Ecoul Moldovei, 1914-1915 (Anul 19, nr. 8-57)
1915-01-15 / nr. 15
Recunoaştem că în toate împrejune bătrânul de Repta a fost la cţimea misiunei sale de bun şi jos mitropolit. A ajutat, fie cuta fie cu influenţa sa ca plentul romînesc din Bucovina să se cure de cât mai largi drepturi iturale, dar numai atât. Când a venit, însă, momentul cu care Român, fie din România liră, fie de peste hotare, să-şi ae in toată mărirea şi în toată lendoarea aspiraţiile sale, când de Români sufăr martirul de Unguri şi Austriac, pentru că, clipa de faţă se plămădeşte redarea idealului nostru naţional, noi vedem pe bătrânul preot Dr. Lucaci, unul din simbolurile cetei curate aie românismului, râzând capul şi strigând din toate terile aşa ca glasul său să se ia în toată împărăţia habsburgi, că a sosit ceasul pentru întrecea neamului românesc, când ast venerabil bătrân s'a pus în intea Ligei, spunând că înainte toate, înainte de a fi cetăţean gur, e român şi ca atare numai Cartea îl poate despărţi de idea- 1 tuturor Românilor, când vedem România liberă că se fac pregăire cele mai mari, în deplină integere cu toţi factorii respunzări din ţară, pentru aducerea la în■plinire a idealului naţional, pngura figură măreaţă până ieri, peste hotare, se împotriveşte astaţiilor de veacuri ale Românilor, bătrânul mitropolit Vladimir de optacari odată cu intrarea lnor de a doua oară în Cernăuţi, plecat la Viena pentru a se întina împăratului şi a-i declara somn că România n'are dreptulşi revendice nici Transilvania, ci Bucovina. Cum e Lucaci, cum e Repta 10X0 I. Dafin Recomandăm publicului ieşan şi oamelor de litere, Institutul de Arte Grafce .. V. Ştefăniu & Comp. din str. Ştefanul Mare 38, ca cea mai mare şi modernă stalaţie tipografică din Moldova, pierzut cu maşini de cules. Execută in timpul cel mai scurt popit, elegant şi cu preţ convenabil lucări atingătoare de arta tiparului. exo TRADUCERI Suspin (Sully Prudhomme). info priveşti în faţa şi nici sa nu cunoşti, ici numele-i vreodată cu gura să-i rosteşti, ai credincios de-a pururi se-i fii şi ’n totdeauna In taina s’o iubeşti. a braţele deschise tu s’o aştepţi să vie, » ţi-o Închipui înger sau ziuă din poveşti, a idial ce naşte dorinţi şi patimi sfinte, Şi’n taină s’o iubeşti. ai vai. a tale braţe să nu le poţi mişca, I te consumi în tine şi sa te istoveşti... I veci să-i fii tu robul şi ea stăpână ţie, Şi’n taină s’o iubeşti. 1 11 no priveşti in faţa in cale de’ţi apare, ici numele-i vreodată cu gura să-i rosteşti, ir credincios de-apururi sad fii, şi’n totdeauna In taină s’o iubeşti. •----------exo--------- ECOUL MOLIX."Ei Bana credinţa a Bulgarilor în timpurile astea,de zapadaia în care ştirile de azi se desmint mâne, cari au produs atâta enervare şi neîncredere între popoare; tot ce citim şi ixe se asigură la fapte precise, trebuesc luate sub beneficiu de inventar. Aşa de ex. „Giomale dTtalia m a- i irma maieri că are din Bulgaria declaraţiuni a câtorva barbaţi politici de mâna întâia, din cari rezultă ca la Sofia îşi dau sama de abea acuma că făceau, greşală şi că deocamdată au încetat a mai colabora cu Austria şi cu Turcia, datează chiar faptul că dl. Maiinoff, fost ministru-preşedinte, ar fi spus că ar vroi să vadă constituindu-se o ligă a statelor neutre: Italia, Bulgaria, România şi Grecia, cari punându-şi în concordanţă programele lor de revendicări naţionale, să caute a şi le impune chiar cu forţa. Dl. Teodoroff, fost ministru de finanţe, socoate chiar că menţinerea neutralităţii nu mai e cu putinţă şi că trebue puse în acord Italia cu România pentru a da lovitura de moarte Austriei şi Turciei. ..cari sunt cele două elemente turburătoare ale păcei Europei“. însuşi dl. Ghenadieff cunoscutul turcofil şi prin excelenţă austrofil, face cor cu connaţionalii sei, numai că n'ar vroi să iasă Bulgaria din neutralitate, pentru cuvântul că n'ar putea colabora cu Serbia şi pentru Serbia. Fără îndoială că vor trebui multe dovezi practice ca să poată câştiga temeinicie cele ce spune ,,Giornale d’Italia. Noi cunoaştem bine pe Bulgari, experienţa de toate zi-lele ni-au dus la concluzia că nu trebue să pună cineva bază pe vor I bele bulgarilor, cari'şi au felul lor de a vedea lumea în mod cu totul deosebit de al altor popoare. Bullgarul când se va jura mai tare că ţi-e prieten, tocmai atunci îşi faceplanul cum să te lovească mai bine. Să-l creadă cine vrea, dar noi ro’ mânii nu-i mai putem acorda încredere. iVli-i drag (Henri Murger) Mi-i drag ce’n lume străluceşte, Mi i drag şi cânecul s’ascult, Mi’s dragi şi-amorul, veselia, Mi’s vragi, mi’s dragi aşa de mult. Mi-i drag apoi tot ce ‘n viaţa I e poiezie-i strălucit. Căci îţi încântă şi auzul Şi ochiul, sufletul mâhnit. Mi-i dragă şi beţia, dragă, Căci numai ca şi ea mereu însufleţeşte ’n veci iubirea, Dorinţa sufletului meu,in spazmul vesele-i beţie. Când uiţi de plâns şi de dureri, Surisul face să ’nflorească Pe buze roze de plăceri... Copilul murind ( Anderten ) O, nuntă, simt că viaţa’mi de-acum se va sfârşi, Pe omul teu, o clipă mă lasă-aţipi. A tale plângeri, maică, le voi ascunde eu.. Iarăşi propuneri Din când In când se strecoară prin presa noastră ştiri a căror obârşie fără îndoială e străinătatea. Nu de mult era vorba că Franţa şi Anglia ar fi făcut demers împreună pe lângă guvernul nostru ca să-i pue în vedere de a lua o hotârâre să iasă din neutralitate precizând anume alături de cine va merge. îndată după aceasta s’a pus în circulaţie ştirea că Austro-Germanii, ar fi cerut, prin miniştrii lor la Bucrpeşti, pronunţarea categorică şi promptă a guvernului, pentru ieşirea din neutralitate, promiţândiu-i ca compensaţii Basarabia şi altele mai mărunte. Acum în urmă de tot s’a pus în circulaţie telegrama ministrului de externe din Petograd către, ministrul său rezident la Bucureşti prin carearată că o bună parte a Bucovinei o pot ocupa armatele române, împlininduse astfel in dorinţa poporului român, care este şi a poporului rusesc, că invită pe guvernul român sa se uniască cu cel al imperiului rus pentru desăvârşirea operei intrând fără întârziere în Transilvania şi Bucovina. Toate zvonurile acestea pot fi şi adevărate, nu zicem ba, dar în împrejurările actuale orice monete pot trece de bune pentru aceia ce nu le cunosc valoarea reală. E neîndoios că am ajuns la răspintenca de unde trebue să ne hotărâm incotro să apucăm şi cum hotărârea luată e gravata în inima fiecărui român direcţia o avem, dar când vom porni aceasta o ştiu numai cei ce au sferile de conducere şi cărora credem că de fapt nu li s’a cerut tocmai aşa de categoric. Spic ------------0X0------------Un gest al d-lui G. G. Mârzascu Dl. G. G. Mârzescu primarul Iaşului nu scapă nici o ocazie de a şi arata dragostea faţă de interesele vitale ale oraşului. Măsurile luate de D-sa cu privire la ieftenirea traiului, arată îndeajuns grija ce o depune în a apara populaţiunea de speculaţiunea la cari se dedau câţiva hrăpăreţi. Dar dl. Mârzescu nu s’a oprit aici. D-sa a făcut un nou gest din cele mai frumoase. A propus membrilor din Consiliul Comunal ca să renunţe pentru lunile Februarie şi Martie la diurnile ce li s’ar cuveni din diferitele însărcinări cu cari sunt sau vor mai fi delegaţi. Această renunţare s’a făcut faţă de evenimentele ce urmează a se petrece cu ocazia eventualei intrări în acţiune a României. Ce trist suspini când ochii îndrepţi spre r tehineu. Mi-i frig... priveşte ’n juru’im, un doliu mi se pare. De-oiu adormi acuma ce fercire mare ! In faţa mea un înger strălucior va sta. Şi razele-i de aur prin vis m’or legăna. N’auzi cum cântă-acuma aşa melodios, Un cântec ca ’n surdină, încet, armonios? Şi îngerul de minei aproape şi mă chiamă, Cu glasul blând şi dulce, şi îmi suride, mamă ! In juru’mi risipite’s atâtea mii culori . ■ E îngerul din ceruri ce îmi aruncă flori... In lumea asta, oare, aripi voi dobândi? Să văd aceste toate, sa mor va trebui? De ce mă strângi la simţi atât de strâns acum ? Suspinele aceste nu le 'nţeleg nici cum . De ce mai plângi atâta? De ce eşti întristată? De-apururea tu’mi fi-vei, tu, mamă adorată. O ! ştergeţi ochii, şterge-ţi, o, mamă, nu mai plânge, Durerea ta şi plânsu-ţi viaţa mea o stinge... Mi-i frig şi o greutate mi-apasă pe pleoape Adio, dulce mamă !... De îngeri sunt aproape ... E de prisos să mai reamintim că membrii consiliului comunal în unanimitate au primit cu cea mai mare mulţumire propunerea primarului Iaşului. Gestul acesta arată îndeajuns sentimentele de care sunt animaţi Primarul şi consilierii comunali. Var.oxo----- la şi planurile Austro-Germane Azi este deplin stabilit faptul că Austro-Ungaria s-au luat toate măsurile de aşi spala pata înfrângerii lor suferite de la Serbi şi în acelaş timp de a încerca prin această cale să se pue în contact cu Bulgaria şi Iurcia pentru aprovizionamentele de care au nevoe şi unii şi alţii. Acest îndoit scop a făcut pe guvernele din Viena şi Pesta să roage pe împăratul Wilhelm sale dea trupe suficiente pentru pornirea unei ofensive puternice în contra Şerbilor, ca să termine cu dânşii cât mai repede, ca în sfârşit să-şi deschidă calea Prahova-Niş-Salonic. Wilhelm al II-lea apreciind însă srănătatea deschiderei drumului acestuia pentruajutorarea i cu muniţiii trebuitoare Bulgarilor şi Turcilor, cum şi lovitura ce s'ar da prin a ceasta statelor balcanice, printre care socoteşte şi pe România, de a te constrânge să rămâe în espectativă, a trimis o armata puternică, care împreună cu cea Austro-Ungară să năvălească în Serbia și s'o sdrobească. Lovitura ce e pe cale de a o încerca armatele austro-germane de data aceasta, ide va reuşi, pentru moi românii va fi de fapt un zdrun- cin din cele mai mari, căci ni-ar tăia singura legătură ce mai avem cu Apusul prin calea Prahova-Niş- Salonic pe unde primim şi aprovizionările de care mai avem nevoe pentru complectarea armamentului nostru. Isbânda planului Austro-Germani ar fi şi o lovitură politică ce am primi noi şi Grecii, ca şi Serbii, căci Macedonia ar fi concedata de aliaţi Bulgarilor pentru atâtea servicii ce li-au făcut, între care şi cel mai principal că ni-au stat nouă Vecina (După Goethe) Perdeaua la geam se ridică. La geamul vecinei, încet, îmi pare că dânsa cu frică o dă la o parte discret. Ş’apoi la o parte se’nclină Fereastra, şi-atuncia cred eu Că blânda, inimoasa vecină De pândă-i acolo, mereu. Să vadă de nu o zăreşte Vre unul din cei trecători... Dar ochiu’mi în taină-o pândeşte, Şi seara, şi noaptea, şi’n zori... Şi astăzi aflata m pricina: Perdeaua în lături s’a dat, Nu doară că’n pândă vecina Stătuse, ci vântul turbat Deschise fereastra... Dar cine * Ve’ți crede că este stăpân Pe sinul frumoasei vecine? O brută, un prost... un bătrân!.. 0X0—-----