Epoca, martie 1923 (Anul 42, nr. 48-74)

1923-03-28 / nr. 71

A.n .xvi> o. zi in toată tara; c. 1 Leu Exemplarul ABONAMENTE: IU» an . 5 -l 1 { Í 5 . ,5 . I • L*1 300.— eirni .!!'!! M ' 1 . mo-3 ; > ! .1 î • Í * « 5 ; 75 — Fentru străinătate lei Șase sute Preoții, învățătorii și țăranii, vor plăti pe an 200 lei. pe 11 luni 100 lei. Fondator: NICOLAE FILIPESCU Martie 1923 in străinătate: 2 Lei Exemplarul A > l X CIUR I: Se primesc la administrația ziarului și — toate Agențiile de Publicitate — REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA CALEA VICTORIEI No. 70. Etajul 1 Telefon 7/03 VOTAREA CONSTITUȚIEI CAMARILEI Majoritatea de două trafii a Camerei,—adică 262 de liberali zămisliți deputați din violarea urnelor, anume pentru a executa ordinele d-lui Brătianu, a votat Constituția pusă la cale la Buftea. Constituția Camarilei s’a votat și mâine sau poimâine va fi promulgată. Țara întreagă însă s’a rostit împotriva ei și o Constituție care nu reprezintă voința țării, care cată să fie impusă în contra vrerea ei nu poate trăi. Constituția Camarilei a fost votată de minuelor, dar ea nu va avea ratificarea țării,aceasta o știe până și d. Brătianu. Constituția de la Buftea nu va trăi. S’a votat ionii Brătianu și Știrbey au putut răsufla pentru o clipă... în putearea pestilențială provocata, spun unii, de Constitutia însăși, iar după alții de o fiolă oarecare. — Camera a votat ..monstruozitatea juridică'* prin care d. Vintiă își asigură proprietatea subsolului și toți frații la un loc »cepă de dreptul control al Piesei. Tot bîj foctiî duhearet subsoftíéte Vóful a fost proclamat ca un“ rânjet al anomaliei *vremuritor.. ca o înfierare cu fier roșu a moravurilor politice din România Mare, din anul de la Isus Chirostos una m*e nouă sute douăzeci și trei de banchet trebue să fi tras aseară Camarila! Rezemată, pe pompe de incendiu, de a căror apă nu va întârzia să fie luată, pe baionete înroșite de indignare împotriva, mișeliei ce sunt puse să apere. Constituția de la Buftea, a fost. • votată. . Toate partidele populare, reprezentând unanimitatea țării au fost împotriva ei, minoritățile etnice de asemenea presa Întreagă, atât cât, i-au îngăduit fâșiile veciiei Constituț’i scăpate din foarfecele generalului electoral Văitoianu. ca o altă reprezentantă a unanimității țării s’a rîdicat și ce împotrivă-i, personalitățile țării cele mai de seamă au arătat lămurit că ceea ce se încearcă fi. o monstruozitate juridică și un asasinat împotriva unanimității, — țara fnsâșî strecurată printre baionete și șuvoaie de apă a somat pe cumnatul prințului știrbey să nu-î încerce prea mult răbdarea. Tot ce mișcă și gândește în țara aceasta ,s’a pus de-acurmezișul, — și totuși Ifredcă 262 de slugi prea plecate, numiți Prin decret nocturn „reprezentanți ai națîu«*** au jucat , așa cum a cântat șeful, Constituția a fost votată-Așa își trichipue d. Brăi Sanu. B-sa își închipue că inconștientul vot dat cu mâna la nastre cei 262 de oameni, votați la rândul lor de înconștientele urne, pot, da. tărie Constituției camarilei. Dar se înșeală amarnic și -n va trece mult până se simtă. Constituția este esența tnfaregei legislațiuni viitoare, după care țara înțelege să se lase guvernată de mâna de oameni cari formează nu. Constituia trebue guverastfel să emane de la țara întreagă, printr’un consens al tuturor reprezentanților ei adevărați, — trebue să exprime voința ei și numai a ei. Și tot astfel o Constituție care nu este voința țăriu are încă inici o putere, de viață. Fiindcă mai presus de orice votare, mai presus de orice promulgare prin „Monitorul Oficial“, Constituția trebue să aibă votul țării, singurul care dă tărie. Constituția trebue să aibă ratificarea țării iar Constituția d-lor Brătianu care nu are decât sprijinul camarilei, nu poate avea cu nici un preț ratificarea văreî care dintr’u început sa ridicat hotărât împotriva ei. Astfel Constituția aceasta n'are decât valoarea unei distracții meșteșugită în fmilie șî numai pentru bucuria familiei. Ce bucurie trebue să fi fost aseară în sânul camarilei! Și ce banchet trebue sa se fi tras pentru reușire jucăriei! D-nii Brătianu au putut răsufla o clipă. Dar numai atât. Și clipele trec tot atât de repede ca și Constituția camarilelor. Sri, la Cameră Trei acte și o pauza ACTUL I. •— D. Iosif Popovici cere evacuarea câinilor vagabonzi, cari rod în stradă ciolanele cuvenite guvernamentalilor. D. Văitoianu promite că va da ordin generalilor Davidogbi și Nicoleanu să-i ude ca să miroasă a câini plouați sau să le atârne câte o decorație (a sa Maltezeanu) de coadă. D. Iorga se enervează și amenință pe d. Nistor cu o interpelare care-i va durea. —,Nu vă purtați bine cu mine cu toate că m’ați silit să vă iau apărarea. Mă tem domnule Nistor, c'o să vii să mă rogi să tac!... PAUZA D. Iorga continuă in pauza — ședința fiind suspendată — intr’un grup de deputați. Auzi iorirude să se pună Nistor cu mine. Domnule, eu când fioeăesc, vând lâna in piață. (Să ne ierte d. Iorga dacă am mai auzit șî următoarele:) „Nu vedeți că nici șobolanul cel mare nu ișî încearcă colții cu mine“. Ii dau termen trei zile. lui Nistor ca să-și ceară senze, de pe banca ministerială. ACTUL II. — Dialog. — D. Brătianu: Guvernul e emanația parlamentului. — D. Iorga: Credeți serios? — D. Brătianu: Guvernul e al parlamentului. * . — D. Iorga : Dv. sunteți tata parlamentului. — I. I. C. B.: Ași vrea sa vad cum va fi parlamentul d-voastră. — N. I.. Și eu o sa fiu tata parlamentului meu. Dar o să fie deosebire de mamă. Eu o să-l fac cu națiunea pe când d-voastră Tați făcut cu urnele... ....D. Florescu-Dolj vorbește in chestia antisemită dela ora 8 — 7 D. Ianculescu-Romanați aplaudă de unul singur. ACTUL III. — Se votează cu apel nominal Constituția camarilei. In aer se răspândesc gaze mirositoare. Constituția e votată cu batista la nas. Anchetă, cercetări. D. Ionel Brătianu mulțumește. D. Iorga declară că după cum d-sa a dat sprijin guvernului liberal, speră că opoziția liberală ii va da sprijin guvernului său. Sau: scoală-te tu să mai stau și eu. Cortina. mPOCRIT etCo, Batalia de la Buftea In ziua de 5 Septembrie 1911 generalul Galifenî, trimetea cu automobilele de Marna garnizona Parisului. Aceste detașamente căzând In flancul armatei lui von Kluck determinau victoria și scăpau Franța. Alaltă ori generalul Văitoianu a salvat România. Aflând că Camarila era în pericol la Buftea, ministrul de interne a pornit cu camioane automobile, un general de brigadă, mai multe regimente de infanterie cu mitraliere, un judecător de instrucție și parcul de aviație de la Cotroceni. Lupta a fost crâncenă! Inamicul a resistat cu Îndârjire, împrăștiind la un moment dat gaze asfixiante care au pătruns până în pivnițele cu subsoluri ale colonelului Știrbey. La ora 5,15 situația devenind critică d. Brătianu ceru sută* rîm. O saca și două tulumbe porniră în acel moment din București sub conducerea generalului Nicoîeanu. La 5,35 prima linie de tranșee fu ocupată de armatele noastre. La 6 bătălia era câștigată printrun atac de flanc. Buftea scăpa de urgia vrăjmașului. Numeroși prizonieri au căzut in mâinele armatei Văitoianu. Aceștia au fost porniți spre București unde si să ia interogatoriu. Colonelul Stîrcey a fost înaintat la gradul de general. Generalul Ștefănescu decorat cu trecerea Dâmboviței România Mare poate fi linistită. Camarila a repurtat o stranicită victorie pe câmpul dela Buftea. H Ei Ndi După introducerea tuturor fosilelor cari am prezidat la ridicarea partidului liberal pe treapta inaltă, zidită ’’’pe spinarea țarei, vorbim de introducerea mumiilor liberale in Senat, pentru a asigura tuturor moșilor le pensie, pentru Urintă de vârstă politică, un joc de somnolentă, guvernul d-lui Brit Hazm, prin mâna pudicului domn Bana depune, azi, noua lge de organizare a teatrelor care da directoruhu general al teatrelor o polița de asigurare pe cinci ani. Acest dimm ■ in vederea implinirei încă a unui liberal, constitue o lovitură de ultimă oră, dată, poate, pentru ca studentiuala fiicei partidului liberal, de a fi detonat cât mai iute de acolo limb nu fost cocoțat nici prin grape lui Dumnezeu și nici prin pornțf națională. . • . Să fie sigur insa d. Văljean *■ foarte simpatic ca autor— nu și dom idei sate i se va plăti, la debarcarea guvernului, cu aceiași monedă cu care au fost plătite și d-lui Cocorăscu, de pildă, serviciile date la bază unui contract, la opera română, contract considerat că un simplu petec de hârtie și ca atare rupt Asta e soarta polițelor date de liberali, cu girul d-lui Bariu și cu scadenta pentru viitoarea guvernare liberală, AffUVT Pentru cei ce vor împământenirea Goníonna art. 133 din Constituție, împământenirile făcându-se prin consiliul de miniștri, unde sunt tare, mă ofer să duc la bun capăt orice cerere de împământenire, orice origină ar avea petiționarul. In special ofer sprijin streinilor năvăliți din stepa Ucrainei. ‘ Taxa 10.000 lei de persoană pentru copii fac reducere ZAPCUÎL că, Pentru a treia, oara, Duminicin ordinul superilui de la interne— slugă plecată a Brătienilor —1anuala Țorei a fost pusă in slujba partidului liberal si in aceia a tuturor persoanelor mai oficiale sau mai puțin oficiale cari, împotriva erei întregi, voesc, să se imjprmă cu anatsâim la condu oa hulubei. GENERALUL ARTHUR WAITGIANU ministru de interne .După acum se vede, din clișeul de mai sus, zapedd îmbătat, de succesele obținute în ultima săptămână s'a mai îngrășat, iar figurări pare satisfăcută ca a unui om care nu are nimic pe conștiința sa. Mitropolitul Sofiei la Constantinopole Constantinopol, 26 (Rador). — Mitropolitul Ștefan al Sofiei, a sosit la Constantinopol intenționând să înceapă tratative cu autoritățile turcești pentru găsirea modalității de a se reîntoarce la vetre refugiații bulgari din Tracia. Totdeodată mitropolitul va trata cu reprezentantul guvernului kemalist chestiunile școlare și bisericești din Tracia Constatăm de frica nouei constituții Libertatea individuală este garantată de Constituție. $mpactul fundamental și tentativa de Consituție pe care d-nii Brătianu încearcă s-o izba țe asta împotriva țării, spurn lămurit că : Oricine are dreptul să se întrunea«ă, iu afară de piețele și drumurile publice. Ca o întărire a acestui mare principiu cei strânși la clubul Partidului National, Lunea, trecută, au fost sechestrăți acolo și stropiți cu pompele. Oricine la asemenea întrunire are dreptul să-și spună liber părerea in chestiunile cari fac obieeiul întrunirea). Traducerea in fapt acestui, alt principiu consiliuțional este... Vezi ce s'a întâmplat întuhteca aceasta la Buftea, libertatea presei este garantaă, numai răspunderea ei este reglementată, far că urmare ziarele sunt petecite de foarfecele autorităților din Basarabia, iar ziariști are et 4i în exercițiul functiunei, inainte de a fi scris ceva asupra faptelor care nu convin guvernului. Etc., etc., etc. Noi ne grăbim să facem aceste dureroase constatări înainte de a intra în vigoare noua Constituție. Cine știe, poate că guvernul ar putea vedea nu.de o... calomnie cu privire la viata privată a d-lui Brătianu sau a colonelul Știrbey. Si pe urma ? Iată intrebarea firească ce se pune ca răspuns la afirmația liberalilor că votează constituția. Da,se votează! Ei, și pe urmă? Ce urmează după lăsarea cortinei care ascunde această prostituție ? Care e actul al doilea și cine ii va juca ? Căci pornim de la o premiza sigura, pentru a ajunge la o concluzie logică: perpetuarea la infinit a guvernului Brătianu la cârma țarei e o imposibilitate fără pericolul unei grozave revoluții. Prin urmare, prin deducție logică, mâine, pointâlne, peste timp mai îndelungat, guvernul Brătianu va trebui să plece. Dar o țară nu poate rămâne fără guvern oricare ar fi forma ei de guvernământ. Deci, după d. Brătianu va urma altcineva, indiferent cărui partid politic va aparține. Căci să ne înțelegem: guvernarea tărei prin alte 2 combinații in afară de partidele politice e iarăși o imposibilitate. In această ordine de idei și dat fiind cuvântul hotărât al șefilor de partide, oricine va veni după d. Brătianu va declara Constituția familiei sale ca inexistentă. Lipsește in această privință numai părerea comuniștilor care nu s-a produs și cari poate vor primi-o. Și atunci? Din două una, ori după d. Brătianu urmează d. Moscovici șî Cristescu cari poate vor accepta Constituția celui dintâi, ori Constituția cade. La aceasta s'a gândit vreodată Regele ? Ori poate în sistemul camarilei palatiste s'a găsit vre-un mijloc de guvernat țara fără guvern? E o chestie simplă, dar la care un monarh mai puțin ocupat ar gândi serios. Desagregarea sufletească ________ Din încăpățânarea guvernanților se seamănă ura si zavistia în țară Încep prin a-mi mărturisi orsce ani pentru liberali. Nu ca oameni, nu ca partizani ai unui or, odios și urăsc, ci ca partizani ai unui regim de teroare, ca partizani ai unui sistem de guvernământ care a dus la eșafod pe atâți oligarhi, in țările unde, adevălrata redeșteptare a conștiiței ■ drepturilor a venit cu o mai bine" , de o jumătate de veac în urmă. Anul redeșteptării la noi a fost scăldat în sânge; sufletul mișcării, oameni cu vederi largi ai vremei, au fost întemnițați sau trimeși peste granițe. Atunci, când in Statele civilizate răsunau larșurile libertății, la noi se prohedea proclamația de la Izlaz. Nu am avut, propriu zis, putința de a ne îmbăta de senzația orizontului larg pe care îl deschide libertatea câștigată cu sacrificii. Și ne trebue senzația aceasta tot atât de mult cât ne trebue libertatea. Trăim acum ceasurile, dimineți, când imbinându-se ziua cu noaptea, prin norii căror i-i încă greu să se desprinde de muchea însângerată a dealurilor, pătrunde o suliță roșie, o para lungă de toc, primul crainic al răsăritului. • Crainicul răsăritului nostru la o viață nouă a apărut, ne urâm unii pe alții. Și ne urâm cu tot mai multa patimă, cu cât ne dăm seama că dispărem din cauza celor pe cari îi urâm, și suntem urâți fiindcă redeșteptarea noastră însemnează năruirea lor, dispariția lor complectă.* Ura e primul simptom al tendinței spre înfrățire. E un paradox, dar numai în aparență. Ura e însăși începutul desagregărei sufletești. T tot ce ne poate înspăimânta din ura care ne frământă astăzi, care ne aruncă pe unii contra altora. Ideile au evoluat de la ultima formulă a Franței, spre exagerările leniniste din Estul european. Peste noi au trecut amândouă formulele fără ca să ne imprime insă influența lor. Am dat dovadă poate de caracter tare, poate de nepregătire pentru o democratică călăuză, de guvernământ. Caracterul tare s’ar putea potrivi conducătorilor maselor populare, nepregătirea însă a fost a acestora. Astăzi masele sunt pregătite. Chemarea la vot universal, la contribuție universală pentru asigurarea bunurilor țarei, războiul, au trezit massele pentru libertate, pe care o cer atunci când li se dă ,știrbită, pe care vor ști s’o ia atunci când li se contestă. Dacă în manifestațiile populare din țară ,s’ar fi lăsat libertatea protestării contra știrbirei drepturilor, nu s’ar fi atras manifestanților atenția asupra unui pericol mai mare, rezultat din suprimarea complectă a libertăților,din goana nebună după oameni pe străzi, din arestări, din masarea trupelor prin sate. Știrbirea aparentă, s’a demascat lăsând să se vadă suprimarea. Masa, streină de mișcarea, din trecut, se găsește perfect conștientă in fața mișcării .. .. și cere drepturile — și le va lua. Dacă în locul orei contra acestei nmse, liberalii ar fi răspuns cu măsuri largi, înpăciuitoril, masa era cucerita. Dar le trebuia și Joia și altora bejiu’ stăpăniriei dictatoriale de inevadare, și’n loc de-o adreiv au dolânțuit o furtună de învrăjbire. Massa nu mai vrea astăzi legile altora, le vrea pe-ale ei, își dă «pania cu pericolul tuturor li Mutaților, pe cari le-a avut până acum știrbite, e in partidul liberal și acoliții lui de sus și de jos ; își dă seama că atâta timp va există acest partid,— la cârmă sau în opoziție, — nu se vor abătea nenorocirile de pe capul țărei. Acest partid trebie să dispară ca un anacronism periculos, ca un asemănător permanent de zavistie, că elementul cel mai amenințător al coheziunei sufletești, singura armă care ne-a făcut să trecem nevătămați de-a lungul veacurilor, oricât de grele ar fi fost ele. Fără partidul liberal, ni-i ușoară evoluția, cu partidul liberal e inevitabilă cealaltă formă regeneratoare. Coperișurile noastre Înțelepciunea românului la alte tării 'chirifdici învățați, nu cu 10—în la sut și analfabeți ca a noastră, se utisează în documentarea silnică a invântătorilor citate din marii, cișgetători, dicton ne in toate limbile, mărguțMingeroașe. La noi, afară dej fugetarea publico-filosofică a d-lui Chirculescu, de la Putna, soi de argumentarea filosofico-financiara a d-lui Vintilă, se utilizează de obicei zicala, proverbul popular. Bun râu, românul își compleetează gândul cu truda gândurilor altora, contribuind bine înțeles și el la îmbogățirea folclorului. Pentru contribuție la acest folklor noi am rânduit- im concurs cititorii cari ne vor, trimite mai multe proverbe, noi sau vechi, cu caracter precis național, vor primi ca premiu o colecție de conserve „Știrbey“, din fabricile de b Buftea. Primul concurs se învârtește trjurul cuvântului „CAP. Exemple . Unde nu-i cap vai de picioare Cepul face, cepul trage. La așa cap, așa căciulă. Peștele dela cap se ’mpute. Concurenții vor trimite scrisorile lor pe adresa redacției f’" '«lut. ’ ■ [UNK]