr rechin............................Bani 50 Jisisiil il lui Oiieiuil UX XIMER 10 RAM (rostit in ziua de 21 Noembrie la Doroholi). Cetăţeni Alăturea cu cauza fraţilor noştri din provinciile subjugate, pe care colegii mei, cari s’au succedat la această tribună v'au descris-o în colorile cele mai vii şi in toată trista eî realitate, mai fiinţează una, care trebue să va intereseze n.aî mult căci ve priveşte pe dv. însuţi, şi de la rezolvirea căreia atârnă siguranţa existenţei noastre în viitor ca stat şi ca naţiune liberă şi independentă. Această chestie, sau maî bine zis această problemă e cunoscuta şi prea mult simţită primejdie ce ne-o oferă puzderia de jidani, cari s’au năpustit asupra noastră, mulţumită nepăsare! celor care aveau paza porţilor fruntariilor noastre dinspre Galiţia şi Rus la Oraşul Doroho, pe care pentru prima dată am fericirea şi onoarea de a-l vizita îm! face impresia une! cetăţi jidoveşti cucerită de curînd de români şi în care românii au stabilit o garnizonâ şi cîteva autorităţi. Domnilor Nu vă voi face aie! filosofia antisemitismului, nici mi mă voî încerca să dovedesc filosemiţilor, care probabil se află intr’un număr oare care in această sală, că rasa semită e refractară orîcăru! progres, ori că jidani! sunt un element neasimilabil. Aceste vă sunt deja cunoscute dv. şi vi s’au dovedit atât prin scris cît şi prin grai de oameni a căror competenţă în această materie nu mai poate fi discutată , cea ce m’a determinat pe mine ca să cer şi să obţin mandatul studenţilor universitari pentru a lua cuvîntul la această întrunire cu caracter naţional, a fost dorinţa mea nestrămutată de a vă arata dv. mijloacele de care se servesc jidani! pentru a vă goni din toate ramurile deproducţie naţională şi in acelaş timp a vă arata pe cît îm! va fi posibil, căile practice şi sigure pe care romănimea trebue să păşască pentru a nu se trezi într’o bună dimineaţă sub călcâiul barbar şi străvitor al jidanului care nu se mai satură de jaf şi pustiere ! Căci dacă astăzî, d-lor, vi se pare iuci că dv. sunteţi stăpâni în această ţară, cu nepasarea care o arataţî, cu egoismul şi invidia cu care vă trataţi între d-voastre, să ştiţi că nu e departe timpul cînd velul aparenţei va dispărea şi robia în care jidani! încearcă din zi în zi a ne aduce, se va arata în toată goliciunea eî. O ! şi atunci pe cît va fi de plâns pe atât va fi zadarnică orice încercare de regenerare. Astăzi pe calea economică jidovimea a ajuns stăpână în ţara noastră. Alungaţ! în zdrenţe, jidani! car! nu ma! aveau ce smulge şi puşti! în ţerile vecine, s’au oploşit la noi şi zi cu zi, văzînd cu ochi!, au început a esploata comerţul şi industria noastră. Priviţ! în acest oraş cîte firme româneştî avem? Toate branşele activitate! noastre naţionale sunt în manele lor. Ce au făcut din frumoasa şi bogata noastră Moldovă de altă dată, un cuib pustiu şi putred în care roesc jidanii ca şi ploşniţele dintr’un hotel jidovesc. Se vede că natura a dispus ca părăsiţi să aibăarte de părăsiţi, aşa se esplică această prietenie intimă dintre jidan! şi această greţoasă insectă Dar să lăsăm această comparaţie pe care într’un moment de revoltă sufletească am întrebuinţat-o şi să ne întoarcem acolo de unde am plecat. Priviţi la vechea şi celebra Capitală a Mohovei, dv. ma! ales bătrînilor, cari aţ! văzut cu ochi! cea ce vreau să vă spun eu din auzite, ce era laşul cu 50 de an! în urmă, şi ce este astă-zi , aş putea spune, fără’săi risc am! atrage protestul cuiva, că astă z!n tot laşul nu ma! există nic! un comerciant sau industriaş român ! Toate obectele de prima necesitate, toate le aparţin lor, şi no! trebue * sâ ne hrănim şi să ne îmbrăcăm du- 1 pă capriciul şi bunul lor plac. De ce fie-care părăseşte leşul, din cauza mizerie! şi a pustiire! inaugu- 1 rată în acel oraş de cătră jidovimea care după ce l’a robit materialisceş- te, apoi i-a stâns orice seîntee de conştiinţă naţională ; aşa că laşul acela atât de entuziasmat altă dată, acel pronumit crierul ţerei, a căzut într’o c letargic, într'o somnolenţă că te prostidesc lacrimile cînd te mai gândeştî la splendoarea lui de altă dată. Atât de bine a ştiut această viperă asiatică să-şi verse veninul şi să n sugă măduva romănimei moldovene, în cât îţî vine să desperezi de o soarută mai bună in viitor. Unde sunt acei capitalişti moldoveni din generositatea şi dărnicia cărora trăeau sute de familii romaneşti ? Unde sunt rezeşiî, stîlpiî ferii şi ai neamului. S’au dus toţ! pe o cale ne’nturnata, iar in locul lor au venit lăcustele asiatice cu chip de om şi’au copleşit totul, adunâd prin dumnezeasca lor camătă grâul şi porumbul in hambare chilometrice pentru a-1 trimite peste graniţă. Cu toată legea şi regulamentele care interzic comerţul cu băuturi spirtoase exercitat de jidani la sate, ei au ştiut prin diferite manopere a se introduce şi a-şi putea exercita acest comerţ criminal nesuparat de nimene. Toate antreprizele de orice gen fie la stat, comună sau judeţ, toate le obţin ei. Oriunde românul găseşte un drum care să-i deschidă mijlocul de existenţă apare jidanul şi i-l smulge. Ei bine după ce v’am făcut acest tablou al state! noastre economice, care însa prin culorile slabe ce i leam dat, e departe încă de a ve reprezenta realitatea, să-mi permiteţi a ve descrie in puţine cuvinte, cauzele cari au contribuit la înalţarea jidanilor şi la decăderea noastră şi apoi mijloacele care se cer imperios de a le pune lor.in practică pentru a putea scăpa din această prăpastie deschisă de jidani ; şi aceste spuse prezenţa mea de astăzi la această tribună îşi va fi împlinit rostul ei. Domnilor Dacă astăzi jidani au putut ajunge la cea ce sunt, dacă toate isvoarele de bogăţie ale ţerei astăzi sunt în minele lor, dacă zi pe zi in locul unui bacan, brutar, măcelar, croitor, ciubotar etc. român apare un jidan, aceasta se datoreşte in cea mai mare parte spiritului lor de solidaritateşi de ajutor mutual. Jidanul oricît de egoist ar fi, cînd e vorba de sprijinul seu in interesul intregului neam jidovesc, el nu se d, in lături. Şi ca să nu vă citez mult exemple în aceată privinţă, e de ajuns numai să vă amintesc afacerea trădătorului Dreyfus ; aceasta afacere a dat naştere la un monstruos sindicat care astăzî dispune de milioane, căci a pus în mişcare jidovimea din toate părţile lume! şi fiecare jidan, cit de sarac ar fi el, îi contribuit cu obolul seu pentru a ajunge la reabilitarea trădătorului. A atras in partea lui acest sindicat jidovesc prin mijlocul aurului şi a manoperilor jidoveşti pe toţi scriitorii timpului ; a cumpărat aproape toată presa europeană în favoarea lui. Franţa de 3 ani de cînd a avut nenorocirea să-şî vadă resplata pentru generositatea ei faţă de jidani, se află într’o ferbere şi într’o criză care numai onoare nu-i poate face. Dar să luăm ca exemplu pentru spiritul solidar al jidanilor un alt caz de la noi, cazul D-ruluî Lippe. Tot laşul jidovesc s’a pus in picioare Jidovimea cu mic cu mare, bogat orb, sarac, a alergat in ajutorul lui şi în ziua cînd telegrama Curtea de casaţie a anunţat eliberarea lui Lippe a fost o adevărată serbătoare în societatea jidovească ieşană. Iată D-lor exemple care dovedesc că jidani! cînd e vorba de salvat interesul neamului lor nu cruţă nici un sacrificiu. Iată dar prin ce mijloace au ajuns ei astăzi stăpân! pe producţia ţerei, în afară de religiosul camăt şi de traficurile neomenoase, pe care le-au întrebuinţat ; dar toate aceste n’ar fi avut sporul constatat, dacă, după cum am spus, n’ar domni între ei spiritul de asociaţie. Dar la noi români! ? Ia să vedem putem constata macar un pic de solidaritate între noi ? Cu cea mai mare părere de reu, mă simt nevoit să declar că între noi nici vorbă nu poate fi de aşa ceva. Şi pentru ca să vă dovedesc aceasta, e de ajuns să vă citez numai un singur exemplu. Se înfiinţase in Iaşi o societate cooperativă numită Deşteptarea pentru încurajarea şi sprijinirea comerţului român. Mai mulţi români cumpăraseră acţiuni de ale acestei societăţi şi se isbuti in fine a se deschide un magazin de coloniale. Cât a durat aceastăsocietate ? nici doi ani ! Care a fost cauza dizolvărei ei ? Care a fost cauza lichidare!? Lipsa de aptitudine a românului în comerţ ? Nu D-lor . Lipsa spiritului românului pentru ajutorul reciproc. Cine voiţi a afla că nici acţionari! acelei societăţi nu-şi procurau colonialele de la magazinul lor , de le trebuea zahar, cafe, luminări, etc. alergau tot la băcăniile jidoveşti pentru a şi le procura. In ast-feliu de imprejurări natural că societatea n'a mai putut dura. Eî bine, D-lor exagerez eu cînd vă spun că ne lipseşte spiritul de asociaţie ? In ast-feliu de împrejurări D-lor evident, că societatea românească îşi pregăteşte ea singură distrugerea. Păna cînd nu vom căuta să fim uniţi, să ne dăm concursul mutual la orice întreprindere până atunci vom fi departe de a ne măsura forţele cu dânşii, cel mai periculos al neamului nostru. Ce e mai mult încă Dv. toţi simţiţi real, Dv. toţ! la orice ocazie vociferaţi contra jidanilor, de la Dorohoi până la Severin pluteşte un spirit anti-jidovesc şi cu toate aceste cînd e vorba de pus in practică măsurile cele mai urgente, toţi staţi cu mânele in sin, pare că o putere misterioasă şi nevăzută vă astupă gura, vă leagă mânele şi vă măduşă orice impulsiune. De veţi continua încă mult timp cu această nepăsare, cu această lipsă de simţimânt de asociaţie între Dv. ve veţi trezi stăpîniţ şi politiceşte de străinul lacom şi distrugător. Drepturile politice, pe care jidanii le visează de atâta timp, obţinute de eî vor fi ultima şi mortala lovitură ce va cădea asupra capului nostru. Cu obţinerea acestora jidani vor deveni atât de puternic!, destinele ţereî se vor conduce de eî şi odată pătura conducătoare străină de naţiune, de talpa ţereî, adio naţiune, adio ţară. Iată de ce d-lor, trebue ca dv. să eşiţî din apatia în care vă aflaţî, iată de ce strângerea rîndurilor şi cooperarea dv. pentru paralizarea forţelor duşmanului comun se impune absolutamente astăzî. De aceea, d-lor, găsesc foarte necesar a vă atrage luarea aminte asupra chipului cum trebue să procedați pen-