Epoca, martie 1923 (Anul 42, nr. 48-74)
1923-03-21 / nr. 65
& a Luarea I» considerarea a Constituției s-a votat Se continuă disputa pe articole a procetului de Constituție. CAMERA Ședința dela 19 Marie La ora 3 d. a. d. M. G. Olteanu deschide ședința. Pe banca ministerială d-nii V. Stratianu, V. P. Sassu, I. Nistor, general T. Moșoiu. D. MAGUWA primit cu aplauze da opoziție, spune : Desert Capitala Ftosnăiuei a fost stăpanită zbilitorește. Nu ma ridic împotriva armatei Care este a noastră a tutror, dar mă ridic Împotriva tronului dar fruntea guvernului, care a înțeles să întrebuințeze armata, nu împotriva dușmanilor, ci pentru sugrumarea libertăților. Colegul nostru, deputatul N. 20AN ,a ales cu trei coaste rupte de pa urma acestei îndrăzneli a guvernului. (opoziția aplaudă in picioare). Nu a trecut un an și jumătate, de când d-voastră ațî manifestat pe străzile Capitalei, chemând partizani din toate părțile țării. VOCI: Manifestație pașnică I D. GELES. La întrunirea noastră au venit oameni liberi, la dr. agenți plătiți. (Majoritatea aplaudă, opoziția protestează). D. președinte agită clopoțelul. Opoziția cere ca d. Gelos să fie chemat la ordine. D. Măgură ii întrerupe cuvântarea. D. MAGURA. Ați putut să treceți și pe la ferestrele palatului și să spuneți regelui că țara este cu d-voastră. Vă facem această propunere : Xbsolvați parlamentul și să mergem să vedem ce spune și ce vrea țara. Norodul s'a adunat ca să protesteze împotriva constiinției care-î încătușează libertățile. Ceea ce ați făcut do. ieri so ști» s ÎS răniți și peste 20 arestați. Ceea ce ați făcut ori nu este domnia legilor, ci este domnia fără delegilor. Sângele care sa vuisat drn răzbunare năprasnică. D-v ați mobilizat ori armata, noi vom mobiliza mâine țara, fie-am adunat ori ca sa nu se voteze această Constituție».Majoritatea întrerupe, cuvintele d-lui Măgură nu se mai aud) Dv. deputații din majoritate faceți o operă foarte periculoasă. Este cu putință să faceți noua constituțe a țării la adăpostul ba fiuetelor. Se poate ca să întunecăți aureola de glorie de pe fruntea M. &. Regevii? (din majoritate se strigă »ravo, Bist). Suntem datori să spunem Regelui: Constituția ia care se Intire Dinasta ereditară, trebue sa se sprijine pe voința poporului (aplauze). Noi voim ca Constituția să se voteze nu sun presiunea baionetelor (majoritatea aplaudă împieniam pe orator să mai vorbeasca. i), M.G. Orleanu. zelos altădată de liniștea din merită protejează zâmbind, acțiunea majoritații. ti. ministru loan Th. Florescu vrea să vorbească. Este rândul opeziei să facă scandal: ,,D-le Măgură, spune d. Jean BIS. k.u “usisowu 'HÁ face la DACIA.-Constituția se face aCIS!. (Majoritatea aplaudă). D. Măgură nu poate să continue cuvântarea din cauza scandalului provocat de majoritate. Benin, d. președinte suzânde dulceag. „Constituția trebue făcută de adevărații reprezentanți ai națiunei, nu de reprezentanții administrației, răspunde d. Măgură. Vreți să faceți Constituția pe sprijinul baionetelor, răspunderea o veți purta d-voastră DyAlDA VOIVOD . D. ministru de interne a spus, în ședința precedentă că nu-mi poate da răspuns , întrebarea ce i-am pus pentru că nu eram de fața I provoc să răspundă acum ( 1)." GENERAL VAITOIANU . Ați voit să mă întrebați, nu m’ați întrebat Ați făcut întrebarea prin procură Când am somat pe d^ Mamu să mă întrebe, nu a spus nici un cuvânt (D. general Văitoianu bate cu pumnul in banca ministerială)^ VOCI LA OPOZIȚIE: Fugi de răspundere D VAIDA VOIVOD : D. ministru are datoria pentru țara și pentru străinătate să răspundă pentru ce a împiedicat manifestația noastră abuzând de armată LV GENERAL VAITOIANU. In ceea ce priește iubirea mea de țară... (Opoziția intrerupe)_ ..Să tăceți din gură dacă voiți răspuns" spune de ministru de interne a șerfidu-se nervos pe scaun . In acest moment apare pe banca ministerială d ’ lean Brătianu. Majoritatea aplaudă în picioare, lini opoziție pornește un formidabil „Hupo!" de aud câteva fluerături D. IONEL BRATIANU răspunde: „Răspund d-lui Bujor, spune d. Brătianu, fiindcă îl cunosc din copiluzie și știu de cât de candidă -naivitate e capabil. Am vrut să lăsăm să se facă dovadă de intențiile adevărate ale opoziției. Cu expriența politică pe care o am, am putut deduce scopul urmărit de opoziție, care din capul locului și-a manifestat intențiile chiar în parament, în mod atât de brutal. Nu putem tolera ca strada să fie transformată într’un loc de dezordine. Vom stărui in această atitudine și în măsurile luate, pentru ca să se dovedească și mâine precum s’a dovedit ori neputința dr. D. MANIU, întrerupând: Opoziția urmărește retragerea Consttuției. D. BRATIANU, continuând: Opoziția văzând că acțiunea pozitivă întreprinsă de acest parlament... D. MANIU: Să nu greșești, d-le prim-ministru. Acesta nu e parlament. D l. BRATIANU. Opoziția a căutat să zădărnicească opera pozitivă pe care o facem. Declar că, dacă d-voastră veți continua, vom continua și noi. D. MANIU : Asta înseamnă clar că d. prim-ministru înțelege să guverneze prin baionetă. D. BRATIANU: La discuții cuviincioase și la acțiuni legale, răspundem cu măsuri legale. Unei acțiuni anarhice ca a d-voastră, opunem tăria autorității. D. MANIU: Celor ce guvernează prin teroare și furt de urne nu putem răspunde decât așa cum răspundem. D. I. BRATIANU: Pe dvs. nu vă preocupă Constituția și salvarea libertăților publice, ci dorința de putere. D. MANIU: D-voastră domnule prim ministru, știui prea bine că atunci când însăți oferit să șed pe acea bancă ministerială, am spus: n’am să șed nici chiar dacă facem înțelegere cu d-v. (Aplauze pe băncile minoritarii). D. 1OAN I. C. BRATIANU: Nu este exact- Și faimoasele „per tractări“ au durat destul și le-a cunoscut destul toată lumea, pentru ca să se știe — fără ca să vă mai iau acuma timpul — că nu este exact ceia ce ați spus. (Aplauze prelungite pe băncile majoritații). D. I. MANIU: Orice mi-ași fi putut închipui, dar ca d. primministru Brătianu să fie așa de slab, să recurgă la această negare, care este direct contrar adevărului, aceasta nu, și mă miră foarte mult. (Aplauze prelungite Pe băncile opoziției)" D. IOAN C. BRATIANU, președintele consiliului. Nenorocirea este că în urma tocmai a acelor „pertractări“, pe mine nu mă mai miră neexactitați din partea aceia. (Aplauze prelungite pe băncile majorităței). D. I. MANIU: Țin să observ un singur lucru, mă miră că d. prim-ministru nu știe că deasupra oricărei furtuni de lupte politice, totuși exită un lucru care trebue să fie luat în considerațiune și aceasta este: constatarea adevărului care mai puțin îi stiae bine d-lui Brătianu ca să o nege (Aplauze pe băncile minorității). O VOCE (din majoritate): N ai spus nimic D. AUREL LAZAR se ocupă de doctrina care sta la baza actelor guvernului, își exprimă convingerea că dacă ar spune că democrația stă la baza actualei guvernări ar contrazice o lume întreagă. Bihorul este pașalâc, dat în guvernarea unui soviet. Cere ca Bihorul să fie scos de sub sistemul sovietic și realipit sistemului de guvernământ al vechiului regat. D. gen. T. MOȘOIU. Acolo au fost arestați atentatorii împotriva MM. LL. Regele și Regina. Aceștia au fost aduși la Cluj, nu sătenii. Dezaprobi aceste arestări ? Spune, să se știe ! D. VAIDA VOEVUI. D. Moșoiu să dea astfel de sfaturi tovarășului său Petringenariu, care făcea pentru d-sa, campanie electorală la graniță. D. general MOȘOU: Este inexact. D-ta care ai dat prilej lui Szilaghi să facă, în camera ungară, interpelarea pe care a făcut-o Nu ai autoritate morală să vorbești. Nici d. Aurel Lazăr nu are autoritte morală pentru că nu a limpezit încă afacerea spirtului. D. AL. VAIDA. Nu este nevoie să vii d-ta aici să aperi împotriva noastră pe Rege și pe Regina (sgomot)..» D. ARIEL LAZAR arată ca in urma unor manopere politice — i s'a înscenat această afacere. Dosarul a fost închis in urma cercetărilor cari s'au făcut, d-sa este gata să se supue judecății oricărei instanțe și ca, până ce d. general Moșoiu nu va face dovada că d-sa este compromis și că nu are autoritate morală, este pur și simplu, calomniator ordinar. In contiuare, d. Lazăr se ocupă de situația din Bihor; starea de asediu dăinuește încă anarhia administrativă idem. In concluzie d. Aurel Lazăr contestă partidului liberal și capacitatea politică și autoritatea morală să impute țării o nouă. Constituție. (Opoziția aplaudă). D. președinte, — conform înțelegerii prealabile cu guvernul —vrea sa închidă prin surprindere discuția generală asupra proectului de Constituție. D-sa dă cuvântul d-lui N. D. CHIRCULESCU, raportorul proectului, care, după cum este uzanța, Încheie seria cuvântărilor. D. N. IORGA cere sa i se respecte cuvântul întrucât d-sa este înscris de multă vreme la discuția generală. Ceva mai mult, în afară de d. N. Iorga este înscris si d. Hans Otto Roth, reprezentantul minorității sase. (D. N. D. Chirculescu coboară de la tribună). D. HANS OTTO ROTH — în numele minorității sase — reclamă înscrierea în pactul fundamental al statului, garanțiile înscrise, în condițiunile unirii Ardealului cu vechiul regat, la Alba Iula. Guvernul d-lui Brătianu—constată ,d. Hans Otto Roth—nu este preocupat în proectul de Constituție, de drepturile minorităților etnice. Libertatea învățământului, libertatea cultului, libera folosință a limbei materne, în fața autorităților și înaintea justiției, nu sunt recunoscute de guvernul d-lui Brătianu, care vrea să transforme România Mare într’o nouă Austro-Ungarie. In continuare d. Hans Otto Roth, citește declarația făcută, anul trecut, de d. ministru I. Nistor prin care se angaja să înscrie în constituție articole speciale referitoare la limba și școalele minoritare. • D. I. NISTOR: In toate Constituțiile moderne chestiunile învățământului sunt tratate în câteva propozițiuni. Celelalte dispozițiuni vor fi prevăzute prin legi speciale. D. N. IORGA ia parte la discuția proectului de Constituție, deși consideră că actualul Parlament nu are dreptul să voteze Constituția. Votarea unei Constituții presupune și o atmosferă morală — care nu este în acord cu modul cum s’au făcut alegerile — și îndeplinirea vechilor prevederi constituționale, antemergătoare cuvântării unei Constituante. Au trecut peste aceste prevederi invocând cazul Adunărilor averescane cari și-au dat „atribuții de Constituantă“. Ne găsim în nenormalitate de la război încoace. Unei nenormalități din partea guvernului se răspunde cu o nenormalitate din partea opoziției. Nu este îngăduit unui partid să nu-și expună neted, sincer, cu răspundere gândul referitor la principiile înscrise în noul pact al Statului. Constituția pentru vremurile de a zi trebue să fie redactată de un om din vremea noastră, crescut in atmosfera momentului de față. Ea trebue să aibă caracter simplu armonios și unitar. Am cercetat articol cu articol, proectul d-voastră. Este un amestec haotic de idei, luate de la unii și de la alții. Aproape la fiecare pagină se anunță legi speciale cari nu puteau fi lămurite de capetele adunate ca să făurească proectul de constituție. Nepreciziunea formei face singura unitate a proectului.. Oridas va veni la Guvern, după d-v, va trebui să schimbe anumite puncte cari nu pot sa rămâe, dacă voim ca societatea noastră să nu fie împiedicată în desvoltarea ei viitoare. Căci ea, în total va rămâne. Când un lucru se face prost și cu zgomot, rămâne pururea în țara românească. D. N. Iorga — în continuare — intră în analiza proectului. D-sa este de părere că trebue sa se spună, în Constituție, că Statul nostru este Stat Unitar , căci cu sudoarea frământărilor naționale, și cu sângele poporului român s’a plămădit pământul României Mari. .,Cu toată bunăvoința, nu putem să ne desgropăm morții noștri ca să punem în locul lor pe morții altora cari nu au făcut aceasta jertfă“. Ocupându-se de drepturile minorităților etnice, d. N. Iorga, spune : Constituția nu poate cuprinde nici dispozițiunile tratatelor de pace, nici hotărârile de la Alba- Iulia, garantate de Regele României. Sensul acestor dispoziții trebue fără îndoială introdus: Pentru ce să evităm îndatoririle luate de Statul român ? Dreptul de autonomie bisericească și școlară al naționalităților trebuesc înscrise în Constituție. Și, dacă nu se face azi se va face mâine, când actualele concepții vor fi înlocuite cu altele mai largi. O țară se ține cu devotamentul poporului și cu iubirea acelora cari se găsesc înăuntrul acestui Stat. Dreptul de a fi judecat in limba lui ; dreptul ca sentința să i se dea în limba lui; este un drept atât de elementar, încât trebue să se găsească în scris în Constituție, pentru minorități. D. N. Iorga face, apoi, o caldă pledoarie pentru drepturile femeilor, căci ele — spune d-sa — au avut cel puțin tot același rost ca și bărbații in viața morală a omenirii. „Astăzi politica României se face, în mare parte de femei. Ministerele vin prin femei sau pleacă prin femei. Votul femeilor este un act de dreptate generală‘‘. D. N. Iorga se ridică împotriva inovațiilor nenorocite ale proectului de Constituție : încetățenirea printr-un jurnal al Consiliului de miniștri ; naționalizarea subsolului — când Statul ar putea să facă obștii și să supravegheze și să conducă întreprinderile acestora, etc. D. HANS OTTO ROTH. Constituția Iugoslavă prevede un principiu pentru recunoașterea învățământului primar. In Constituția polonă idem. Noi cerem ca în Constituție să se prevadă principiul de la Alba- Iulia și fără să se intre în amănunte. Mai departe d. Hans Otto Roth, arată că d. I. Nistor în noua Constituție drepturile minorităților trebuesc neapărat înscrise și astăzi, d-sa nu a putut să-și ție cuvântul dat față de minoritățile etnice. In concluzie d. H. Otto Roth arată că poporul sas nu urmărește nici un gând de răsvrătire ; nu urmărește nici guvernul, nici nu ia parte la lupta între partidele politice, ci dorește să se dea libertate desvoltării ei naționale. Nici nu i-a trecut vreodată prin minte poporului sas să ceară altceva decât egală îndreptățire în Stat ca și poporul român , conchide d. Hans Otto Roth. „Baza alipirii noastre de bună voe la România au fost hotărârile solemne de la Alba-Iulia. Vom duce lupta pentru realizarea acelor drepturi. Deci reprezentanții sașilor nu vor vota proectul guvernului“. Bazat pe considerațiuni de ordin istoric și, mai ales sufletesc, d. N. Iorga este de părere ca religia ortodoxă trebue să fie recunoscută în Constituție, ca religie dominantă, căci numai astfel va avea „prestigiul de care are nevoe pentru viața morală a imensei majorități a poporului r”Conștiința publică nu a fost făcută din cărți — spune d. N. Iorga — trecând la regimul pregătit presei de Constituția guvernului — nici catedra de chimie și matematici, conștiința publică a fost făcută de presă, cât a fost și cum a fost. Dacă presa nu cuprinde astăzi pa toți fruntașii vieții publice, este un rău. Căci acești fruntași fac, astăzi, gazetărie neiscălită. In concluzie d. Iorga cere ca delictele de presă să rămână la jurisdicțiunea curților cu juri. Cu o crudă ironie d. N. Iorga examinează viitoarea compunere a Senatului „apendicite Constituției liberale“. Crede că intenția d-lui Ionel Brătianu a fost să „tempereze, votul universal „pe care nu are curajul să-l suprime“. înțelege un senat de competențe care să observe, să alcătuiască proecte de legi, să le trimită Camenii și apoi să studieze modificările ca nu cumva să se strecoare articole în contradicție cu principiile constituționale. D. N. Iorga găsește că în Constituție — se stabilesc texte pentru un rege care a încetat să existe. Nu putem lăsă ca — în cazuri cari se pot ivi, și este bine să nu se ivească — să importăm un Suveran din lumea care ne-a blestemat și ne blesteamă încă, ci un rege din lumea latină , care suntem astăzi legați pe vecie. Ultimul capitol de care se ocupă d. N. Iorga este, acela referitor la drepturile evreilor. Este derere sa sa recunoască cetățeni români toți acei cari au fost în țară în momentul în care am pornit lupta pentru desrobirea neamului. In concluzie d. N. Iorga atrage atenția asupra neclarității redacției proectului de Constituție și asupra greșelilor de gramatică ce abundă în el. D. RUDOLF BRANDSCH declară — în numele minorității germane că nu votează procesul de Constituție care disprețuește drepturile minoritare. PR. DRAGHICI — vorbește în chestie de regulament — arătând că s’au călcat dispozițiile privitoare la modul cum s’au succedat oratorii la tribună. ..Din partea partidului țărănesc sunt înscriși la cuvânt și nu au putut lua cuvântul pentru că a fost excluși din Adunare. D. M. G. ORLEANU : Azi este astăzi, mâine este mâine. NU sunt aci, nu se pot da azi cuvântul. D. Sever Bocu întrerupe: „Să taci din gură când vorbesc eu îi strigă d. M. G. Orleanu: „Nu-ți dau voe să mă întrerup!*1. „Asta este impertinență, răspunde d. Sever Bocu. D. președinte îi trimite in judecata comisiei de disciplină și dă cuvântul d-lui raportor N. D. Chirculescu. Din opoziție primesc lucrături prelungi. Se strigă „Hupo !“ dela majoritate. D. Manolescu-Stringa se repede la d. Ciornei care flueră. Se naște o mică învălmășală fără rezult și fără urmări. Toată Camera este în picioare. D. Chirculescu vorbește... Majoritatea aplaudă. Opoziția flueră. Nu se aude nici un cuvânt din discursul raportorului proeduri de Constituție. Din majoritate se strigă : „La oi !“ „La Budapesta !“ „Bestii”. D. Chirculescu agită brațele. Au trecut 10 minute. Raportorul și-a terminat discursul. Majoritatea aplaudă. Opoziția flueră. D. N. Săveanu depune o propunere la biurou și rostește câteva cuvinte la tribună După două minute d. D. luca începe să citească apelul nominal : Se aude ,,Actul Hacudi... Apelul continuă în timp ce opoziția cântă „Deșteaptă-te român”.*1 Opoziția părăsește incinta. Majoritatea urlă, un sinistru Hui deoo 1 1 Un deputat — din majoritate — d. Ianculescu se repede la ultimul deputat al opoziției rămas în incintă,d. Munteanu și-l lovește în momentul în care încercă să părăsească incinta. Se reped alți bătăuși din majoritate la aceleași deputat care a fost lovit, rând pe rând, de d. Manolescu- Strunga. Dobrescu (Tulcea) Ianculescu și alții. D. Rudolf Brandsch revoltat de scena ce se petrece în incintă, se plânge deputatului Bârsan Chestorii Adunării iau parte activ, la bătae, în loc să caute să calmeze spiritele. Numai d. Simionescu-Bârlad — singurul dintre deputații liberali cu simțul dormitați, intervin , reușește să scape pe d. deputat Munteanu, de furia sălbatică a majorităților. Furia se potolește, urletele contenesc, majoritarii iau foc scaune ; singur d. Ionel Brătianu, în picioare, urmărește spectacolul pregătit de deputații numiți în parlament. D. N. Iorga strigat de secretarul biroului răspunde : „Nu am dreptul să votez!“ Votează pentru d-na Al. Mavrodi, Rusu Abrudeanu , contra Rudolf Brandisch... Roth Hans Otto, etc... Rezultatul votului este : Prezenți 270,deputați, votanți 230 ; pentru 225 ; contra 4 (Majoritatea aplaudă). D. ION I. C. BRATIANU : Votul dv. constitui un act istoric la consolidarea noului Stat român și cel mai elocvent răspuns Campaniei de defăimare, dezordine și violență dusă împotriva parlamentului și a libertăților publice. Nu am socotit necesar mai înainte de acest vot să iau cuvântul ca să nu prelungesc discuțiile. Că s’au discutat sincer toate principiile înscrise în proectul de Constituție e sigur. Am socotit ci nu era logic să răspund prin argumente la violențele și atacurile acelora can au contestat viața legală a parlamentului. Prin acțiunea lor atât de nesocotită partidele de opoziție au dat noui puteri forței noastre de realizare. Sunt dator să spun câteva cuvinte de răspuns acelora care au rostit discursuri omenești. D. lorga în critica aspră făcută proectului nu a voit să fie seamă că actuala Constituție este ieșită dintr-o concepție teoretică și din experența celor 50 de ani de viață constituțională a vechiului regat. Ea poate să prezinte greșeli de estetică, dar ea isvorăște din mcesitățile societății române. D-sa a declarat că dacă va fi chemat la guvern va proceda la revizuirea unei părți din Constituție. Cu dragostea de țară pe care nimeni nu i-o poate negă, îi răspund că Statul are nevoe de o viață liniștită de consolidare lungă pe temeiul Constituțional care se face astăzi. Am lăsat la dispoziția legilor speciale să corijeze ceea ce am greșit noi. I C. I. Brătianu răspunde reprezentanților minorităților etnice declarând că d-sa înțelege să le respecte drepturile și să nu-i considere minoritate decât in ceea ce privește numărul lor. Dar nu se pot acorda privilegii minorităților. S’a vorbit de Alba-Iulia și de tratatele de pace. Sunt dator — salutând cu respect și recunoștință cele făcute la Alba Iulia — să reamintesc că statul român nu este creațiunea nici unui act izolat, nici creațiunea unor tratate internaționale. România este creațiunea istoriei unui neam și rezultatul firesc al puterii și forței culturale a acestui neam. ■ Sunt puține state cari să aibă un temei atât de solid la baza lor, ca România întregită. Fiindcă această temelie isvorăște din puterea poporului și pentru că statul corespunde unor mari interese europene. Voim să tratăm liberal pe toți cetățenii de altă religie și naționalitate cari trăesc în granițele statului nostru. Aceasta impun din partea lor sentimente de dragoste și frăție pentru noua lor patrie. (Majoritatea, aplaudă in picioare). EPOCA La Cameră: La Senat: Discursul d-lui H. Iorga SENATUL Ședlnfa dela 19 Martie Ședința se deschide sub prezidenția d-lui M. Ferichide. Pe banca ministerială d-nii Cosma, Banu și Mârzescu, UGR&Utilia Se intră in ordinea de zi și se continuă discuția pe articole a proectului de Constituție. La art. 5 episcopul BARTOLOMEU AL RÂMNICULUI și DRAGHICESCU fac unele observațiuni de redacțîune, D. MINISTRU COSMA ia și d-sa cuvântul și atacă cu violență pe fruntașii partidului național Citează diferite discursuri și declarațiuni ale d-lor Vaida, Godiș și Maniu, cari n au nici un fel de legătură cu art. 5 din proectul de Constituție. Vorbește apoi de întrunirea care a avut loc Duminică la Dacia și citește discursuri rostite acolo. Vorbitorul se ocupă apoi de o serie întreagă de chestiuni, cu totul în afară de subiectul discuției. D-sa vorbește despre Banat, de pacea de la Versailles,de populația șvabă etc. Tot ia art. 5 d. CRUPENSCHI truculta dacă drepturile consfințite prin art. 5, privesc și femeile. Propune un amendament in acest sens care este respins pe motivul că această chestiune se clarifică în altă parte a proectului. Art. 5 se votează nemodificat. La art. 6. d. POPESCU-PASARE cere prin cuvinte bine simțite drepturi egale pentru femei. D. TRUFAN este împotriva participărei femeilor la viața publică. D. SIMA NICULESCU, crede că ar fi bine să se precizeze dacă după votarea Constituției femeile vor avea dela sine drepturi civile. D .C. DISESCU spune că chestiunea se va rezolvi prin legi speciale D. M. POLICRAT crede că dacă s'ar fi dat dreptul de vot și femeilor, votul universal dar îi dat rezultate atât de nenorocite. V. DRAGHICESCU spune că d-sa a susținut în comitetul delegaților drepturile femeilor. D. C. DISESCU spune că in principiu sa recunoscut femeilor drepturile politice. Ne trebuesc însă elemente ca să reglementăm exercițiul acestor drepturi. Articolul 6 trece nemodificat. D. AL. CONSTANTINESCU cere intervertirea ordinei de zi, pentru a se vota proectul de lege referitor la sporirea amenzilor judiciare care este în legătură cu bugetul. Senatul admite: Ședința se suspendă. * La redeschidere se votează fără discuție proectul de lege prin care se sporesc amenzile judecătorești și se stabilește o nouă normă pentru încasarea lor. Se continuă discuția pe articole a Constituției. La nrt. 7, d. PACURARIU susține sa se închidă cât mai mult porțile străinilor cari vin din toata părțile lumei și ne cotropesc țara. Propune un amendament în sensul sporirei condițiunilor de admitere a cetățeniei, inspirându-se din textul vechei Constituții. Intre altele cere un stagiu de 10 ani, celor ce vor a deveni cetățeni români. D. DRAGHICESCU constată ca propunerile d-lui Păcurariu sunt prea reacționare și arată neajunsurile ce au decurs din textul articolului 7 al vechei Constituții. D. CRUPENSKI crede că râu se face că se ia naturalizările de la puterea legislativă și se dă puterei administrative. Propune un amendament după care naturalizările să fie lăsate puterei legislative. D. GAITA ține la acest articol un lung discurs antisemit, spunând adesea cuvinte grele la adresa evreilor. D-sa cere să se mențină art. 7 din vechea Constituție. D. AL CONSTANTINESCU arată că textul Constituției a fost redactat de două comisiuni speciale, la care s’a adăugat apoi comitetul delegaților din Cameră și Senat. D. ministru spune apoi că nu poate înțelege limbagiul violent al d-lor Gaiță și Păcurariu la adresa cetățenilor evrei. D. PACURARIU : Am crezut ca o datorie a noastră de conștiință să vorbim astfel: D. AL. CONSTANTINESCU.— D-ta îți închipui că noi cari avem răspunderea, nu avem datorie de conștiință, cel puțin cât ai d-ta? Dar de ce dv ardelenii vorbiți de Constituția noastră cea veche și nu vorbiți de acea sub care ați trăit dv. Art. 7 din Constituție era o rațiune acum 70 ani, azi nu mai are, nici o rațiune. Dispozițiunea textului nostru Constituțional, se găsesc azi în toate legiuirile civilizate și el se referă numai la străinii puțini la număr de ani încolo. Și trebue să mai țineți seamă că până la votarea legii speciale nu se va putea face nici o naturalizare. Se resping toate amendamentele și articolul se votează nemodificat. Se votează articolele 8-11. . La art. 12 d. PURCAREANU cere să se mențină textul comisiei constituționale referitor la libertatea individuală. D. AL. CONSTANTINESCU spune că textul acestui articol a fost dezbătut o zi întreagă în comitetul delegaților și textul lui a fost bine chibzuit. Se votează art. 12-16. La art. 17 d. PACURARIU în numele ordinei morale, propune un amendament prin care cere pedeapsa cu moarte. D. Păcurariu vorbește în așa fel ca și când pedeapsa cu moarte ar exista în legislația noastră. D. TRUFIN, în numele partidului democrat se opune la introdu 3 v cerea pedepsei capitale. Amendamentul este pus în vot și obține numai voturile liberalilor ardeleni. A făcut proastă impresie că, și câțiva preoți ardeleni au votat pentru pedeapsa capitală. Art. 17 se votează nemodificat. Se votează fără discuție proectul prin care epitropia Beldiman din Bârlad este autorizată a vinde niște păduri. Ședința se ridică la 7.15. Oradea Mare întrunirea „Ligii Chiriașilor4' Scandal la o întrunire Oradea Mare, 19. — Liga chiriașilor a ținut o întrunire la Oradea Mare, prezidată de I L Țăranu, judecător la Curtea de apel din Oradea Mare. Secretarul Ligii, d. Petru Odor, a ținut un vehement discurs, în care rezumând cererile chiriașilor a protestat energic contra pretențiunilor guvernului de a îngădui iarăși să urce de două ori chiriile. Cererile au fost rezumate: contractele sa fie prelungite încă pe 2 ani evacuările să nu se mai admită sub nici un motiv, să se suspende orice rechiziție de locuințe-Cererile au fost telegrafiate erii din Oradea Mare, ministrului de justiție. — Eri a avut loc adunarea generală a asociației „Cele trei Crișuri". In timpul ședințelor s’a produs un incident foarte regretabil, între membrii regățeni și ardeleni, în timpul căreia pentru a evita scandalul a, donarea a fost dizolvată ——■—0X0-------------- lui CULTURALE Cluj 19. — La Cluj s-a format un comitet de delegați ardeleni, care intenționează sa înființeze în mijlocul munților apusei un gimnaziu pentru moți- Un articol al ziarului „Menzek“ despre evenimentele de Dumineca din Capitală Cluja 19, aici a făcut mare impresie veștile sosite din București. Ziarul Patria, pe toate cele 5 coloane se ocupă de aceste evenimente Ziarul unguresc Ellenzék^, făcând un comentariu la știrea ca trupe ungurești au fost chemate să apere ordinea la București, scrie un articol intitulat: ^Soldații maghiari in politica românească*’ 1 * Capitala României scrie Ellenzék, a fost cucerită de unguri nu prin loialitate, nici prin gentiletă, nici prin cunoștințe speciale ci prin arme f. Duminecă trupele maghiare au ținut ocupate străzile Bucureștilor. Conducătorul trupelor nu era vreun erou iredentist, nici vreun cuceritor maghiar, ci Brătianu. 1 Se vede că guvernul era pregătit pentru evenimente și mai grave ăi aceea a adus trupe maghiare la București, să mențină ordinea# Și cum soUlați unguri băefi din Secuime, nu s’a putut înțelege cu publicul românesc trupele acestea au fost ferite de vreo influență ce nu i-ar fi convenit guvernului. Așa s’a întâmplat că la 1928 ungurii au ocupat Bucureștil, o glorie de o valoare indoetnică, pe care nu, o dorim, E rețeta veche de a ridica o naționalitate contra alteia, o clasă contra alteia, ca absolutismul să nu fie în pericol. Reacția nu s’a servit niciodată de forțele ei proprii, ci totdeauna cu forțe străine și a apărat zidurile cetății sale”, . .. --------------0X0------------- r" #...—.. O nouă deviere între Comarnic și Bușteni PLOEȘTI. 19. — Ari dimi., la orele 5, la intrarea sa tunelul dintre stațiile Comarnic și Bușteni, au deraiat patru vagoane de la trenul de marfă No. 3188. Circulația a fost întreruptă trei ore. Cazul se cercetează de inspectorul Bădiceanu din serviciul c, emnăatii de Intari CRAIOVA,19—Jiul, care timp de o săptămână a fost revărsat pe întreaga sa albie, a început să se retragă, lăsând în urma lui pustiu și desnădejde. Prin unele locuri au mai rămas câteva ogoare cu apă. Jiul lasă în urma lui case dărâmate, hambare și pătule distruse. Semănăturile, după spusele agronomilor, nu sunt cu totul compromise și sunt indicii că ogoarele vor fi rodnice. Pagubele sunt mari și cifra lor exactă se va stabili de către autoritățile respective. Se așteaptă reluarea relațiunilor telegrafce cu județul spre a se putea stabili pagubele cauzate.