Energetica, 1959 (Anul 7, nr. 1-12)

1959-08-01 / nr. 8

timpul cel mai scurt, astăzi, muncitorii, tehni­cienii şi inginerii trustului nostru montează singuri centrale electrice. în momentul de faţă avem inovatori şi întreg colectivul nostru luptă pentru ieftinirea lucră­rilor, ridicarea productivităţii muncii şi scurtarea termenelor de punere în funcţiune. Au fost mecanizate majoritatea proceselor tehnologice de montaj şi s-a adoptat metoda de montaj în blocuri : la cazane se ridică pereţi întregi cu înzidirea făcută la sol, se montează circuite întregi de conducte preasamblate etc., iar rit­micitatea lucrărilor, bazate pe procese tehno­logice bine puse la punct, a contribuit substan­ţial la creşterea productivităţii muncii. însuşirea tehnicii moderne de montaj este o preocupare continuă a cadrelor noastre. Sectorul de centrale a rezolvat toate proble­mele tehnice, creînd specialişti în aceste domenii ; prelucrarea şi sudarea oţelului inoxidabil, su­dura aluminiului, problemele de sudură de la C.H.E. „V.I. Lenin“ etc., montarea agregatelor cu parametri înalţi, montarea reactorului şi ciclotronului au fost lucrări executate în cele mai bune condiţii. A fost o preocupare continuă pentru îmbună­tăţirea lucrărilor de montaj, adoptîndu-se pro­cedeele tehnice cele mai avansate. Controlul cusăturilor sudate se execută cu izotopi radio­activi de cobalt (gamagrafiere) şi cu raze Rönt­­gen ; tratamentele termice se execută prin me­toda inducţiei electromagnetice, se folosesc cele mai moderne mijloace pentru asigurarea con­trolului calităţii lucrărilor de montaj. în aceste condiţii ritmul lucrărilor de mon­taj a fost substanţial îmbunătăţit. Astfel , un cazan de 230 t abur/h a fost montat, la început, în cea 20 luni, ajungîndu-se ca ulti­mele cazane de acest tip să fie realizate în 11 luni. De asemenea prima turbină de 50 M­W de la C.T.E. Paroşeni a fost montată în 15 luni, în timp ce turbina 5 de la Sîngeorgiu de Pădure s-a montat în mai puţin de 7 luni. Un grup Diesel de 2 800 CP — demontare, transport şi remontare — a scăzut de la 6 luni (grupul nr. 6 de la Baia Mare) la mai puţin de 4 luni (grupul nr. 7 de la Baia Mare). Acestea nu sînt decît cîteva exemple din numeroasele rea­lizări pe care le putem cita, realizări care arată îmbunătăţirea ritmului de execuţie al trustului. 3. Realizările din Sectorul de linii şi staţii de transformare Trustul Electromontaj şi-a început activi­tatea în acest domeniu de lucrări de linii elec­trice aeriene şi posturi de transformare în Do­­brogea şi regiunile petrolifere Muntenia şi Mol­dova. în această perioadă se dispunea, pentru exe­cutarea lucrărilor energetice, de un număr restrîns de muncitori şi tehnicieni, nespecia­lizaţi încă în acest domeniu de activitate, şi nu se dispunea de utilaje şi mijloace de lucru corespunzătoare. Au fost necesare eforturi deo­sebite pentru organizarea întreprinderii „din mers”, pentru pregătirea cadrelor tehnice nece­sare, dotarea cu scule şi utilaje şi organizarea procesului de producţie. în anul 1949 s-a executat pentru prima dată în ţara noastră cu mijloace proprii (proiectare şi execuţie) o linie de 110 kV — linia 110 kV pe stîlpi de lemn Cluj— Cîmpia Turzii—, iar în 1951 s-a executat prima linie electrică aeriană de 35 kV pe stîlpi de lemn de brad impregnat între Ovidiu şi Cernavodă. Tot atunci s-au executat şi primele staţii de transformare de 35/6 kV în soluţia pe cadre de lemn (staţia Ovidiu, Zem­eş-Moldova etc.). Din cauza lipsei de utilaje specifice acestui gen de lucrări, acestea au fost executate cu scule, unelte şi dispozitive improvizate. în 1950 s-a executat prima linie de 110 m V pe stîlpi metalici între Moroeni şi Sinaia, legă­tură care asigura transportul energiei electrice produse în C.H.E. Dobreşti şi mai tîrziu în C.T.E. Doiceşti, către importantele centre industriale şi petrolifere Oraşul Stalin şi Ploeşti. De remar­cat că traseul pe care s-a executat această linie era foarte greu, ridicînd constructorilor multe probleme dificile. în anul 1951 s-a executat dublarea liniei elec­trice aeriene de 60 (110 kW) pe stîlpi metaliei Sinaia—Or. Stalin, cu ajutorul căreia s-a putut asigura alimentarea acestei regiuni cu energie electrică din centralele termo și hidroelectrice din Muntenia. Din cauza consumului mare de stîlpi de lemn de brad şi de laminate a fost necesar să se găsească noi soluţii pentru stîlpii liniilor electrice aeriene. După o serie de încercări de folosire a stîlpilor din beton armat centrifugat la liniile aeriene de joasă tensiune, s-a trecut începînd din anul 1952 la fabricarea acestor stîlpi pentru linii de înaltă tensiune. Prima linie aeriană de 35 kV pe stîlpi de beton armat centrifugat, Pătroaia—Piteşti, a fost rea­lizată în anul 1952, iar prima linie de 110 kV Focşani—Galaţi, în anul 1956. De atunci utilizarea stîlpilor din beton armat a luat un avînt considerabil. în prezent, majori­tatea lucrărilor de linii, începînd de la cele de joasă tensiune şi pînă la liniile de 110 kV, se execută pe suporţi de beton armat centrifugat. Numai în cazuri excepţionale, cînd natura tere­nului nu permite transportul stîlpilor de beton, se utilizează stîlpi de lemn sau laminate din oţel. Creşterea considerabilă a volumului de lucrări de linii şi staţii electrice a impus să se treacă la folosirea de mijloace de producţie moderne, care să uşureze munca oamenilor, să permită executarea lucrărilor în termene scurte şi mărirea productivităţii muncii în acest sector. Cei doi factori importanţi care puteau con­duce la atingerea acestor obiective erau : 350 ENERGETICA • Nr. 8 — 1959

Next