Epoca, martie 1923 (Anul 42, nr. 48-74)
1923-03-24 / nr. 68
1 Știri din fili Din Câmpulung Câmpulung. Activitatea cercului studențesc muscelean . Membrii cercului studențesc muscelean, au desfășurat in cursul anului trecut o vie activitate pentru propagarea culturii la sate prin înființare de biblioteci populare, cu cărți bine selecționate. Această activitate a dus la înjghebarea a patru biblioteci în comunele Dragoslavele, V. Mare, Berevoești Pământeni și Berevoești Mugureni Sufletul acestei mișcări au fost studenții : Dorin Nicolaescu, Victor Figură, 1. Isbășescu - Hăuță și alții. Dată fiind necesitatea acestor biblioteci în județul nostru, noi sfătuim pe inimoșii studenți să continue opera începută. Pentru d. președinte al asociației învățătorilor din Muscel.~=.M0 facem ecoul dorinței majorităței învățătorilor din Muscel. întrebând pe d președinte al Asociate, învățătorilor dacă nu crede că trebue să mai întrunească învățătorii în adunare generală, pentru a lua în desbatere chestiunile dela ordinea zilei care frământă corpul învățătoresc, ca: salarii, conferințe generale, secția pedagogică etc. Tecuci FURT. — In noaptea de 16—17 cor. necunoscuți prin spargerea unoi ferestre s-au introdus în cârciuma lui Ion Zamfir din Ungureni furându-i diferite sticle cu băuturi, de coloniale și regie în valoare de peste 3000 lei. Cazul se cercetează. DONAȚIE. — D-na Sultana Vârlănescu Petrovanu din Nicorești făcând donație suma de 40 mii lei pentru facerea mobilierului școalei de fete din org. Nicorești, ministerul instrucțiuni publice aduce în scris vii mulțumiri donatoarei. Bravură. Pentru faptele de bravură la care s’au distins cu ocazia inundațiilor, d. primar’ al orașului Tecuci, a propus pentru a fi decorat cu „Bărbăție și credință“ pe agentul de poliție Vasile Sârbu și pe tânărul Velicu Ioan, copist la primăria Tecuci. MORT SUBIT.*- Moritz Moscovici magazionerul casei de export „Intercontinentala“, a încetat din viață in urma unei hemoragii cerebrale. Roman ITI JURUL PRINDEREI BANDI. :A rti a relatat vestea prinderei vestitului spărgător Gh. Bălan care are la activul său aproape S0. Ld3 Iaurturi, 1. Zilele acestea a venit spre confirtificare In fața tribunalului local, mandatul de arestare al lui Bălan ,precum și al complicilor săi: Gh.Floare, N. Petrăchel, Eugenia Albu E. Pescăriță, și Din numeroasele sale furturi Bălan a mai mărturisit și un furt de Iochii, săvârșit la d-na Petrovici,pe care le-a vândut la Mărășești. Până în prezent a mărturisit 253 de furturi Poliția continuă cercetă. D.Eufrosina C. Buznea J Boli da femei, venerice, sifilis Consult. 3 — 7 S3. Str. Transilvaniei. 53 Uinta avocați Strada Inundației, No. 8 prin strada Puțul cu apă rece Diplome franceze 6Urtiteîn mâna Pleiada marilor patrioți români care a precedat generației noastre de azi, și-a făcut educația socială și convingerile științifice în școalele din Franța. Lor le datorim înflorirea României de azi. Această înflorire este continuarea evolutivă a operei lor măreață, iar în această operă se evidențiază stilul culturei franceze. Instituțiile noastre culturale pornesc din sâmburi francezi, s’au desvoltat prin energie, franceză și respiră din aerul nobil al instituțiilor culturale din Franța. Facultățile noastre, de medicină, de farmacie, de drept, de litere strălucesc cu deosebire prin profesorii ei cari și-au desăvârșit sufletul lor în Franța, învățământul medicinei în România e opera unui francez, d-rul Davila. Școala veterinară din București e tot opera doctorului Davila, iar înălțarea ei la rangul de Facultate e opera energiei unui veterinar român, generalul Stavrescu, instruit în școalele veterinare din Franța. Atâtea legaturi de afecțiune reciprocă s’a stabilit între generalul Stavrescu și savanții veterinari ai Franții încât — putem dovedi— școalele veterinare din Franța au fost autorizate să dea absolvenților lor titlul de doctor veterinar, după ce profesorii veterinari din Franța au luat și avizul confratelui lor român Stavrescu. Lucrările științifice ale colegului Stavrescu i-au adus înalta onoare de a fi invitat de guvernul republicei franceze să predea un curs de zootehnie la școala veterinară din Alfort-Paris. 2 Ingratitudinea noastră Colegul nostru general Stavrescu s’a prezentat amil acesta la un concurs pentru catedra de zootehnie de la Facultatea veterinara din București, pe care, cum am spus, acesta a făcut-o Facultate. Consiliul profesorilor veterinari au găsit însă că generalul Stavrescu nu îndeplinește condițiunile de a se prezenta la vreun concurs în Facultatea noastră. Consiliul a opinat că diploma de medic veterinar română a generalului e prea veche, iar diploma de medic veterinar franceză a aceluiaș general nu valorează cât o diplomă de veterinar română. Astfel, înaltul consiliu veterinar român, compus din vechi diplomați din țară, cari nu au decât 4 clase gimnaziale, au boicotat cea mai înaltă diplomă veterinară din Continentul European, diploma franceză, eliberată de guvernul aliatei și surorei noastre protectoare, Franța. Urmările Fapta consiliului profesorilor veterinari români nu poate avea altă urmare decât aceea de a fi privat învățământul de serviciile ce guvernul francez a crezut să poată aduce un Stavrescu învățământului din Franța. Generalul Stavrescu, în loc să desvolte știința sa in România, o va desvolta în Franța. De această nesocotință a Facultății noastre veterinare, nu e vinovat ministerul instrucțiunie. Cazul, deci, de a se fi boicotat o diplomă franceză în România nu are gravitatea oficialității. • Din contră diploma franceză a generalului Stavrescu a fost recunoscută ca bună de consiliul permanent, iar ministrul instrucțiunii a luat la timp măsura de a se primi la concurs generalul Stavrescu exclusiv pe baza diplomei sale franceză. Juriul concursului, el n’a vrut să fie seamă nici de decizia consiliului permanent, nici de aprobarea ministrului. Acest juriu va primi la timp de la ministru pedeapsa meritată. Dar juriul e și mai vinovat întrucât, respingând două diplome franceze, aceea a generalului Stavrescu și aceea a colonelului veterinar iortopan, a primit cu entusiasm, la acelaș concurs, pe un român cu diploma de la școala veterinară din Berlin. Acest mister, trebue demascat. Mai mulți medici veterinari români ---------------GXO------------— Problema turei :întrunirea experților franso- englezi PARIS, 22. — Consfătuirile între experții aliați asupra contra propunerilor turce au fost amânate pe Miercuri după amiază din cauza întruniriei consiliului de cabinet englez. In timpul dimineței, experții francezi au examinat împreună cu experții britanici diferitele chestiuni cari vor face obiectul acestei consfătuiri. # Londra, 22 (Rador). — Dl Venizelos va reprezenta guvernul din Atena la conferința experților de la Londra, care se ocupă cu contrapropunerile guvernului din Angora. In cercurile politice se afirmă că șeful guvernului din Atena, colonelul i Plasteras, ar fi declarat că va face tot ce-i stă in putință pentru încheierea păcii. Mai avem de vânzare fire altoite Ambrosi, Fircher și Cump. S. Ajutor de calitate superioară Plecarea misiunilor miliare streine din Grecia Atena. 22. — Dup[ cum s’a anunțat ca m[sura de econemie grei lui elen a hotarat nu mai reinnoiasca contractele cu misiunea na rlă engleză, misiunea militară francez» și misiunea de jandarmerie italiană. Șefii și membrii acestor misiuni vor părăsi în ci ana despăgubirile prevăzute t țrimind în Contracte. Numai misiunea engleză pentru reorganizarea poliției din orașe va fi menținută. Ziarele publică declarațiunile admiratului Smith, șeful misiunei navale britanice care aprobă pe deplin această măsură a guvernului grec. Sosirea reginei Maria la Belgrad Belgrad, 22 (Rador). Regina Maria a României a sosit di la Belgrad la orele 9 dimineața. Suverana a fost primită la gară de regele și regina Iugoslaviei, de persamudul Curții și de ministrul României. COMERCIANȚII UNGURI ȘI „UNGURII CARI SE DEȘTEAPTĂ“ Budapesta, 12. Azi timp de 3 ore dimineața comercianții au închis prăvăliile ca semn de protestare fiindcă oficiul de locuințe vroia să rechiziționeze cu forța 5 magazii, in favoarea unor comercianți, membri ai Ligei „UnGurii cari se deșteaptă“. ORARIUL TRENURILOR PLECAREA I>IN BUCUREȘTI și SOSIREA LA BUCUREȘTI Noi Fete! 18 PRE I OIa No. I Felul ! DELA 11 121 fe 12‘ 131 m mî122 !177 172 16‘ 133 29 16! 171 111 17 12 12 17 23 accehers. » accei. pers. » acces. pers. vceel. pers. »> ccel. pers. » accei. » Expr. Orient accei. pers. accei. pers. * accei. Cluj—Oradea Marea Mare . . Vasui-Iași-Cernăuți • ... • Constanța . Udiovisiffl șora* 1 Kesti Ans «» * Cluj-Oradea Mare Giurgiu port . «»»••• Oltenița port Craiova-1 țărișoara • • • • • Grați. Arad-Budapesta-Viena Munches . San Zürich-Paris . • • » • Vaslui-Iași »«•«•••*» Cluj-Oradea Mare ■ Constanța (Constantinopol Marii) . Pietroșița tâmpuluig C. de Argeș ■ Oltenița port ........ Giurgiu • • Galați .«••••••••• Cermuți-Gr. Chica V.-Varșovia- Praga-Viena-Danzig . . . . . Craiova-iimioara iiiniau .... Cluj-Oradea Mare-B.-Peta Viena- Slamer-tragu Vaslui-lagi‘Chișinău ..... Te u și- A r« d-1 ?.-P es ta- V i eu a- Par!») (Marți* Joi, Duminic. ) Pașcani-Cernauți ...... Grad . • •«*•«.«• Craiova-Timișoara Triest- Paria detnjpon Cluj-Orada Mare . . . . Piatra Oit-Giuru . . ■i*5j . • « • Constanța • • • • Kri • • • 6.30 0.50 7.05 7.10 7.30 7.35 a.00 3.20 11.15 0.00 1...30 15.30 n..20 17.15 17 30 17.55 LUX 18.3 IV.6 10.30 20.00 20.30 21.00 22.00 22.30 23.00 23.15 33,71. 25 40 121 161 12 21 176 lb acest 14 tspr. Orient A2 accel. bi 172 16 137: 174 17îi 30 10 120 m 170 140 134 L fciac 122 2< pers. B 9 acces. pers. pers. » acces. pers. * 9 acces pers. s acces. » per» 9 acces . Or» Oradea Mare-Cluj . « . . • Timișoara-Craiova • • • • Galu Constanța ei . • • • < . fesibiu luat la Olt . . . • • Cernăuți*Pașcani Paris Viena 13 .Pesta-Araid-Te’ușij (M rți, Vinerea, Duminică) Chișinău-lisi-Vaslui ..... . Paris-Triest-Timișoara-Craiov» • Praga.Heluiei-Ostenda-Viena-B.Pesta-Orade» M.Cluj . • . • Buzău ...•*«.•*• Otenița port ..«••••• Danza-Varșovia-Praga-Viena Gr.Ghica WOernfiuți. . . • • • Giurgiu „...................«... O. de Argeș-Câmpu ung-Pietros la Oradea Mare-turj • . . • Constanța (Constantinopoloi) , Gabați Pala-München sen Zürch- Viena- Budapesta- Arad «...«• Galați. • . . . # . * * • * Timișoara*Craiova Oite.nr.aport . . • * • . * • Constanța ..«•••••« Giurgiu port . . . . . • « Oradea Mare-Cluj . Paris-Triest-Timișoara-Craiova. , Oradea Mare-Cluj. .# . • • • Cernăuți-Iași-Vaslui. . • • • • Uși-Vaslui .*.••••»• S 20 5^55» 6.10 6.30 7 01 7.25 7 55 6.1S 830 Ü 10 9.20 9.55 10.35 10.50 11.55 12.25 12.55 15.3c 16 35 30.10 20.20 20.4 i 21 cO 21.51 22 03 22.30 32.45 23.55 ■■SJ i *R POCA La scoală a—Wat—na—ae» * (Continuare și sfârșit) ■ ■ Mișcarea artistica și culturala Na 8’au codit nici părinții, altîo am intrat în primăvară și au și sosit părinții cu stofă la Sibiu, ne-au dus la un croitor ne-an luat măsură șî pe negândite neam trezit domnișori îmbrăcați în haine nemțești, nu mai eram înecii de mai înainte ci studenții de acum și cântecul cel vechiu este înlocuit cu: „Cât trăiești să nu iubești Diac în haine nemțești Gând dragostea e mei dulce El în cartea și se duce“. Acum se îcepe pentru noi adevărata viață de student, că eram în ajun de a absolvi liceul inferior și a treca în liceul superior, dar am pățit ca țiganul le mal, tocmai aci nl s'a infundat și nu din vina noastră, cî din vina cârmuirei. Cine a zis că peștele dela. cap se impute, a zis un mare adevăr, așa că și nouă dela. cap ne-a venit beleaua, adică deln capul statului, noi făurisem niște planuri excelente, toți cei șase studenți cari eram în clasa a patra liceală, puteam deveni după planul nostru sau șease episcaii sau șease miniștri, dar bag seama intențunile noastre au ajuns la urechile imparatului, că ne trezim tocmai prin Martie când începusem a studia, mai cu foc , că un veto din partea drăguțului de împărat, acest veto cu alte cuvinte ar însemna : „Până aci v’a fost boierile, de aci nainte sunteți ai mei“. Ce eram întrucât va avea dreptate șî drăguțul de împărat cu veto al lui. Ajunesesm vârsta cătăniei și cu împăratul nu te poți juca, am trebuit să cedăm și la patru dintre noi te-a scrobit cariera afurisita de cătănie. Cine știe ce ar fi ajuns acești patru colegi dacă nu ar fi fost litania, la mijloc. Legea e lege și pace, colegii noștrii s-au supus de frică bucuros și nu-i mai auzeai cântând cât trăiești să nu iubești ci cântau pe cânmiîle Sibiului de răsuria văzduhul : „Arză-te focul țe neamț De tânăr mai luat în lanț De tânăr făr“ de musta țe Narăguță și te zvață Că de nu te-i învăța Pumn! șî pălmi vei căpăta!“ Au ■ ‘■tat șî au ești natru. nană la finele anului când au primit absolvitorii de patru clase liceale. Am absolvit toți acase liceul inferiorii și ne-am înapoiat pentru vacanță în satul nostru. Cei patru colegi, cărora împăratul le-a scruncinat cariera, cu toate că cunoșteau destul de bine proverbul latin 1 „Duem dii odere paedgogum fecere“, pe baza, absolutoriului de patru clase liceale au petiționat la Mitropolia din Sibiu pentru a fi primiți în seminar în cursul de dăscălie. Prin modul acesta, a dfet un lot de blam acelui vetodem, împărăție, că au scapat de cătănie, deși nu de tot, dar au rămas numai pentru șease saptămâni la honvezi la deprinderi de arme. Când le-a sosit rezultatul dela Sibiu că sunt primiți n seminar, au tras un pui de chef de le-a mers vestea. Acum s'au liniștit oamenii mei șî au renunțat la planurile făurite cu toții șî s'au mulțumit cu epitetul de luminătorii poporului, adică cu titlul de dascăli. Vacanța a trecut, repede și am pornit din nou la Sibiu, unii pentru a continua studiile la liceul superior, iar cei patru pentu a-șî face datoria față de patrie, la deprinderile de armă pentru un timp de șase săptămâni și apoi de a trece în seminar. Cu două căruțe am pornit la Sibiu, in una erau cei patru honvezi și în una eram noi cei doi studenți și pe drum mai glumeam unii cu alții că mergeam alăturea ei ca să râză de noi cântau mai mult în batjocură: „Studentul in drumul său Vesel merge tot mereu când parale-n pungă mare Tot nu cade’n disperare * Gu câte-un popă bătrân Ii mai chiamă la dejun, șî strigau i, gura mare la noi, crimăi filosofilor o să răsturnați Europa cu studiile voastre, numai de nu ne-am întâlni la anul în seminar. Noi incă nu ne lăsăm mai pe jos, că șî noi avem cu ce le răspunde și îi șicanam in modul următor : „Bato vâtul hătălmaș Fac honvezii ruculiș. Iată-ne acum iară în Sibiu, noi ne-am înscris în clasa a cincea liceală, iar ei s-au dus in căsarmă la deprinderi de arme pentru șase săptămâni, apoi au trecut in seminar la cursurile pedagogice. La început ne-am bătut noi joc de ei cu seminarul lor, dar acum le-a venit lor rândul să-și bată joc de noi, că ein seminar trăesc ca in sânul lui Avram, nu duc lipsă de nimic, mâncareau din belșug, locuință de asemenea, ba cei este mai mult au și stipendin de câte 100 fiorini din Fondul Rudolfin, adică atâta cât aveau să plătească în seminar, ce primeau de acasă erau bani de buzunar, la ei tutunul nu lipsea, pe când la ni nu se prea afla. Prin traiul lor au ajuns de invidioșt și nu de puțîne ori am fost gata a închina liceul și a trece la ei in seminar. Să întâmpla adeseori să ne facem câte o vizită in seminar numai să avem prilejul de a creti cori, motivând că am uitat tabachera cu tutun acasă. Noi o duceam rău de tot, că eram numai noi doi, nu șease ca mai înainte. Atunci când nu avea unul tutun, se găsea poate la ceilalți și ne înfruptam unii dela alții, acum cu cine tu te ajuți că noi isprăvim tutunul deodată amândoi. Mî-aduc aminte că toții patru pedagogii ne-au făcut o vizităm o Duminecă după prânz și le-am făcut o primire cum nu s-a mai putut de bună, le-am ești înainte la poartă și i-am întâmpinat cu vorbele : „Bine că v-a adus Dumnezeu că nu avem dela cine să cerem o țigare, de ieri am mai fumat, eram foarte strimtorați, ba chiar disperați. — î-am invitat în camera noastră și am tras masa lângă pat ca. sa putem ședea toți la masă și musafirii au scos tabacherele îndesate cu tutun și ni le-a pus cu un fel de ifos la dispoziție și toți cu țigările aprinse cântam cu un fel de mândrie: „Nu o altă viață cu atâta dulceață Ca viața i]n..i stud"A fuma țigare A goli pahare Este traiul cel mai eraic." Iar de se golește Tot nu pătimește căcî creditul trece peste bani. Am văzut cu ochii cum ne iau peste picior, dar nu puteam zice nimic, că eram săraci lipiți păpământului, bieții părinți, nu-i vorbă ne-au dat ce ni se cuvine, că numai în Vinerea trecuta au fost pe la noi și pe lângă zlotul primit drept rentă săptămânală, că atâta ne dădea pe săptămână, dar am stors câte un zlot pentru un afurisit de dicționar, pe care nu l am cumpărat, dar în schimb ne-am înhăitat cu o ceată de studenți mai cu dare de mână și chiar în seara de Vineri, după ce au plecat părinții noștri am rămas lefteri, nici de tutun nu ne-am oprit, așa că după ce au plecat musafirii și am rămas singură, am căzut pe gânduri și eu cântam în un colț cântecul meu : .,De trei zile necontenit Mănânc la răbdări prăjite Din ele mî-am pregătit. Bucate renumite Ah! bine-a răstata că-l rău Cînd viatul suflă‘11 pungă grea iar tovarășul meu se plimba meditand ca un savant prin cameră și cu ochii țintă in tavan intona și el. Tata tot îmi zice Fiule voinice Lasă-te tu de Măstămății Trasă tractitura, Lasă băutura Și învață alte omenii — Ah, bătrân părinte, Nu știi ce-i studinte Ah ce zile dulci șî timp fiu.. .. Nu aș vrea nici odată Viață mai amară la viața unui studio. Auzîndu-l cântând așa, Fani a* pkaidat șî i-am zis: ce nu te-ai mai săturat de uața de student, când nu ai să-ți cumperi o țigare, ce zile dulci sunt acelea? șî de ne ’caz ne-am pus pe »’âs, ca nu ne durea capul de sărăcie, doar eram învățați de mici cu ea, dar studiul ni se părea cam greu, și când îți lipsește strictul necesar, apoi nici la carte mi-ți poate sta capul, și așa am început a scobâlți, ba ne-am desgustat; așî de carte și părinții noștri au cam băgat de seamă, ca în vacanța Crăciunului, când am cerut din nou câte un zlot pentru dicționar ne-au spus-o verde! ,,Nu era mai bine de voi în seminar să nu vă bateți capul cu afurisitul acela de dicționar, că nouă ni s’a aczit de el cu toate că numai am auzit de el, fără de a-i vedea fața, dar voi, care trebuește să învățați din el în fiecare zi. — Nu-i’ vorbă, fat a sa Fam văzut și noi, cu toate că Fam cumpărat de vre-o patru ori până-nord cin — vorbă să fie. Vorbele părinților cu seminarul ne-au căzut tronc la inima și la inimă fie-au rămas, că în Februarie când am primit atestatele pentru primul semestru, am avut fiecare câte două secunde din pricina afurisitului de dicționar. Când am văzut noi atestatele împodobite cu secunde, ca, să nu ne uităm de viața de student am mai intonat odată un „Gaudeamus igitur. și ne-am luat rămas bun pentru totdeauna dela liceu și am plecat acasă unde am stat până în toamna anului viitor când am intrat în tarma dăscăliei în seminar lângă cei patru tovarăși. La întrebarea celor patru colegi din seminar, că pentru ce nu am urmat liceul și pentru ce am abandonat planul croit așa de bine, le-am răspuns cu latineasca : „Sic transit gloria mundi“. Piki Capitali SIT.CTACOLI’s AZT yINERT OPERA: Bărbierul din Seriile NATIONAL : Hedda Gabier BEGINA MARTA : Labirint'^.' MIC : Școala Cix ° flor. POPULAR :. Cșijuga in căsătorie CENTRX: Sburatonii ALHAMLIKA : Varietăți. MAIESTIC : Varietăți. Primim CONCERTE Vineri 23Martie (Ateneo) Filarmonica cu Richard Strauss. Dumînică, 25 Martie (Ap-Aetz) FilarmoniCB, cu Richard Strauss. Luni 96 Martie (Ateneu) Filarmonica cu Richard Strauss. Joi 12 Aprilie (Ateneu), concert G. Enescu Miercuri ÎS Aprilie (Ateneu), E. Theodorovitch Cerkez (canto) Vigeri 26 Aprilie (Ateneu), E. Theodorovitch Cerkez (piano), EYPOZUT1I Ateneul Român — Saüle Exarcu, „Tinerimea artistica“". Sălile de sus :. petrașcu. Maison d’Art. — yiorescc ..Tains". Mozart — Iser. DIRECȚIA TEA TRELOR Pana la noi dispozițiuni, d. Ion Livescu, subdirectorul general, a fost delegat Director General al teatrelor. BIBLIOGRAFII A apărut LIBERTATEA PRESEI, de Const. Gratur, în editura ziarului ..Adevărul 1, Prețul 5 Ici. CAMUFLAREA AVERILOR INAMICE, trai scrisori deschise adresate ui-lui Vintilă Brătianu, de inginer C. Hosescu, prețuireî 15. ȘCOALA BASARABIEI, revistă pentru cultură, Învățământ, și educație națională, anul V. No. 1—2. CÂMPUL, foaie pentru săteni, anul XVI. No. 5. VIAȚA AGRIGOLA revista Soc. agronomilor, anul XIV. No. 1. Ori s>trămătate MARELE PREMIU BALZAC ...va fi decernat, anul acesta în prima benzină din Octombrie. Manuscrisele au și Început să fie trimise, perioada primirelor fiind hotărită între 1 Martie și 1 Maiu. Publicul parisian speră surprize frumoase, pentru ,la toamnă. Juriul e extrem de serios și face să tremure pe mulți tineri scriitori. Președintele juriului e Paul Bourget. Membrii sunt d-nii Maurice Barrès, Henri Bidon Marcel Boulanger, Elemir Bourges René Boulesve, Gaston Chérau, Léon Bnadt, Henri Duvernois, Daniel Halevy, Edmond Jalony (care « și secretar), Léon Lafage - Jean de Pierrétou și Fortunat Streivski nom O CARTE.„ . .mai citită actualmente la Paris, este Rechercheur la nature de l’amour, de Emmanuel Beri. Autorul s'a forțat în cercetările sale asupra naturei amorului, să stareasca realitatea sentimentelor, contra idealismului contimporan și caracterul lor tragic, contra optimismului biologic bergsonian, REVUE UNIVERSELLE în numărul său din 15 Martie. ..La Revue Universelle“, începe publicarea curioaselor fragmente din amintirile lui Robert de Montesquieu Les pas affacés. Paul Paivre — ale cărui precedente studii asupra datoriilor de războiți a Franței și asupra posibilităței de a le opune o creanță franceză, care să le absoarbă, ni ie amintim — revine asupra tezei sale. Numărul acesta mai conține urmarea romanului lui Alfons de Chateaubriand: Le Britre lucrare de o calitate superioară ; ultima parte a scrierei, La Passion du Marthal de Vauban, de Daniel Halevy și sfârșitul lui Vampire du Monde de d-ni Lecoq și Hagel, în parte», eronicală semnalăm: Rend Johan.net: Les diffie ültét de VEspagne. Scythes: Ce quc M. Harriot ii’a pas vii en Russie, JTenri Rambaud: Les manuels et la crili. que. Georgos Valois: La renaissance europeane et la Campagne pour les Etats generaux, un portrait de M. Gaston Doumergue. de misteriosul XXX, și Le hommC' de Lucien Du. hech. rații timpului. El a fost rău condamnat, aspru, crud, de Pontmartin și de Schérer. Și, mai târziu, Brunetière întări sentințele injurioase ale acestora, îi umind pe Baudelaire „Satan d’hotegarni“ și ,,Belzébuth de table d'hote“. Fpocei actuale îi revine meritul de a fi reparat această stupidă nedreptate. Lui Raynaud îi revine azi contribuția la această reparație. Criticul spune între altele că Baudelaire nu era nici un sceptic, nici un ateu. Era un suferind. „Produs contradictoriu (termenul e chiar al lui) al unui bătrân și al unei tinere femei care semnsase să fie măritată din interi* și nu lară, oarecare repulsiv ®«, disproporția de vârstă și lipsa de afinități ar fi suficiente pentru a-i explica dezechilibrul nervos, natura lui stranie, capricioasă, neliniștită, amestec de zel și neputință. Ernest Raynaud conchide că Baudelaire era un bolnav al lipsei de voință. Versurile lui, în care se dojenește mereu pentru neputința lui, o dovedesc. El se arata, se destinuește, în jumalui său, ca un ..leneș nervos“, având totdeodată „oroare și extaz pentru viață“. De altfel, s’a analizat el singur în „la Fanfarlo", sub trăsăturile lui Samuel Cramer. Iată ce scria el: ,,E, în acelaș timp, un mare trândav, uin ambițios trist și cu ilustru nenorocit; căci, n’a avut niciodată, în viața lui, decât jumătăți de idei. Soarele leneviei, care strălucește mereu în el, îî vaporizează și-i mănâncă această jumătate de geniu, cu care î-a înzestrat cerul“. Moderne, iată una din caracteristicile geniului lui Baudelaire. El crede că toate epocile au frumusețea lor, fiindcă frumusețea vine de la pasiuni. Balzac l-a învățat că până și decorul și haina modernă au valoarea lor estetică. „E cunoscut cupletul asupra hainei negre, — continuă Ernest Raynaud considerațiile lui critice. Acest cuplet, asupra căruia somptuosul poet Laurent Tashade a brodat admirabile variațiuni, a devenit banal. Baudelaire consideră că un Voutrin, un Rastignac egalează pe ereii Iliade și că nu există lectură mai captivantă, mai bogată în eleniente cari suscită interesul, decât aceea, a „Faptelor diverse’4 și a „Gazetei Tribunalelor“. El a simțit sufletul Parisului, sufletul violent ,și turmentat. A simțit poesia acidă a foburgurilor și a arătat — după cum spune Anatole France — ce e încă nobil întri un stringător de petice beat“, „ Redeschiderea alergărilor in trap șî ofestacile Societatea Hipică Boroabă (Clubul Călăreților din București) va ține anul acesta între 25 Mai și 10 Iunie șt.n„ a 9-lea concurs hipic national și o mare expoziție-târg de cai de șea Concursul va dura două zile și va consta din probe de dresaj (categoria A și B) obstacole, sărituri in pereche, sărituri în înălțime, concurs de forță, IMr cu TS special rezervat doamnelor cuplu și individual, etc. Doritorii de a participa și cei ce se interesează de acest sport pot cere programul amănunțit de la sediul societății, str. ,1 C. Brătianu No. 3. București. • «»•*• t* O • ip! JMMI (Studiu critic, or, Ernest asynsisd, «d. dtarntr) Noul studiu, critc asupra lui Charles Baudelaire apare la vitrina pariziană sub semnătura lui Ernest Raynaud , poate cartea cea mai complectă, mai inteligentă și mai sensibilă, care s a scris asupra ciudatului autor al nemuritoarelor ,,Fleurs du mal" Ernest Raynaud studiază formația poetului născut dintr'un tată sexagenar și o mama nevropată și o urmărește dealungul unei existențe scurte și nenorocite. Charles Baudelaire a fost un adevăr, neînțeles de familia lui și a avut împotriva lui, afară de o elită restrânsă, pe criticii site Ooncirs hipic national — ¥u târg expoziție de cal ce șea — Alergările de trap și obstacole cari nu s’am putut ține în timpul ernii din cauza timpului nefavorabil, se vor inaugura Duminică 25 Martie. Pe program figurează și o cursă de obstacole și de trap dintre cari una pentru caii născuți și crescuți în țară la care vor lua parte cai din hergheliile d-lui Colibaba, Gâmpeanu, Cicer, It.-col. Georgescu, V. Andreevsky. an "•••«Mirt*»*• 0» Presa și distrugerea pădurilor Statele Unite, văzând că faimoasele sale păduri virgine sunt astăzi aproape distruse de fabricile de hârtie, deci de presa care consumă formidabile cantități de hârtie, încearcă să se folosească de maculatură, absorbind cerneala imprimeriei cu o argilă numită bentonită, pe care o găsesc din belșug în cenușile vulcanice. Această argilă dizolvă cerneala și lasă hârtia foarte curata. O instalație actualmente în activitate, a curătat prin acest procedeu 1.500.000 kgf. hârtie de ziar, care poate fi din nou folosită fără să-și fi pierdut calitățile și care este foarte eftenă. Se speră că se vor curați anual peste 2 milioane tone de ziare vechi. Dr. M. lambra Str. Isvur 44 Consultații 1—4 pm. thelefon 24/79