Ecoul Moldovei, 1899-1900 (Anul 9, nr. 1-60)
1899-10-14 / nr. 23
upâ cum însă jidanul e creat ca să netot Ce nu-i convine şi mai ales faţă de tini, e natural că va striga necontenit ,ntra actelor dovedite neă nu e adevărat!“ Aspectul despre faptul judecat, care e tuturor societăţilor, nevoia de a se urma pactului social, neturburând nici ţara pentru un caz particular, nu existai jidar; el au ţine samă de cât de acel ^ despre care vorbeşte Ronan, el nu se jhă decât de ceia ce interesazâ rasa lui. le' toacea Tutovoi- Prin revista sa la 9 Oct. sub titlul Antisemitism e că dacă n’ar fi existat in nici te a lumeî pornirea contra jidar, Românii ar fi trebuit s’o invent atât de mare nevoee de a pune dlică reservoriului celui mare de liţi din Galiţia şi Rusia ca se’şî ree puhoiul de proletari, ce vin aici in California să se înbogăţască şi devie atot puternici. Arătând prin culori vii cum jidaîiî ni’s’a impus de la 188 fi încoa! mulţumită sprijinului Angliei si Franţiei, care ,pentru a complaceanilor, in 1885, no lovi prin Jules Lévy cu taxa de 50 la sută produ o ţărei noastre. Apoi punând in elenţa progresul antisemiţilor in Edopa şi mai cu samă in Viena, unde fasiliul comunal e antisemit, adaugul Nu e ridiculă acuzarea, ce se aduce antisemiţilor, că el ar fi anarh If//? şi sfîrşeşte afirmând după int flesul etimologic al cuvîntului căcică arhos însamnă stăpîn, şi anarhie lesă de stăpân, atunci in adevăr antimiţii sunt anarhişti, de oarece nu r să aibă pe jidanî ca conducătorii cantopiui. pil vista ziarelor naţionaliste * * * Antisemitul a Înhîţat pe jidanul X Nordau, pe care îl judecă cu toaasprimea cuvenită şi să exprimă studenţimea ar fi trebuit să-l punoască pe acest rabin degenerat culeraturi şi huidueli, căci o aşa ma- I festare ar fi fost manifestarea spitalul, negat de jidanul acesta, in dintre materiei pe care o susţine inozofia lui. 71a U' V! li ?d --------■----- ECOUL MOLDOVEI Ştiri economice Stagnaţiunea continuă de a domni in porturile noastre, ceea ce măreşte şi mai mult neliniştea celor ce credeau ca o mişcare pentru exportul cerialelor trebue sa inceapa. Sămănaturile aproape pretutindeni s’au terminat iar cele efectuate deja mai inainte sunt răsărite şi foarte frumoase. Culesul viilor se considera ca el terminat, iar preţul se urca zilnic. Din podgoriile de peste Olt s’a vîndut vinul pe loc pana acuma intre 4 si 8 lei decalitru. La Odobeşti preţurile tind deaseminea spre urcare şi jidanii, cari făcură cartel, au fost nevoiţi sa-şi rădice vasile goale de acolo, din cauză ca nu au putut resista concurenţii cumpărătorilor străini. Au sosit in Galaţi reprezentanţii mai multor mari case de vinuri fi vor pleca inară pentru a face cumpărături pe la diverse podgorii. Vinurile ce le vor cumpăra, pe seama caselor lor, va fi dus la Galaţi fi încărcat colo pe vapor spre a fi transportat la destinaţie i vonuri i. Eri se şoptea pe ici pe colea că vd. N. Fleva ar fi părăsit ministedin cauză că Dl. general Manu,C*u-i dă banii trebuitori ca să plăteasiă I finul cumpărat și vlnzătoril îl zile fripte, amenințîndu-l cu da- Ga in judecată. aii. general Manu de sigur că are ntreptate să nu dea de cat suma volută de cameră pentru acoperirea fultuelilor finului, căci altmintrelea il * Poate întâlni cu Curtea de Casaţie. [8( Combinaţia, de a se lua suma negtiră din fondul epizootilor că ziud e asiniinea, fiindcă Directorul Casei 1901* Depuneri nu vrea să dea bani de oare ce textul legei e foarte precis'. 41 că se reservă numai pentru epizootie« . a -'*• Eleva a devenit nervos și să nu.1 strige Că amenință pe colegi cu delicia. De aici (probabil svonul. 90 Dar dacă ne dăm bine samă, dl tiCleva nu se poate retrage singur, de j ,ar*-ce membrii cabinetului trebue să fok solidari in actele lor și cumpără,aimira finului cu preţurile exorbitante ,s îndoială s'a făcut cu o prealabilă inţelegere. Deci svonul e fals sau răspînditor o intenţie de a preveni opinia pubUră, că aceasta se va întîmpUi ceva l mnai târziu, însă pentru întregul căinţei, de adus in oraş şi avantajele ce le crede d-sa de a se reculta de la Timereşti. D-sa a depus toate planurile complimentare ale acestei lucrări in semnat». • Semne de ceartă Oficiosul „ Evenimentul* s’a luat la clanţ cu oficioasa « Opinia». Oficiosul stigând că apa de la Timieşeşti să recoltează dintr’o bahnă. Oficioasei ii se păru totul cam rădicat şi replică in No. de ori cu oare-care menajament «Oficiosului» că mânia l’a indus in eroare. DIVERSE Efectele umbrei asupra vegetaţiunei. Asociaţiei americane pentru înaintarea ştiinţelor i s’a comunicat resultatele unor experienţe interesante despre efectele umbrei asupra vegetaţiei. Plantele erau umbrite de de un fel de paravane mobile compuse din scânduri distanţiate intre ele aşa că jumătate din lumina solară era înlăturată. Pentru primele seminţe umbra intarzia germinaţia primăvara, şi o grăbea, vara. Toate plantele cultivate pentru rădăcina lor, ca napii, morcovii, cartofii fură mai bogate in frunze, dar mai sărace in rădăcini. Legumele cultivate pentru foile lor, ca sărăzile, spuncul au crescut mai tare la umbră. Mai ales ţelina a câştigat mult fiind lipsită de razele solare. De altă parte acţiunea umbrei a fost păgubitoare plantelor cultivate pentru grăunţele sau fructul lor, ca fasola, mazărea, pătlăgelele roşii, castraveţii. A fost întârziere atăt la creşterea frunzelor cât şi la coacere. Spirit petra cărneî E un adevărat scandal cu scumpetia cărneî, vaca se vinde 20—30 leî iar boul de la 30—40 leî şi cu toate acestea preţul cărneî e 70 şi 75 de bani. Adiţia comunalâ nu a trebuit să trateze cu aşa blîndeţe pe jidanii carteliştî, căci ei neştiind de cît să profite de nevoia populaţiei, ca să încaseze sume mari, trec peste observaţiile administraţiei, cînd aceste remân curat platonice. De câte va zile s’a scumpit şi gazul; de la 40 bani duplu, l’au urcat carteliştii la 70. Nu e curat batae de joc ca si lesă aşî face jocul jidanii pini şi cu articolele de prima necesitate ? Inţălegem că e scris la lege libertatea comerţului, dar nu înţelegem ci această libertate să meargă până la desbracarea popuţiei pentru cuvîntul că, dacă are nevoe să manince, să se încălzască şi să se lumineze trebue să plătească preţul ce să cere. Nu cred cei în drept că e timpul de a se lua măsuri prin care să stînga odată setea de câştig prea mare a jidanilor prin specularea nevoelor polulaţiei ? întrebăm: ca ce feliu măi funcţionează Biroul de servitori in acest oraş, dacă nimeni nu’şi mai poate procura servitorii, de care ar avea nevoe, decât tot prin relalii şi telebeiţe ? Pentru inscrierea numelor acelor ce reclamă ? Aceaste credem că e de prisos. Dacă legea s’ar aplica cu severitate şi interes, nămolul de jidauî teleli ar dispărea şi servitorii ar fi plasaţi numai de birou. Dar in balul in care să găseşte azi, sotul cu subalternii sel, si procure servitori de la telali acelora cari sunt puternici; pe ceilalţi ii mână deadreptul se’şî caute la telali. Confratele nostru din capitală, datismitul, află că jidanii, fraţii Şaraga, librari din localitate au făcut apel contra sentinţei trib. secţia a II-a, prin care au fost condamnaţi la plata sumei de 2500 lei dauna d-lui V. Burlă, pentru faptul că au tipărit, cu vădită intenţie de al fura, un număr mai mare din Exerciţiile latine. Nu maî departe de cât zilele trecute ara citit că ministerul Instrucţiunei publice şi Cultelor a ordonat ca duminicile şi serbatorile, indicate de legea repausului dominical, şcolile particulare să fie închise. Cu toată poroncă dată noi am observat Duminica trecută ca la şcoala primară a Reuniunei femeilor Israelite s’a ţinut cursuri regulate. ' * . Şi să se mai spue ca jidanii nu fac stat in stat ! Din localitate I ra Estella Tăcu, fica regretatului nostru concetăţan Gh. Tăcu, trimisă in itatea pe spesele comunei Iaşi pentru a studia muzica, a fost primită acuma la conservatorul din Milano. La concurs s’au fost prezentat 60 de eleve bine pregătite, pentru 6 locuri ce erau vacante şi d-ra Estella Tăcu fu intre cele dintâi care reuşi, iar jurul felicitând-o nu spusă că primirea la conservator o datoreşte, nu atât pregătirea serioasă, ce o căpătă la una din maistrele eminente unde a fost plastă de familie, ci talentului natural. Distinşii profesori auzind voacea d-rei Tăcuş au exprimat convingerea că va deveni una din cele mai însemnate cântăreţe. Marele tragedian francez Mount Sully, care după cum am anunţat că va da 2 re-’ prezentaţii ,in oraşul nostru, soseşte la 16 a. c. La 17 va da prima cu piesa Othello de Shakespeare. A doua reprezentaţie va urma imediat la 18 a. c. cu piesa Odipe do Sofocle. Cauza pentru care Oedipe a ramas se o reprezinte in a doua seară, este greutatea muzicei şi d-l Mounet Sully voesco ca facă o repetiţie cu orchestrul, pentru ca ritmul muzicei să fie in deplin acord cu ritmul declamaţiunei versurilor. Dl Lindley in o consfătuire ce a avut primărie, săptămâna trecută, expusă detailat cercetările ce le făcu pentru apa potabila Ds vânzarea trăsură de un cal şi doi cum şi o sanie rusasca. Doritorii să se adreseze etr. Smeu 3 .oN Dr. D Buzinciui Medic veterinar al oraşului Consultaţiuni de la 24 p. m. strada Sărăria 90. Rugăm cu insistenţă pe d-nii abonaţi, rămaşi în întărziere cu plata, să ne trimită costul abonamentului prin mandat poştal cât mai neîntărlit. Să credă !Mor că avem n voe să facem faţă cheltnelelor pentru întreţinerea ziarului. Epitropia Generală a Casei Spitalelor şi Ospiciilor Sft. Spiridon din Iaşi • ^^07^TCZ"UT In ziua de 3 Noembre a. c. ora 2 p. m. se va ţine in camera Epitropiei Generale din Iaşi licitaţie publică orali pentru vinderea spre exploatare a arborilor de esenţa stejar, plopi, nuci aliaţi in padurele notate mai jos proprietatea acestei case, conform art. 47 din legea contabilitatei generale a statului şi art. 14, 15 şi 16 din regulamentul de licitaţia 11. Cei ce voesc a conjura la această licitaţia ne sunt invitaţi a se presenta in acea zi însoţiţi de garanţiile provisorii, in numerar sau efecte publice de ale statului, anume menţionate in dreptul fiecărei păduri. Condiţiunile generale cum şi cele speciale se pot videa in toate zilele de lucru la cancelaria Epitropiei Generale, serviciul silvic. TABLOU De arborii ce urmează a se estrage din pâdurele casei Spiridon fiind decoronaţi precum şi lemne de foc fasonate şi cătrani din viile şi livezile aflătoare pe moşii. Sft. nuci