Epoca, iunie 1929 (nr. 96-121)

1929-06-11 / nr. 104

2 ,,EPOC** PAGINA DOUA Literatură - Știinfi­c Teatru - Sport Prințesele vagabonde îngrozită de teroarea dezlănțuită la­ începutul revoluției ruse, când sângele curgea râuri-râuri pe­ stră­zile marilor orașe, Hélène Battieff, cu inima îndoliată de pierderea tâ­nărului ei soț împușcat de bolșevici, cu o legături că la subțioară care ascundea sub sărăcăciosul înveliș, pietre prețioase, părăsi pentru tot­deauna Petersburgul, orașul copilă­riei și amintirilor fericite. In învălmășeala armatelor de re­fugiați, tânăra prințesă se strecură sfioasă, timidă, prin lumea pestriță, străină de preocupările și necazu­­ria ei, dar înfrățită prin sentimen­tul­ de suferință comună. Primul popas a fost România unde a rămas câteva zile.. Apoi a venit Germania... Berlinul... Nebunia războiului a cuprins și acolo mințile tuturor. Prințesa Hélène Rattieff, condusă de un­ cunoscut a pătruns în viața mondenă și risipitoare a Berlinului ca să uite tot răul suferit și ca să-și alunge obsesia chipului drag care a­ rămas culcat la pământ de gloan­țele vrăjmașe. Frenezia cheltueliior era atât de puternică, încât în mai puțin de trei luni a fost risipită toată co­­moara de bijuterii care i-ar fi a­­juns să trăiască timp de doi-trei ani. Apoi a urmat deznădejdea... Când banii ei au sfârșit și odată cu ei și mesele bogate, prietenii s’au evaporat și ei, încet, încet. Fără prieteni, fără bani, fără speranțe în viitor Hélène Battieff hotărî să se omoare. Se împușcă, dar e salvată la Vreme și se alege cu patru săptă­mâni de suferință. Părăsește apartamentul luxos costisitor, amanetează ultimele res­ti­turi de bijuterii ,,sfinte“, vinde ro­chiile pe un preț de nimic și pleacă la Paris, căminul tuturor refugia­ților, întâlnește chiar din gară compa­trioți și se lasă condusă de ei. încearcă pe rând profesia de .C chelneriță la un mare restaurant din Bd. des Italienus, întâlnește ca o primă dar fiindcă condiția, o­­brăznicia patronului părăsește , lo­calul și intră la ,,Madeleine“ coa­feză. Peste două săptămâni, în lucru, o americană mlădioasă plin se răstește la dânsa și o umilește față de clienții salonului. Hélène Rattieff, fără un gest de revoltă, fără un cuvânt de reproș, se îndepărtează își scoate halatul de lucru, se îmbracă și părăsește pentru totdeauna salonul de coa­fură. Rând pe rând, Hélène Rattieff a­­junge vânzătoare la o parfuméria, manequină model la un pictor pe Champs-Élysées, profesoară de limba franceză și engleză și mai apoi guvernantă la o familie de a­­uu­ricani. Sub aspectul acesta am cunos­­cut-o pe blonda Hélène Rattieff, atât de frumoasă în resemnarea ei înțeleaptă și admirabilă. Americana cu gusturi și pretenții de parvenită, dădea sfaturi și co­manda prințesei Hélène Rattieff. Și totuși câtă liniște aparentă, cât senin și nepăsare ascundeau re­volta și durerea sufletului mult în­cercat și chinuit al frumoasei prin­țese Hélène Rattieff, a FEDORA Reorganizarea Curții de conturi D. Mih­ai Popovici, ministru de finanțe, va depune în actuala se­siune a parlamentului, proectul de lege pentru reorganizarea înaltei Curți de conturi, d­e ase­­menea, va mai fi depus și proec­tul de lege, referitor la reorgani­zarea contabilității generale a Statului. Azi: CĂRĂBUȘ : Revista In Plin cu d. C. Tănase. OTETELEȘANU: Rămâi le nevas­ta ta cu V. Maximilian și C. To­neanu. GRADINA SCALA (COLOS) : Me­moriile unui burlac și revista Lele cu scurteica verde. CINEMATOGRAFE CAPITOL: Ultima dragoste a lor­dului Astor. TRIANON: Mascarade d’Amour și Nocturne. ODGON : Un ceas de pasiune. LUX : Buze încătușate. SELECT : Domnișoara de la m­ ans. curo. LIPSCANI: Femei pasionata SELECT: Păcatul dragostei. ELITE : Ulița plăcerilor și revista „Eu mâna ți-o sărut madame". BULEVARD PALACE: Frați de arme. M. VOICULESCU: Vârtejul dra­gostei. icswli­ci Hasfalai lui lon lahovari Duminica dimineața s’a dezvelit în arcul Carol bustul lui Ion Lahovari. După terminarea serviciului divin a vorbit d. Mrazec președintele co­mitetului de inițiativă, d-sa a spus: Din șirul vrednicilor sfetnici ai regelui Carol, o figură distinsă se desprinde, luminoasă prin însușirile sale de om și român, prin eleganța manifestărilor, prin activitatea rod­nică în folosul țării sale, pe care a servit-o cu dragoste nețărmurită până la sfârșit. Pomenind, azi, aici, în mod solemn numele lui Ion Lahovary, mă simt fericit fericit să pot exprima deodată cu­ omagiul de admirație și recunoș­tință ce datorăm acelui om care în modestia firii lui, a ținut mai mult să realizeze lucruri bune și lucruri mari decât să se știe că sunt făcute de el. Face apoi biografia lui Ion Laho­vary și arată activitatea sa ca minis­tru. Nemiloasa sosire a morții prea tim­purii i-a răpit fericirea de a vedea împlinirea menirii istorice a neamu­lui, prin crearea României Mari, u­­nul din visurile tinereții sale. încredințează apoi monumentul d-lar ministru al agriculturii și pri­mar al Capitalei spre a-l păstra cu îngrijire, alături de celelalte podoa­be din parc. D. MIHALACHE, ministrul dome­niilor . Recunoștința este podoaba bi­nemeritată a muncii și a necazului îndurat ca să faci bine pentru seme­nii tăi.­Reprezentând ministerul agricultu­rii, simt vibrând sentimentul de re­cunoștință datorit nu numai de a­­cest minister, ci de însăși viața agri­colă a țării — pentru memoria ace­luia care a știut cum să o trăiască și cum să o slujească de pe scaunul ce i-a fost încredințat la vremea sa. Ion Lahovary a înțeles să facă o politică, înțelegând să gospodărească bine, cinstit și cuminte, bogăția țării, care este agricultura. Cu mijloacele ce i-au stat la înde­mână, el a știut să se ridice și să ră­mână, unul dintre cei mai buni mi­niștri de agricultură și domenii, ce i-a avut țara. Arată că I. Lahovary este autorul legii pentru amenajarea și punerea în valoare a terenurilor inundabile și a legii pentru arendarea la obștii­le să­tești a moșiilor aparținând statului și așezămintelor publice, precum și a legii pentru punerea în vânzare la țărani a pământurilor cultivabile din bunurile de mână moartă. In 1906, I. Lahovary face să se vo­teze legea pentru înființarea expozi­ției și a parcului Carol. Acest parc este expresia frumuseții, este îmbinarea fericită a bogățiilor și frumuseților solului nostru, cu sufle­tul nostru. D. ministru MIRONESCU, aduce elogii lui I. Lahovary, care a fost și ministru de externe și ministru ple­nipotențiar al țării la Paris. D. I. BUDIȘTEANU, fost coleg cu I. Lahovary în două ministere, arată că acesta, pe lângă celelalte calități, era un suflet mare. Era tipul acelui vir bonus al latinului, care prin înalta sa valoare morală, mărea însemnăta­tea aleselor însușiri cu cari îl înzes­trase Dumnezeu, își amintește cu câtă râvnă și avânt a munci I. Lahovary, întrebuințând tot ce a fost posibil spre a realiza această frumusețe a Capitalei, parcul Carol. In consiliul de Coroană din 1916, Ion Lahovary a fost eroul zilei, căci el a combătut părerea care ne-ar fi făcut să scăpăm ocazia unică pe care istoria ne-o dădea de a înfăptui uni­­tatea națională. D. BOSNIEF PARASCHIVESCU, în numele sindica­tului proprietarilor ur­bani, aduce omagiu de recunoștință marelui bărbat de stat Ion Lahovary, care a ilustrat politica țării, tribuna parlamentară, iar pentru proprietatea urbană a fost factor îndrumător cu fapta și cu cuvântul. Acest bărbat de stat a fost pentru dreptate, și dreptate s’a făcut; a fost panteu triumful neamului nostru și ivo­mul nostru a triumfat. D. D. DOBRESCU, președintele co­misiei interimare a Capitalei arată ac­tivitatea rodnică a lui Ion Lahovary și ia în primire, în câmnele primăriei, .Monumentul. După terminarea cuvântărilor, s’a desverlu­it bustul, pe avelul căruia se a­­filau depuse coroane de flori din par­­tea funcționarilor ministerului indus­triei, institutului geologic și nume­­­roase jerbe. Solemnitatea s’a termin­at la ora 12 și jum. 5 L­ISTA OFICIALĂ DE PRETURI AUTOMOBILE OLDSMOBILE « «« ♦ [UNK] .. "„„„­­„­x..........** ** Lei 225.000.— RifflogpȘr 2­4 loaori .. .. „.............. “ „„„­-““­«­“Lei 22.000.— Sa SaÎL ctfodrtaere Mrnwkik­S, 5 locuri, 4 uși ..............-------„»„---Lei 285.000.— Laodiaa S © d#n, eooanoere interioară, 5 locuri, 4 uși........................................... Lei 295.000.­~ Censilh^irt $4 locus»---------------------------------------------------------------------Lei 250­ 000*— AUTOMOBILE BUICK model 1929 Master Six ÎI Faolo Sport 5 lo&lit........................................... - ---------------Lei 360.000.­Leastă, conducere interioară, 5 locuri, 4 uși .. .. Lei 450.000.— M» ‘ *1' 44 RdI Edster Tc­lledo 2/4 strîn­jiri „••••••«• •»»­•»•» •• *♦«•«•»« „Lei 420.000.— ■ Torpedo 7 locuri­­........... —­­♦ •• w­a « H­M #­i » «unu* „Lei 480.000.— 20.— 00 Sfidiu, conducere interioară, 7 locuri, 4 uși Lei 630.000.— 29 — 54 CG. Coupe transformat»­ (Cabriolet) 2­4 locuri Lei 525.000.— 29j1» 55 Torped © Sport, 5 locuri .................—........................................Lei 495.000.— Aceste prețuri se înțeleg Inclusiv toate taxele Autalbbutere Etskek sunt cetapate în felul următor: StocMele închise? 27, 50, cu 5 roți disc și 5 cauciucuri montate Mrodelete deschise: 44, 55, 54CG cu 6 roți metalice și 6 cauciucuri montate Modelete deschise: 25, 49 cu 4 roți de lemn, 5 genți amovibile și 5 cauciucuri montate Automob­ice Oldsmobile sunt echipate toate cu roți disc, 5 genți amovibile și 5 cauciucuri montate. Toate modelele noastre sunt echipate cu bare apărătoare în față și în spate. R­omania Motors s. a. Birouri — Expoziția — Piese de Schimb — Atelieri de reparație București­­ ar 42, Bulevardul I. C. Brătianu (în clădirea Garajului Ciclop) Telfon 221/78 +1 223/03 Rj>jvreíohiahta Automobilelor BUICK & OLDSMOBILE Excursia societății „maicii Italiei“ la Italia Societatea Academică ,,Amicii Italiei“ a lăsat definitiv următorul itinerariu pentru excursia organi­zată în Italia : Plecarea din București la 1 Iulie, peste Jimbolia la Zagreb, Postuma (cu vizita Grotelor), Trieste, Vene­zia (cu Lido, Burano, Milano (cu Monza, Certosa di Pavia, Lago di Como și Maggiore), Torino (cu Su­­perga), Genova (cu S. Margherita, Rappallo, Pagli), Pisa, Roma (cu Ti­voli, Ostia, Frascati) Napoli (Pom­pei, Capri, Sorrento), Roma, Peru­gia, Firenze (cu Fiesole), Venezia, Trieste, Fiume de unde trecând peste Abbazia-Montemaggiore la satele locuite de Istro-Români, iar de aci din nou peste Zagreb, cu so­sirea la București pe ziua de 14 August a. c. In diversele centre universitare pe la societățile surori „Amicii Ro­mâniei“ și la frații noștri Istro- Români se vor pune bazele a zace biblioteci cu cărți în majoritate scrise în limba italiană despre țara noastră. Pentru bibliotecile anun­țate mai sus avem pân’n prezent a­­proape 6000 volume de la Casa Școa­­lelor, Fundația Regele Mihai I, și Institutul Sud-Est European. Pen­tru această excursie și-au promis concursul d-nn­ prof. univ. N. Iorga,­­Ramiro Ortiz, S. Mândrescu, Clau­­diu Isopescu, Leca Morariu cari vor conferenția despre România pitorească în diversele centre pe unde vom trece. Excursia este aprobată și reco­mandată cu multă căldură de onor­ rectorat. Suma întreagă pentru stu­denți, drum, casă, masă, viza pașa­portului etc., etc., de 12.000 lei. Pen­tru diverșii membri însă cari au dat un concurs eficace societății, se a­­probă reduceri chiar până la 5000 lei. Vor lua parte și 4 membri spri­jinitori, un doctor, un ziarist, etc. Paralel cu această propagandă so­cietatea acordă la 5 studenți, se­lecționați și recomandați de Px*eșe­dintele de onoare d. prof. dr. Ramiro Ortiz, 5 burse a 10.000 lei, pentru cursurile de vară a Universității din Perugia. Maurei extraordinara a a. 0.1. l.-i§ai PROTEST CONTRA ADMITERII ȚILOR INSTITUTELOR TECHNICI ABSOLVEN­UNI­VERSI­­TARE IN CORPUL TECH­NIC AL STATULUI Asociația generală a inginerilor din Român­ia (AGIR) a ținut Du­minecă dim. o adunare generală ex­traordinară. A presidat d. ing. inspec. gl. Al. Davidescu, arătând scopul convo­­cărei și relevând importanța ches­­tiunei. D. N. Vasilescu Karpen, ing. ins­pec. gl. Directorul școalei politech­nice expune chestiunea arătând că proectul de lege depus atinge inte­nsele învățământului superior și ale corpului technic al Statului. Ex­pune documentar fazele prin care a trecut învățământul technic la noi și în alte țări. Nu se face nedrep­­tate elevilor institutelor, cari nu au pregătirea celor dela politechnice. Nu e în interesul învățământului și al Statului să se organizeze și alte școli ca să formeze­­ gineri în aceleași condiții cu politechnicele, risipindu-se bugetul Statului și for­­mându-se o pletoră inginerească. Relevă că proectul de lege a fost depus fără consultarea organelor competente. D-nii Dinu Vasile, Gh. Harnagea, G. Mitran, în numele studențimei politechnicei expun doleanțele ju­stificate arătând cea vor lupta până Ia capăt. D. A. ZANESCU, ing. șef și confe­rențiar la școala politechnică, arată rolul selecționării și a muncei spe­ciale — ordonate și disciplinate — în prim mediu ingineresc necesar for­­mărei inginerilor. Studenții institute­lor nu pot cere drepturi egale când pregâtirea lor e inferioară. Corpul teh­nic al Statului român ca și în al­te țări trebue să fie bine selecționat. Acțiunea AGIR-ului trebue să fie intensă pentru fuzionarea institutelor în politec­nice și desființarea lor, susține că organizarea institutelor e­­lectrotehnice e politeh­nică. In Ger­mania secțiile de chimie aplicată au contribuit la superioritatea teh­nicei germane. Doza de învățământ mate­matic și mecanic este redusă la aces­te secții, nefiind necesară. Secția de chimie e organizată ca și cele de la politechnicele străine și bine pregă­tită. Selecționarea pentru serviciile statului să se facă prin examen. Fuziunea institutelor în politechni­că ar fi posibilă, însă sunt oarecare greutăți și trebuia făcută mai din vreme. E o risipă de a se face acuma cu acelaș învățământ împărțit în 2 școli. D. STRATILESCU, profesor la școa­la politeh­nică. Chestiunea e de gravitate excepțională. Universitățile o sunt pentru învățământul aplicat, in­ginerul fiind omul de știință aplicată. Inginerul trebue pregătit excepțional având o chemare importantă de aceia e nevoe de selecțiune și muncă tena­ce. Soluția e desființarea institutelor universitare. D. ing. A. PERSU, propune să se lase pentru inginerii statului legea cererii și ofertei. Este mai rațional să se facă examene de stat. Absolvenții politechnicelor pot eși elemente bune fără examene de selecționare la ad­mitere.­­ D. M. P. FLORESCU, in. inspec. silvic . Avem o preetură de ingineri. Mulți absolvenți ai școalei politech­nice bine clasificați nu găsesc lo­curi ; acum a trebuit să se mai mic­șoreze numărul lor. D. ing. ȘT. MIHAESCU, constată că dreptatea e de partea AGIR-ului și a școalei politeh­nice. Partidele politice cer reducerea numărului funcționarilor , azi e o situație in­tolerabilă când și absolvenții școli­lor cu aplicație practică umblă nu­­­mai după funcții la stat. D. T.R. METIANU. relevă, că, într’o țară agricolă cu 16.000.000 locuitori ca a noastră, avem o școală de a­­gronomi, care dă numai 6 absol­­venți pe an, iar pentru nevoile in­dustriei numai politeh­nică București dă, anual, mai mult deja de 100 absolvenți. Trebue să convin­gem pe d. Iorga că s’a făcut gre­șeală cu acest proect de lege. In urmă s’a votat următorea MOȚIUNE „Adunarea generală extraordinară a A. G. I. R.-ului în urma discuțiu­­nilor urmate constată că proectul este contra intereselor superioare ale statului, care-și recrutează ac­tualmente inginerii în cadrele cor­pului teh­nic din absolvenții școli­lor politeh­nice și școlilor supe­rioare străine echivalente, proiectul tinzând a înlesni invadarea admi­nistrațiilor de stat cu elemente ne­pregătite și necorespunzătoare che­­mărei corpului teh­nic; b) este contra interesului învăță­mântului teh­nic în special, tinzând la scăderea nivelului acestui învă­țământ, prin suprimarea selecțio­nând și a disciplinei didactice din școlile politeh­nice, consecința ime­diată a acestui proec*­ de lege. c) întrucât absolvenții lor nu pot căpăta aceleași drepturi fără să ai­bă același pregătire — căci altfel s’ar produce o anarhizare călcân­­du-se drepturile inginerilor cu stu­dii superioare recunoscute, ar tre­bui ca aceste 4 institute să fie orga­nizate și înzestrate, ceea ce ar fi risipă intolerabilă în bugetul statu­­­lui. Nu trebuesc creiate nouă școli de ingineri, politeh­nicele satisfăcând cu prisosință nevoilor țării și trebue evitat producerea unei pletore de ingineri, cari ar constitui un peri­col social. Membrii „AGIRU“-lui iau hotărâ­rea de a lupta pe toate căile contra votării acestei legi, în special de a se prezenta în delegație la d. prim ministru și la înalta Regență, spre a cere stăruitor ca înainte de discu­­țiunea ei în parlament, problema sa fie examinată cu seriozitatea pe ca­re o reclamă această chestiune. In consecință „AGIR“-UL cere ca să se retragă proectul de lege de­pus, să se pășească îndată la fuzio­narea institutelor în școlile poli­teh­nice existente, urmând să se aranjeze echitabil și situația absol­venților acelor institute“. Marți si Tunie 8­929 Calde, proaspete.. RAMAS LA Marele nostru comedian V. Ma­ximilian, alături de C. Toneanu, I. Talianu, Anicuța Cârjă, Nora Pia­­centini, I. Brună, Mary Voluntaru, Fanța Stancovici N. Stârce, Chr. E­­terle, V. Bulandra, G. Acsente, sunt aplaudați la scenă deschisă în fie­care seară în diarianta falsă în 3 acte ,,Rămâi la nevastă-ta!“ dl Ar­nold și Bach, la Parcul Ghetelițea­­nu, sub conducerea d-lui Sergiu Mi­­lorian. Bilete cu 40, 75 și 125 lei. * GENERAȚIA UNIRII cuprinde în ultimu­l număr: Dr. C. Angelescu, îndrumarea Im­vățământului după Război, Al. P. Necșești, Unificarea Codurilor; C. Kirițescu, Cinematograf și Educa­ție; I. Inculeț, O revoluție trăită; R .Patrulius, Legislația muncito­rească în cadrul tratatelor de Pa­ce; E. Titeanu, Mica înțelegere !. Belgrad; N. Maxim, Cronica Inter­nă: Lupte confesionale?; G. Fotino, Cronica Exernă: Alegerile britanice: ,,La vitrina Librăriilor“ — „Răspfind Revistele“. P­NA FICA PC­MP ONU) A apărut pentru a doua oară în Manon, Luni seara, la Operă și a avut un succes și mai accentuat de­cât în întâia d-sale apariție rampă : timbrul cald, tânăr, omo­lo­gen, sensibilitatea vibrantă ce o pune în expresiune, siguranța emi­­siunei vocale în registrul acut, toa­te aceste însușiri au fost amplifi­cate prin experiența scenică ce a câștigat-o de atunci, înconjurată de un ansamblu ridicat prin prezența d-lui Mircea Lazăr, Des Frieux a­­vântat și precis, distins și impeca­bil în dicțiune și sub bag­heta lu­minoasă a maestrului Alessandres­­cu, — d-na Ficu Pomponiu a câș­tigat încă o luptă în viața grea a artei, tentanta prăpastie de iluzii a speciei umane. B. * O AVENTURA ÎN AVION Viitoarea premieră a teatrului de vară de la ,,Parcul Otetelișearm“ de sub direcțiunea d-lui Sergiu Milo­­m­an, va fi Vineri 14 Iunie, când se va juca în aceleași excelente condi­­țiuni de montare și distribuție — comedia bufă ,,O aventură în as­censor“ de Andre Monety-Eon, tra­dusă de spiritual de A. de Herz. Până joi seara au loc ultimii ® patru reprezentații cu ,,Rămâi la nevastă-ta!“ jucată de V. Maximi­lian, C. Toneanu, I. Talianu, Ani­­cuța Cârjă, Nora Piacentini, I. Brună, Chr. Eterne, Mary Volun­taru, Fanța Stancovici, N. Stroe, etc. —............— » BOX REZULTATELE GALEI DE ASEARA Schonfeld M. bate pe Maria Di Santo prin k. o. în rep. 5. M. Fulea învinge la puncte pe Get Walker. G. Covaci bate la puncte pe Boiceau D. Călinescu fa­ce match nul cu Gi­rardin. Noul bate k. o. pe M. Franchi în re.­priza 2. Vinuri alese indigene găsiți numai la Tănase Cantl­l Str. Nicolae Filipescu 43 și Calea Grriviței 51 VIZITAȚI Cinematograful „Elitei" (Frascati) Filme noi. Artiști celebri Tipografia „Ovidiu* Str. I­ Iunie 31 Execută orice lucrări în această branșe „YOUTH INSTITUT DE FRUMUSEȚE hasaj electric si manual - &aza ultraviolete îngrijirea părul&ai - tratamentul pielei - Dis­pariția sbârciturilor ■ Specialitate de creme §i Leziuni naturale Str. Boteanu, 5 Etaj 11

Next