Epoca, iunie 1929 (nr. 96-121)
1929-06-11 / nr. 104
2 ,,EPOC** PAGINA DOUA Literatură - Știinfic Teatru - Sport Prințesele vagabonde îngrozită de teroarea dezlănțuită la începutul revoluției ruse, când sângele curgea râuri-râuri pe străzile marilor orașe, Hélène Battieff, cu inima îndoliată de pierderea tânărului ei soț împușcat de bolșevici, cu o legături că la subțioară care ascundea sub sărăcăciosul înveliș, pietre prețioase, părăsi pentru totdeauna Petersburgul, orașul copilăriei și amintirilor fericite. In învălmășeala armatelor de refugiați, tânăra prințesă se strecură sfioasă, timidă, prin lumea pestriță, străină de preocupările și necazuria ei, dar înfrățită prin sentimentul de suferință comună. Primul popas a fost România unde a rămas câteva zile.. Apoi a venit Germania... Berlinul... Nebunia războiului a cuprins și acolo mințile tuturor. Prințesa Hélène Rattieff, condusă de un cunoscut a pătruns în viața mondenă și risipitoare a Berlinului ca să uite tot răul suferit și ca să-și alunge obsesia chipului drag care a rămas culcat la pământ de gloanțele vrăjmașe. Frenezia cheltueliior era atât de puternică, încât în mai puțin de trei luni a fost risipită toată comoara de bijuterii care i-ar fi ajuns să trăiască timp de doi-trei ani. Apoi a urmat deznădejdea... Când banii ei au sfârșit și odată cu ei și mesele bogate, prietenii s’au evaporat și ei, încet, încet. Fără prieteni, fără bani, fără speranțe în viitor Hélène Battieff hotărî să se omoare. Se împușcă, dar e salvată la Vreme și se alege cu patru săptămâni de suferință. Părăsește apartamentul luxos costisitor, amanetează ultimele restituri de bijuterii ,,sfinte“, vinde rochiile pe un preț de nimic și pleacă la Paris, căminul tuturor refugiaților, întâlnește chiar din gară compatrioți și se lasă condusă de ei. încearcă pe rând profesia de .C chelneriță la un mare restaurant din Bd. des Italienus, întâlnește ca o primă dar fiindcă condiția, obrăznicia patronului părăsește , localul și intră la ,,Madeleine“ coafeză. Peste două săptămâni, în lucru, o americană mlădioasă plin se răstește la dânsa și o umilește față de clienții salonului. Hélène Rattieff, fără un gest de revoltă, fără un cuvânt de reproș, se îndepărtează își scoate halatul de lucru, se îmbracă și părăsește pentru totdeauna salonul de coafură. Rând pe rând, Hélène Rattieff ajunge vânzătoare la o parfuméria, manequină model la un pictor pe Champs-Élysées, profesoară de limba franceză și engleză și mai apoi guvernantă la o familie de auuricani. Sub aspectul acesta am cunoscut-o pe blonda Hélène Rattieff, atât de frumoasă în resemnarea ei înțeleaptă și admirabilă. Americana cu gusturi și pretenții de parvenită, dădea sfaturi și comanda prințesei Hélène Rattieff. Și totuși câtă liniște aparentă, cât senin și nepăsare ascundeau revolta și durerea sufletului mult încercat și chinuit al frumoasei prințese Hélène Rattieff, a FEDORA Reorganizarea Curții de conturi D. Mihai Popovici, ministru de finanțe, va depune în actuala sesiune a parlamentului, proectul de lege pentru reorganizarea înaltei Curți de conturi, de asemenea, va mai fi depus și proectul de lege, referitor la reorganizarea contabilității generale a Statului. Azi: CĂRĂBUȘ : Revista In Plin cu d. C. Tănase. OTETELEȘANU: Rămâi le nevasta ta cu V. Maximilian și C. Toneanu. GRADINA SCALA (COLOS) : Memoriile unui burlac și revista Lele cu scurteica verde. CINEMATOGRAFE CAPITOL: Ultima dragoste a lordului Astor. TRIANON: Mascarade d’Amour și Nocturne. ODGON : Un ceas de pasiune. LUX : Buze încătușate. SELECT : Domnișoara de la m ans. curo. LIPSCANI: Femei pasionata SELECT: Păcatul dragostei. ELITE : Ulița plăcerilor și revista „Eu mâna ți-o sărut madame". BULEVARD PALACE: Frați de arme. M. VOICULESCU: Vârtejul dragostei. icswlici Hasfalai lui lon lahovari Duminica dimineața s’a dezvelit în arcul Carol bustul lui Ion Lahovari. După terminarea serviciului divin a vorbit d. Mrazec președintele comitetului de inițiativă, d-sa a spus: Din șirul vrednicilor sfetnici ai regelui Carol, o figură distinsă se desprinde, luminoasă prin însușirile sale de om și român, prin eleganța manifestărilor, prin activitatea rodnică în folosul țării sale, pe care a servit-o cu dragoste nețărmurită până la sfârșit. Pomenind, azi, aici, în mod solemn numele lui Ion Lahovary, mă simt fericit fericit să pot exprima deodată cu omagiul de admirație și recunoștință ce datorăm acelui om care în modestia firii lui, a ținut mai mult să realizeze lucruri bune și lucruri mari decât să se știe că sunt făcute de el. Face apoi biografia lui Ion Lahovary și arată activitatea sa ca ministru. Nemiloasa sosire a morții prea timpurii i-a răpit fericirea de a vedea împlinirea menirii istorice a neamului, prin crearea României Mari, unul din visurile tinereții sale. încredințează apoi monumentul d-lar ministru al agriculturii și primar al Capitalei spre a-l păstra cu îngrijire, alături de celelalte podoabe din parc. D. MIHALACHE, ministrul domeniilor . Recunoștința este podoaba binemeritată a muncii și a necazului îndurat ca să faci bine pentru semenii tăi.Reprezentând ministerul agriculturii, simt vibrând sentimentul de recunoștință datorit nu numai de acest minister, ci de însăși viața agricolă a țării — pentru memoria aceluia care a știut cum să o trăiască și cum să o slujească de pe scaunul ce i-a fost încredințat la vremea sa. Ion Lahovary a înțeles să facă o politică, înțelegând să gospodărească bine, cinstit și cuminte, bogăția țării, care este agricultura. Cu mijloacele ce i-au stat la îndemână, el a știut să se ridice și să rămână, unul dintre cei mai buni miniștri de agricultură și domenii, ce i-a avut țara. Arată că I. Lahovary este autorul legii pentru amenajarea și punerea în valoare a terenurilor inundabile și a legii pentru arendarea la obștiile sătești a moșiilor aparținând statului și așezămintelor publice, precum și a legii pentru punerea în vânzare la țărani a pământurilor cultivabile din bunurile de mână moartă. In 1906, I. Lahovary face să se voteze legea pentru înființarea expoziției și a parcului Carol. Acest parc este expresia frumuseții, este îmbinarea fericită a bogățiilor și frumuseților solului nostru, cu sufletul nostru. D. ministru MIRONESCU, aduce elogii lui I. Lahovary, care a fost și ministru de externe și ministru plenipotențiar al țării la Paris. D. I. BUDIȘTEANU, fost coleg cu I. Lahovary în două ministere, arată că acesta, pe lângă celelalte calități, era un suflet mare. Era tipul acelui vir bonus al latinului, care prin înalta sa valoare morală, mărea însemnătatea aleselor însușiri cu cari îl înzestrase Dumnezeu, își amintește cu câtă râvnă și avânt a munci I. Lahovary, întrebuințând tot ce a fost posibil spre a realiza această frumusețe a Capitalei, parcul Carol. In consiliul de Coroană din 1916, Ion Lahovary a fost eroul zilei, căci el a combătut părerea care ne-ar fi făcut să scăpăm ocazia unică pe care istoria ne-o dădea de a înfăptui unitatea națională. D. BOSNIEF PARASCHIVESCU, în numele sindicatului proprietarilor urbani, aduce omagiu de recunoștință marelui bărbat de stat Ion Lahovary, care a ilustrat politica țării, tribuna parlamentară, iar pentru proprietatea urbană a fost factor îndrumător cu fapta și cu cuvântul. Acest bărbat de stat a fost pentru dreptate, și dreptate s’a făcut; a fost panteu triumful neamului nostru și ivomul nostru a triumfat. D. D. DOBRESCU, președintele comisiei interimare a Capitalei arată activitatea rodnică a lui Ion Lahovary și ia în primire, în câmnele primăriei, .Monumentul. După terminarea cuvântărilor, s’a desverluit bustul, pe avelul căruia se afilau depuse coroane de flori din partea funcționarilor ministerului industriei, institutului geologic și numeroase jerbe. Solemnitatea s’a terminat la ora 12 și jum. 5 LISTA OFICIALĂ DE PRETURI AUTOMOBILE OLDSMOBILE « «« ♦ [UNK] .. "„„„„x..........** ** Lei 225.000.— RifflogpȘr 24 loaori .. .. „.............. “ „„„-““«“Lei 22.000.— Sa SaÎL ctfodrtaere MrnwkikS, 5 locuri, 4 uși ..............-------„»„---Lei 285.000.— Laodiaa S © d#n, eooanoere interioară, 5 locuri, 4 uși........................................... Lei 295.000.~ Censilh^irt $4 locus»---------------------------------------------------------------------Lei 250 000*— AUTOMOBILE BUICK model 1929 Master Six ÎI Faolo Sport 5 lo&lit........................................... - ---------------Lei 360.000.Leastă, conducere interioară, 5 locuri, 4 uși .. .. Lei 450.000.— M» ‘ *1' 44 RdI Edster Tclledo 2/4 strînjiri „••••••«• •»»•»•» •• *♦«•«•»« „Lei 420.000.— ■ Torpedo 7 locuri........... —♦ •• wa « HM #i » «unu* „Lei 480.000.— 20.— 00 Sfidiu, conducere interioară, 7 locuri, 4 uși Lei 630.000.— 29 — 54 CG. Coupe transformat» (Cabriolet) 24 locuri Lei 525.000.— 29j1» 55 Torped © Sport, 5 locuri .................—........................................Lei 495.000.— Aceste prețuri se înțeleg Inclusiv toate taxele Autalbbutere Etskek sunt cetapate în felul următor: StocMele închise? 27, 50, cu 5 roți disc și 5 cauciucuri montate Mrodelete deschise: 44, 55, 54CG cu 6 roți metalice și 6 cauciucuri montate Modelete deschise: 25, 49 cu 4 roți de lemn, 5 genți amovibile și 5 cauciucuri montate Automobice Oldsmobile sunt echipate toate cu roți disc, 5 genți amovibile și 5 cauciucuri montate. Toate modelele noastre sunt echipate cu bare apărătoare în față și în spate. Romania Motors s. a. Birouri — Expoziția — Piese de Schimb — Atelieri de reparație București ar 42, Bulevardul I. C. Brătianu (în clădirea Garajului Ciclop) Telfon 221/78 +1 223/03 Rj>jvreíohiahta Automobilelor BUICK & OLDSMOBILE Excursia societății „maicii Italiei“ la Italia Societatea Academică ,,Amicii Italiei“ a lăsat definitiv următorul itinerariu pentru excursia organizată în Italia : Plecarea din București la 1 Iulie, peste Jimbolia la Zagreb, Postuma (cu vizita Grotelor), Trieste, Venezia (cu Lido, Burano, Milano (cu Monza, Certosa di Pavia, Lago di Como și Maggiore), Torino (cu Superga), Genova (cu S. Margherita, Rappallo, Pagli), Pisa, Roma (cu Tivoli, Ostia, Frascati) Napoli (Pompei, Capri, Sorrento), Roma, Perugia, Firenze (cu Fiesole), Venezia, Trieste, Fiume de unde trecând peste Abbazia-Montemaggiore la satele locuite de Istro-Români, iar de aci din nou peste Zagreb, cu sosirea la București pe ziua de 14 August a. c. In diversele centre universitare pe la societățile surori „Amicii României“ și la frații noștri Istro- Români se vor pune bazele a zace biblioteci cu cărți în majoritate scrise în limba italiană despre țara noastră. Pentru bibliotecile anunțate mai sus avem pân’n prezent aproape 6000 volume de la Casa Școalelor, Fundația Regele Mihai I, și Institutul Sud-Est European. Pentru această excursie și-au promis concursul d-nn prof. univ. N. Iorga,Ramiro Ortiz, S. Mândrescu, Claudiu Isopescu, Leca Morariu cari vor conferenția despre România pitorească în diversele centre pe unde vom trece. Excursia este aprobată și recomandată cu multă căldură de onor rectorat. Suma întreagă pentru studenți, drum, casă, masă, viza pașaportului etc., etc., de 12.000 lei. Pentru diverșii membri însă cari au dat un concurs eficace societății, se aprobă reduceri chiar până la 5000 lei. Vor lua parte și 4 membri sprijinitori, un doctor, un ziarist, etc. Paralel cu această propagandă societatea acordă la 5 studenți, selecționați și recomandați de Px*eședintele de onoare d. prof. dr. Ramiro Ortiz, 5 burse a 10.000 lei, pentru cursurile de vară a Universității din Perugia. Maurei extraordinara a a. 0.1. l.-i§ai PROTEST CONTRA ADMITERII ȚILOR INSTITUTELOR TECHNICI ABSOLVENUNIVERSITARE IN CORPUL TECHNIC AL STATULUI Asociația generală a inginerilor din România (AGIR) a ținut Duminecă dim. o adunare generală extraordinară. A presidat d. ing. inspec. gl. Al. Davidescu, arătând scopul convocărei și relevând importanța chestiunei. D. N. Vasilescu Karpen, ing. inspec. gl. Directorul școalei politechnice expune chestiunea arătând că proectul de lege depus atinge intensele învățământului superior și ale corpului technic al Statului. Expune documentar fazele prin care a trecut învățământul technic la noi și în alte țări. Nu se face nedreptate elevilor institutelor, cari nu au pregătirea celor dela politechnice. Nu e în interesul învățământului și al Statului să se organizeze și alte școli ca să formeze gineri în aceleași condiții cu politechnicele, risipindu-se bugetul Statului și formându-se o pletoră inginerească. Relevă că proectul de lege a fost depus fără consultarea organelor competente. D-nii Dinu Vasile, Gh. Harnagea, G. Mitran, în numele studențimei politechnicei expun doleanțele justificate arătând cea vor lupta până Ia capăt. D. A. ZANESCU, ing. șef și conferențiar la școala politechnică, arată rolul selecționării și a muncei speciale — ordonate și disciplinate — în prim mediu ingineresc necesar formărei inginerilor. Studenții institutelor nu pot cere drepturi egale când pregâtirea lor e inferioară. Corpul tehnic al Statului român ca și în alte țări trebue să fie bine selecționat. Acțiunea AGIR-ului trebue să fie intensă pentru fuzionarea institutelor în politecnice și desființarea lor, susține că organizarea institutelor electrotehnice e politehnică. In Germania secțiile de chimie aplicată au contribuit la superioritatea tehnicei germane. Doza de învățământ matematic și mecanic este redusă la aceste secții, nefiind necesară. Secția de chimie e organizată ca și cele de la politechnicele străine și bine pregătită. Selecționarea pentru serviciile statului să se facă prin examen. Fuziunea institutelor în politechnică ar fi posibilă, însă sunt oarecare greutăți și trebuia făcută mai din vreme. E o risipă de a se face acuma cu acelaș învățământ împărțit în 2 școli. D. STRATILESCU, profesor la școala politehnică. Chestiunea e de gravitate excepțională. Universitățile o sunt pentru învățământul aplicat, inginerul fiind omul de știință aplicată. Inginerul trebue pregătit excepțional având o chemare importantă de aceia e nevoe de selecțiune și muncă tenace. Soluția e desființarea institutelor universitare. D. ing. A. PERSU, propune să se lase pentru inginerii statului legea cererii și ofertei. Este mai rațional să se facă examene de stat. Absolvenții politechnicelor pot eși elemente bune fără examene de selecționare la admitere. D. M. P. FLORESCU, in. inspec. silvic . Avem o preetură de ingineri. Mulți absolvenți ai școalei politechnice bine clasificați nu găsesc locuri ; acum a trebuit să se mai micșoreze numărul lor. D. ing. ȘT. MIHAESCU, constată că dreptatea e de partea AGIR-ului și a școalei politehnice. Partidele politice cer reducerea numărului funcționarilor , azi e o situație intolerabilă când și absolvenții școlilor cu aplicație practică umblă numai după funcții la stat. D. T.R. METIANU. relevă, că, într’o țară agricolă cu 16.000.000 locuitori ca a noastră, avem o școală de agronomi, care dă numai 6 absolvenți pe an, iar pentru nevoile industriei numai politehnică București dă, anual, mai mult deja de 100 absolvenți. Trebue să convingem pe d. Iorga că s’a făcut greșeală cu acest proect de lege. In urmă s’a votat următorea MOȚIUNE „Adunarea generală extraordinară a A. G. I. R.-ului în urma discuțiunilor urmate constată că proectul este contra intereselor superioare ale statului, care-și recrutează actualmente inginerii în cadrele corpului tehnic din absolvenții școlilor politehnice și școlilor superioare străine echivalente, proiectul tinzând a înlesni invadarea administrațiilor de stat cu elemente nepregătite și necorespunzătoare chemărei corpului tehnic; b) este contra interesului învățământului tehnic în special, tinzând la scăderea nivelului acestui învățământ, prin suprimarea selecționând și a disciplinei didactice din școlile politehnice, consecința imediată a acestui proec* de lege. c) întrucât absolvenții lor nu pot căpăta aceleași drepturi fără să aibă același pregătire — căci altfel s’ar produce o anarhizare călcându-se drepturile inginerilor cu studii superioare recunoscute, ar trebui ca aceste 4 institute să fie organizate și înzestrate, ceea ce ar fi risipă intolerabilă în bugetul statului. Nu trebuesc creiate nouă școli de ingineri, politehnicele satisfăcând cu prisosință nevoilor țării și trebue evitat producerea unei pletore de ingineri, cari ar constitui un pericol social. Membrii „AGIRU“-lui iau hotărârea de a lupta pe toate căile contra votării acestei legi, în special de a se prezenta în delegație la d. prim ministru și la înalta Regență, spre a cere stăruitor ca înainte de discuțiunea ei în parlament, problema sa fie examinată cu seriozitatea pe care o reclamă această chestiune. In consecință „AGIR“-UL cere ca să se retragă proectul de lege depus, să se pășească îndată la fuzionarea institutelor în școlile politehnice existente, urmând să se aranjeze echitabil și situația absolvenților acelor institute“. Marți si Tunie 8929 Calde, proaspete.. RAMAS LA Marele nostru comedian V. Maximilian, alături de C. Toneanu, I. Talianu, Anicuța Cârjă, Nora Piacentini, I. Brună, Mary Voluntaru, Fanța Stancovici N. Stârce, Chr. Eterle, V. Bulandra, G. Acsente, sunt aplaudați la scenă deschisă în fiecare seară în diarianta falsă în 3 acte ,,Rămâi la nevastă-ta!“ dl Arnold și Bach, la Parcul Ghetelițeanu, sub conducerea d-lui Sergiu Milorian. Bilete cu 40, 75 și 125 lei. * GENERAȚIA UNIRII cuprinde în ultimul număr: Dr. C. Angelescu, îndrumarea Imvățământului după Război, Al. P. Necșești, Unificarea Codurilor; C. Kirițescu, Cinematograf și Educație; I. Inculeț, O revoluție trăită; R .Patrulius, Legislația muncitorească în cadrul tratatelor de Pace; E. Titeanu, Mica înțelegere !. Belgrad; N. Maxim, Cronica Internă: Lupte confesionale?; G. Fotino, Cronica Exernă: Alegerile britanice: ,,La vitrina Librăriilor“ — „Răspfind Revistele“. PNA FICA PCMP ONU) A apărut pentru a doua oară în Manon, Luni seara, la Operă și a avut un succes și mai accentuat decât în întâia d-sale apariție rampă : timbrul cald, tânăr, omologen, sensibilitatea vibrantă ce o pune în expresiune, siguranța emisiunei vocale în registrul acut, toate aceste însușiri au fost amplificate prin experiența scenică ce a câștigat-o de atunci, înconjurată de un ansamblu ridicat prin prezența d-lui Mircea Lazăr, Des Frieux avântat și precis, distins și impecabil în dicțiune și sub bagheta luminoasă a maestrului Alessandrescu, — d-na Ficu Pomponiu a câștigat încă o luptă în viața grea a artei, tentanta prăpastie de iluzii a speciei umane. B. * O AVENTURA ÎN AVION Viitoarea premieră a teatrului de vară de la ,,Parcul Otetelișearm“ de sub direcțiunea d-lui Sergiu Miloman, va fi Vineri 14 Iunie, când se va juca în aceleași excelente condițiuni de montare și distribuție — comedia bufă ,,O aventură în ascensor“ de Andre Monety-Eon, tradusă de spiritual de A. de Herz. Până joi seara au loc ultimii ® patru reprezentații cu ,,Rămâi la nevastă-ta!“ jucată de V. Maximilian, C. Toneanu, I. Talianu, Anicuța Cârjă, Nora Piacentini, I. Brună, Chr. Eterne, Mary Voluntaru, Fanța Stancovici, N. Stroe, etc. —............— » BOX REZULTATELE GALEI DE ASEARA Schonfeld M. bate pe Maria Di Santo prin k. o. în rep. 5. M. Fulea învinge la puncte pe Get Walker. G. Covaci bate la puncte pe Boiceau D. Călinescu face match nul cu Girardin. Noul bate k. o. pe M. Franchi în re.priza 2. Vinuri alese indigene găsiți numai la Tănase Cantll Str. Nicolae Filipescu 43 și Calea Grriviței 51 VIZITAȚI Cinematograful „Elitei" (Frascati) Filme noi. Artiști celebri Tipografia „Ovidiu* Str. I Iunie 31 Execută orice lucrări în această branșe „YOUTH INSTITUT DE FRUMUSEȚE hasaj electric si manual - &aza ultraviolete îngrijirea părul&ai - tratamentul pielei - Dispariția sbârciturilor ■ Specialitate de creme §i Leziuni naturale Str. Boteanu, 5 Etaj 11