Epoca, octombrie 1931 (nr. 803-829)

1931-10-14 / nr. 814

» r Pagina 2-a ■ N­­im ' ... Miercuri *4 Octomb. 1938 EPOCA Pagima IStapao9! so atrSösüocfi Gospodăria sătenilor noștrii nu este întotdeauna din cele mai în­grijite. De obicei felul în care se prezintă casa și cele dimprejur la­să mult de dorit. Mai întotdeauna intr'o curte țărănească se pot ve­dea multe lucruri cari nu trădea­ză spirit gospodăresc. Astfel sunt regiuni viticole un­de populația se îndeletnicește cu­­ creșterea viței de vie. In aceste re­giuni unde sătenii, cel puțin inain­te, erau bogați, fiecare posedând­­ câteva pogoane de vie, legumele se vând pe un preț mai ridicat de­cât la oraș. Să nu se creadă că târ­gul de Duminică, un­de se vând le­gumele este pustiu. Dimpotrivă el este foarte animat. Toți se aprovi­zionează de aci. In ogradă nu se gândește nimeni să semene cele ce are de trebuință. Și totuș terenuri­le dimprejurul casei sunt destul de întinse. Dar curtea este lăsată in paragină și în zilele când nu e­­ ocupat cu lucrul în vie, săteanul își petrece­ timpul dormind sau la­­ cârciumă. Și cu toate acestea ar fi extrem de ușor ca împrejurul lo­cuinței, cu foarte puțină osteneală, să se cultive legumele necesare și să se scutească cheltuiala de Du­minică de la târg. Oamenii preferă, însă să mănân­ce mai puțin și să se hrănească tot cu mămăligă, decât să îngrijească de grădină. Dar într’o curte ori­cât de mică ar fi ea și fără multă muncă s’ar putea face multe. Florile n’ar trebui să lipsească­­ de nicăieri. Și cu toate acestea sunt așa de rare. De gospodărie țăranii se îngri­jesc prea puțin. Ei trebuesc sti­mulați în această direcție. Gospodăria­ bine îngrijită a în­vățătorului ar trebui să fie un mo­del. La București de câtva timp se țin regulat mai multe concursuri de frumusețe pe an. Am avut și un concurs de dans și de aseme­­nea s’au mai înregistrat și alte concursuri asemănătoare. Ce ar fi dacă s’ar face un con­curs pentru cea mai frumoasă gos­podărie rurală. Ar fi foarte ușor să se organizeze astfel de concursuri in diferitele regiuni, ale țării. Și s’ar mai putea lua și alte ini­țiative în această direcție. S’ar pro­duce astfel o schimbare a fizio­nomiei satelor noastre. Și în orice caz credem că nu vom avea motive să fim nemulțumiți de această schimbare. Dinu Roco FILE DE BLOK-NOTES Gospodăriile sătești 0 incursiune in templele vechi Brahmanii — Nemuritorii — după „Le sp­iriti sine dans le monde?» Am arătat, pe scurt, cele trei trepte prin care trebuie să treacă un Indus ca să ajungă un Brah­man adevărat, un „inițiat­’ al mi­sterelor, în toată puterea cuvântu­lui. Oprindu-ne la ultima etapă, am arătat că inițiații din această cate­gorie studiau Agrusada­ Parick­­chai, sau Cartea spiritelor. •Deasupra acestei ultime trepte de inițiere se găsea un consiliu su­perior,, prezidat de Brachmatma, șeful suprem­ al tuturor inițiaților. Acest­­ pontificat nu putea fi exer­citat de­cât de Brahmanul care a depășit vârsta de optzeci de ani. El era singurul păzitor al măreței formule, rezumatul întregei știin­țe, cuprinsă în cele trei litere mis­terioase. A U­M Cari insinuau creație, păstrare, transformare. Numai el singur dis­cuta despre­ această formulă în fața inițiaților, închiși într’un palat imens, în­conjurat de douăzeci și unu de zi­duri. Brahmatm­a nu se arăta mul­țimii decât odată pe an, cu un ast­fel de ceremonial și cu atâta pom­pă, încât cei ce izbutiau să-l vadă, se întorceau cu imaginația aprinsă, ca și cum­ ar fi fost în fața unui Dumnezeu. •Poporul­ îl credeau nemuritor. Și, ca să se păstreze, această cre­dință în spiritul maselor, nici moar­tea lui Brah­matma, nici alegerea unuia nou, nu era cunoscută nicio­dată de popor. Totul se petrecea în liniștea templelor, unde doar ini­țiații ultimei categorii concurau pentru această numire.­ Brachmat­ma nu putea fi ales decât dintre membrii consiliului suprem. ..Oricare dintre inițiații ultimei categorii care destăinuia un ade­văr, cel­ puțin, din secretele ce i s’au dat în păstrare, era destinat morții. Pe cel care primise destăi­nuirea ii aștepta aceeași soartă. In sfârșit ca să încoroneze acest sis­­tem hwlem­ânatec, există un cuvânt superior chiar și monosilabei mis­terioase — AU­M — care-l făcea pe c­el­­ ce poseda cheia, aproape e­el Brahma. Brah­matma sin­gur o poseda și o transmitea în­­tr’o ladă pecetluită succesorului. Acest cuvânt necunoscut, nepă­truns nici până azi de nici­ o pute­re omenească, cu toate că autori­tatea brahmanică a căzut sub in­­vazia mongolică și europeană, azi când fiecare pagodă își are Brach matera al său, era gravat într’un triunghiu de aur și păstrat într’un sanctuar al templului, lui­ Asgar­­tha, al cărui Brah­matma păstra cheia. Astfel purta sub diadema sa doua chei încrucișate și susținute de doi Brahmani îngenuchiați, sem­nul unui prețios lucru, dat lui în păstrare. Acest cuvânt cu triunghiul său erau săpate în căsuța pietrei inelu­lui, pe care șeful religios îl purta ca un semn al­ demnității sale. Acestea mai erau încadrate și într’un soare de aur pe care­­ ponti­fi­cele suprem săvârșia în fiecare­­ dimineața sacrificiul sanrameda sau sacrificiul tuturor forțelor ale naturii”. Când murea Brahatma, corpul său era ars pe un trepied de aur, iar cenușa sa sfântă era aruncată în Gange. Dar, dacă vestea pătrun­dea afară, cu toate precauțiile lua­te, preoții răspândeau ușor zgomo­­tul insinuând că șeful suprem s-a dus pentru câtăva vreme, în sa,or­ga (cer), în futmul sacrificiilor dar... că nu va întârzia să se reîn­toarcă pe pământ. Sub atât de numeroase revolu­ții cari au­ sdruncinat adânc situa­ția socială și religioasă a Indiei brahmanismul n’a avut niciodată un șef suprem; fiecare pagodă își are inițiații săi, cu cele trei cate­gorii; chiar și șefii acestor temple sunt adesea în ceartă și dușmănie declarată unii cu alții. Această descompunere n’a atins, cel puțin, cu nimic CREDINȚELE lor și vom vedea, studiatul diferi­tele modalități întrebuințate în cele trei clase de inițiere, că Brah­manii induși au rămas păstrătorii neclintiți ai străvechilor lor pres­cripții religioase. Al. Victor Teatrul Maria Ventura Astăzi Marți 13 Octombrie, are loc premiera delicioasei comedii „LU” (Die gute Fee) de Molnár. A­­ceastă piesă jucată cu succes stră­lucit pe scenele importante din Germania, Austria și Ungaria, va repurta fără îndoială și pe scena Teatrului Ventura același succes, întrucât distribuția rolurilor prin­cipale a fost încredințată artiștilor fruntași: Leny Caler, George Vra­­ca, G. Timică, etc. Direcția de scenă o are d. Victor Ion Popa, iar decorurile au fost lucrate de pictorul V. Feodorov. infințata de sokoli IN PORTUGALIA Ziarul portughez .,Diario de Lis­boa”, care apare în capitala Por­tugaliei, Lisabona, a publicat zilele acestea o știre că un grup pedago­gic portughez în frunte cu cunos­cutul artist Alvaro Canelas, inten­ționează înființarea în Portugalia, a unei mari organizații de educa­ție fizică, după modelul pe ca­re Gaud­as l-a văzut la organizația sobolilor cehoslovaci. Inițiativa s-a născut un mare ecou în opinia pu­­­­blică portugheză. Știri artistice Astăzi Marți 13 Octombrie, are loc premiera delicioasei comedii *LU“ (Die gute Fee)­de Molnár. A­­ceastă, piesă jucată cu succes stră­lucit pe scenele importante din Ger­mania, Austria și Ungaria, va re­purta fără îndoială și pe scena tea­trului Ventura acelaș succes, întru­cât distribuția rolurile principale a fost încredințată artiștilor fruntași Leny Caler, George Vracca, G. Timi­­că, etc. Direcția de scenă o are d. Victor Ion Popa, iar decorurile au fost lu­crate de pictorul V. Feodorov. ★ In seara de 16 Octombrie a. c. d.ra Chiți Stanciu va da la teatrul „Regina Maria“ un recital de dansuri expre­sioniste, în beneficiul asoc. „Gospodării­lor rurale“. D-ra Stanciu face parte din grupa ma­­estrei Palucea din Dresda și este una dintre cele mai bune eleve ale sale. D.sa va pleca în curând la Berlin unde o așteaptă un strălucit angaja­ment. Biletele se pot reține la magazinul de muzică „Dan“, calea Victoriei 47. Celebra noastră compatrioată Florica Cristoforeanu, care a fost angajată de Opera Română pentru o serie de spec­­tacole extraordinare își va da prima reprezentație Vineri , 16 Octombrie du .Carmen“. Al doilea spectacol va fi „Marion“. Se știe că Florica Cristoforeanu este actualmente considerată ca una din cele mai de seamă cântărețe­­ ale Italiei. In ultimii ani mulți din compozitori da Wolf, Ferrari, Trentinaglia și alții i-au încredințat spre creare rolurile titulare ale operilor lor, „Vodeva Scaltra", ,,Roz­samunda“ etc. „Rázván și Vidra“ capod­opera lui B. P. Hașdeu, se reprezintă din nou la Teatrul Național in seara de Miercuri 14 Octombrie, cu d. N. Bălțățeanu și d­-na Sorin. Țopa­­­clurile principale, „Adevărul gol, goluț“, continuă să facă săli arhipline la teatrul Regina Maria, atrăgând un număr foarte mare de spectatori atrași de faima acestei comedii extrem de amuzan­tă, unde d-nii Maximilian și Ianco­­vescu se iau la întrecere să­ facă­ pu­blicul să râdă sănătos timp de trei ore în șir. Mâine seară, Miercuri. Opera va face reladie pentru repetiția generală a o­­perei „Fidelio“ a cărei premieră are loc sub conducerea d-lui George Georges­­cu, Joi 15 Octombrie. Capod­opera lui Beethoven se va­ cânta cu Concursul d-nei Aca de Barbu si in interpretarea d-nilor: Jean Atanasiu, G. Folescu, R. Steiner, Sp. Dumitrescu, V. Chicjdeanu și d-nei Em. Guțianu. ★ A treia conferință experimentală a Teatrului Național, este consacrată lui Shakespeare. Pe scena teatrului Regina Maria, se repetă cu asiduitate „Doi priete­ni“ de Pierre Wolf; rolurile princi­pale­ sunt­­ încredințate d-t­ilei: Lu­cia Sturdza-Bulandra, Maria Anto­nova, Nelly Stelian, Maria Sandu și d-lor Tony, Bulandra, V. Maximilian, G. Storin, I. Talianu.­­ La Teatrul National s’a pus în repe­tiție în regia d-lui Paul Gusty, piesa „Azilul de noapte“ de Maxim Gorki, „Nunta lui Figaro" de Beaumarchais, „Revizorul“ de Gogol, și „Burghezul gentilom“ de Moliere, sunt piesele care se vor suda in matineurile de Joi, Sâm­­batei. Duminică în săptămâna aceasta, la Teatrul National. Asta seară, Marți 13 Octombrie, Ope­­ra Română va da pentru a treia oară „Voevodul Țiganilor“ de I. Strauss, cu aceiași distribuție de la premieră. Astăzi­ Marți 13 ort. Teatrul Național reprezintă marele succes „Ana Kare­­ni­na“ de Guiraud după­ Tolstoi. In ro­lul titular apare d-na Marie Filotti. In rolul soțului Kar­enin, d. Ion Manolescu, iar în cel al căpitanului conte Vronsky, d. N. Bălțățeanu. ★’ Й OPERA ROMÂNĂ Astă seară Marți 13 Octombrie O­­pera Română va da pentru a treia oară VOEVODUL ȚIGANILOR de 1 Strauss, cu aceiași distribuție de la premieră. Mâine o seară Miercuri Opera va face relâdie pentru repetiția gene­rală a Operei „FIDELIO”. Premiera lui „FIDELIO” la Ope­ra Română are loc sub conducerea d-lui George Georgescu, Joi 15 Oc­tombrie. Capodopera lui Beetho­­ven ,se va cânta cu concursul d-nei Aca de Barbu și în interpretarea d-Ior Jean Atanasiu, G. Folescu, R. Steiner, Sp. Dumitrescu, V. Chiri­deanu și d-nei Em. Guțianu. * W Celebra noastră compatrioată Florica Cristoforeanu, care a fost angajată de Opera Română pentru o serie de spectacole extraordinare își va da prima reprezentație Vi­neri 16 Octombrie cu „Carmen”. Al doilea spectacol va fi „Manon”. Se știe că Florica Cristoforeanu este actualmente considerată­­ ca una din cele mai de seamă cântă­rețe ale Italiei. In ultimii ani mulți din compozitori ca Wolf, F­errari, Trentinaglia și alții i-au încredin­țat spre creare rolurile titulare ale operilor lor, „Vodera Scaltra”, „Ho­­satrinda­” etc. ★ Moartea unui scriitor cehoslovac PRAG A­. (Cops).— Zilele­­ acestea murit cel mai bătrân scriitor ce­hoslovac, Antal Stasek, în vârstă de 88 de­ ani. Antal Stașek a­­ su­praviețuit câteva generații litera­­e și astăzi a reprezentat în litera­tura cehoslovacă o școală veche, dar cu toate acestea operile sale nu au pierdut interesul, iar persoa­na sa popularitatea. In romanele sale, Antal Stasek a prins în special viața unei singure egiuni, cea de la poalele Munților Kronos din Nord-Estul Cehiei, care sunt locuite încă din timpuri­le de demult de țesători, sticlari și șlefuitori de pietre scumpe. Lo­cuitorii din Munții Kronos au fost cunoscuți prin desvoltarea lor su­fletească și la ei s-a menținut cel mai mult religia protestantă, dar și naționalitatea cehă. Cehia de Nord-Est formează aproape singu­­a regiune unde Germanii n’au pă­truns și aci populația cehă se în­tinde până dincolo de graniță în Si­lezia Prusiană. Această regiune de­pirituali”, cum au fost numiți locuitorii săi, a fost redată cu­ pe­nel neobișnuit de artistic de Sta­sek în marile sale romane „Cutree­­­rătorii munților noștri”, „In vâr­tej”, „Piatra de hotar”, „Bogăția“. Toate aceste opere au și o valoare documentară și sunt o dovadă a idealismului mobil al autorului. In aceste lucrări se resimte adânc și lupta elementului ceh pentru men­ține­re­a sa națională și lupta împo­triva opresiunii sociale dinainte. Antal Stasek n’a fost însă numai un scriitor,de talent dar și un om, care s’a interesat până în ultimul moment cu întreaga viață publi­că. A urmărit cu toată vârsta sa înainte, toate evenimentele di­n statul cehoslovac eliberat și a fost foarte apropiat spiritualicește de președintele Masaryk și de ideile sale. F­iul­ său, de asemenea scriitor, care scrie sub­ numele de Ivan Ol­­bracht, a ajuns în literatura mo­dernă cehoslovacă, de asemenea la un loc­ foarte onorabil. Antal Stasek s-a născut 22 iulie 1843 și a depășit deci în anul ace­stă, vârsta de 88 de ani. Studiile în Nord-Estul Cehiei și la Craco­via, unde a plecat pentru a cunoa­ște națiunea poloneză. S’a consa­crat la început avocaturii, apoi pro­fesiunii de învățător. A făcut și că­­ătorii in străinătate, unde căuta sprijin pentru națiunea sa. In anii 1­889—95 a fost deputat al Dietei regatului ceh, iar în 1919-20 depu­tat al Adunării Naționale Cehoslo­vace. Prin moartea sa Cehoslova­cia pierde un eminent scriitor și un mare luptător pentru desrobirea culturală națională. Premiile literare In fiecare an, in ziua de 28 Oc­tombrie, care este­ ziua aniversară a independenței cehoslovace și cea mai mare sărbătoare națională, Mi­nisterul cehoslovac al Instrucțiu­nii Publice acordă premii de Stat pentru opere artistice literare, mu­zicale, teatrale și de regie. Pentru fiecare domeniu artistic există câ­teva premii și asupra acordării lor hotărăște un juriu, care numit de minister pentru fiecare an. Pentru anul acesta Ministerul Instrucțiunii Publice a pregătit tui nou statut pentru acordarea pre­miilor artistice de Stat. A precizat în primul rând că economiile ce se efectuează la diferitele resorturi nu se referă la mijloacele destinate pentru aeste premii. Până în pre­zent premiul de Stat putea fi acor­dat și artistului care n’a creat poa­­te vre­ o operă mai importantă în anul­ ce s’a scurs, dar își sărbăto­rește un însemnat jubileu și creat înainte opere eminente. In anul trecut s’a acordat un aseme­nea premiu ipoetului dramatic și­­ romancierului F. X. Svoboda. A­cest­­ premiu pentru „opere capita­le” s’a desființat, urmând să se a­corde nu­mai premii pentru cele mai bune opere create în ultimul an. S-au efectuat apoi modificări în favoarea autorilor de altă națio­nalitate, dar supuși ceoslovaci. O­­perele lor nu trebue să fie publi­cate pe teritoriul Geoslovaciei, cum au cerut condițiunile anterioare Viața teatrală in Iugo­slavia In 6 octombrie a avut loc cu­­ suc­ces neobișnuit, la Teatrul Național din Zagreb, premiera dramei popu­lare „Ive și Toncini”­­de scriitoarea Mila Mihalievici. Drama e luată din viața locuitorilor de pe litoral. A­­c­eastă operă originală a­­ fost pre­miată la concursul de piese popula­re organizat, de societatea cultura­lă prefată „Mattea” in, anul înă”. Bastoane albe pentru orbii din Praga Ia. Praga s’au introdus de cu­rând bastoane albe pentru orbi, care să asigure acestora mai mare atenție din­ partea celorlalți trecă­tori și din partea șoferilor. Acea­stă noutate s’a introdus de curând și la Paris, unde aceste bastoane de semnal au fost împărțite orbilor din­­ mijloacele unui filantrop ame­rican. Bastoanele albe prezintă o mare importanță în special pentru acei orbi, cari nu au­­ posibilitatea de a-și plăti o călăuză. Romanul românesc contimporan și ziua de 4 Octombrie a. c., d-na Maria Kastcrska-Sergescu, a ținut la Lwow sub auspiciile ligii polono­­română, o conferință asupra roma­nului românesc contimporan. După un scurt istoric al literatu­rii românești și al curentelor străi­ne ce au influențat-o, conferențiara a trecut la romanul românesc de după război, insisând înr-o formă impresionantă asupra originalității și valorii lui literare. Conferința a fost ascultată de o numeroasă asistență. O pagină de Istorie muzicală Filarmonica cehoslovacă, cel mai mare­ corp reazișat„m­ilenezi­de­nt Ulm Gehoslovacia,, care se a­­flă la un­ nivei artistic neobișnuit de înalt și care se bucură de o sti­mă generală, intră în anul acesta în al treizecilea an­­ al activității sale. Este interesant a se cunoaște cum s’a născut Filarmonica cehă. In anii 1900­—1901 s’a început a se manifesta în orchestra Teatrului Național din Praga, mari nemulțu­miri. Dirigentul Celansky fu înlo­cuit cu un altul, K. Kovariovici, care a făcut parte de asemenea din­re compozitorii cehi de frunte. Orchestra nu a fost mulțumită cu activitatea noului dirigent și, în cele din urma și-a manifestat a­­ceastă nemulțumire prin plecarea de la Teatrul Național și înființa­rea, în frunte cu Celansky, care în­tre timp a fost angajat la Craco­via, a Filarmonicei cehe. •Muzica orchestrală în afară­ de teatru a fost încă puțin obișnuită pe atunci în Cehia; numai orches­tra Teatrului Național dădea câ­teva concerte de abonament pe an. Cu toate acestea primul concert al Filarmonicei, care a avut loc la Rudolfinum, clădire în care se a­­flă în prezent parlamen­tul cehos­lovac, a avut succes extraordinar, care a încurajat pe dizidenții de la Teatrul Național. Filarmonica ce­hă a prins rădăcini adânci și nu a fost învinsă nici de dificultățile fi­nanciare care au fost în primii ani la ordinea zilei. Primul concert or­dinar a fost executat­ de Filarmo­nica cehă în Octombrie 1901, când a cântat uvertura­­ la opera „Libu­­șe” de Smetana, „Simfonia Es dur” „de Zd. Fibich.­..Regele Lear” de Weingartner,și o compoziție de Berlioz. Din această zi au început de fapt succesele Filarmonicei ce­he. Oskar Nedbal, eminent compo­zitor și dirijor ceh, care a murit nu de mult în mod tragic, a pre­luat dirijarea Filarmonicei în mod gratuit dând prin aceasta un im­puls și altor artiști, cari au urmă­rit ridicarea artistică a filarmoni­cei și nu onorariul de dirijor. Filarmonica­­ cehă a devenit în curând, cunoscută și­ în­ sträintoare. La concertele ei cântă și celebrii violoniști Ondricek, Kubelik, Ko­­cian, iar­ la concertele din Praga se ivesc pentru prima oară și vestiți dirigenți străini, ca Richard Strauss, Keussler și alții între cari și Mahler, care a executat cu Fi­larmonica cehă pentru­ prima oară cunoscuta sa „Simfonie VII”. Foarte memorabil în istoria Fi­larmonicei cehe este turneul ei in Anglia, organizat de virtuoșii Ku­belik și Oskar Nedbal. In Anglia, Filarmonica cehă a concertat sub numele de „Orchestra cehă a lui Kubelik” și a avut succese, răsună­toare, care s’au menținut și după întoarcerea în Cehia. A venit apoi războiul, care a împiedicat activi­tatea de mai departe. Numeroși instrumentiști au plecat, s’a înrău­tățit situația financiară și intere­sul publicului s’a îndreptat în altă­­ parte. CALEIDOSCOP Basul Edgar Istratti, bolnav Revista „Radio și Radiofonia", anunțase pentru seara de 3 Oct., transmisiunea Operei „Tosca“, cu basul Edgar Istratti în rolul baronului Scarpia. In ultimul mo­ment d. Istratti a fost însă înlo­cuit. Interesându-ne, am aflat că d-sa se află grav bolnav la Paris, și va trebui să se supună în cu­rând unei intervenții chirurgicale. Boala d-lui Istratii survenind în chiar preziua încheerii unui stră­lucit angajament în străinătate, face imposibilă apariția sa intr’o întreagă serie de spectacole anunt­ate. Transmitem valorosului cântăreț urări de grabnică însănătoșire, Rolul educativ al Ateneelor populare . Izvorul lor ele a educa este vechi și dacă se constată cu migală aces­­te școli populare se identifică cu celebrele Panathemee ce se celebrau în șir de câteva luni în cinstea zei­ței Athena. Este un fel de renaștere așa cum s’a spus în secolul al VII- lea când s’a făcut o reîntoarcere că­tre artele antice. Moravurile Bune nu puteau să moară cu toată persistența și in­va­­zi­a curentelor lumii­ moderne. In pământul din care s’au născut a­­colo trebuia să se odihnească a­ceastă platoșe solidă construită de inteligența cea mai scânteietoare. Deci cucernicul lumii române „Sít. tibis terra levis, trebuia să predo­mine universalitatea. Pe aceste cre­dini solide s'a întemeiat, o cultură nouă, dar cu acel fluid de viața ce întreține în­totdeauna, flacăra civi­lizației. In aceste athenee se predă o școală ușoară și pe înțelesul tutu­­­ror. Se abordează chestiuni, cari mai todeauna tratează subiecte cas­nice, sociale și mai puțin politice. Se răspândește prin acest for lite­ratura, arta și poezia. Se instruește sentimentul adânc al individului, care până acum era lăsat să dormi­teze în el. Aci se declamă ușor, se poves­tește cald, se caută cu avânt duioa­sele noastre cântece populare, ce parcă­ înfloresc sufletele. Acești animatori de cultură, că­lăuziți, numai de sentimentul este­tic ar trebui să fie mai mulți din timpurile acestea da nepăsare. Kufem Mihaileatin se împărtă­șește numai de acete credințe și o­­pera d-sale întronată odată cu a­­ceste școli va rodi cu belșug pe o­­gonul artelor noastre , educative. GRIGORE ANCU ■ OI» --------— Concertul violonistului I­ Unicul concert pe care celebrul violonist N. Milstein îl anunță pen­­tru actuala stagiune în Capitală, este așteptat cu mare interes de publicul bucureștean Prin succesele triumfale cucerite în stagiunea precedentă, Milstein și-a câștigat definitiv simpatiile melomanilor noștri, cari nu vor pierde încă acest nou prilej care li se oferă, de a-l reauzi pe tânărul virtuos, in câteva interpretări pe cari încă nu a avut prilejul să le prezinte în Capitală. Programul unicului concert Mil­stein, care are loc mâine seara. Miercuri, la Eforie, cuprinde, între altele, celebrul concert de Max Bruch, La Folie de Corelli, sonata in sol major de Beethoven și So­nata de Vivaldi. Acompaniamentul la pian va fi susținut de Iacob Gimpel. Astă seară ultimul spectacol al artistei Maily Picon Spectacolele celebrei vedete ame­ricane Maily Picon, se desfășoară la „Eforie“ în fața unor săli arhi­pline. Maily Picon apare în fața publicu­lui bucureștean pentru prima dată în cadrul unui spectacol încă necu­noscut la noi și prezintă marile creații cu care a reușit să cucereas­că simpatiile publicului american. Verva îndrăcită, dansurile acroba­tice, toaletele somptuoase și arta ne­întrecută cu care Maily Picon debi­tează cupletele scrise de ea însăși, i-au asigurat și in Capitală un mare succes. Spectacolul este atât de bine com­binat, încât reușește să redea în­treaga gamă a vastelor posibilități ale subretei americane,­­de la sce­nele­ de comedie de mare până la accentele dramatice efect, cari stan«­­taam’mi»­ .__­­ t Alături de Maily, Picon, Jacob, Ka­lieh, autorul operetelor în care ve­deta a cucerit cele mai mari suc­cese, com­plecteazî spectacolul cu câteva scene apin­e și cu o su­gestivă legătură intre scenele aces­tui variat spectacol. In fruntea unei orchestre de jazz, compozitorul american Abe­­lstein realizează adevărate minuni de so­noritate modernă. In genere spectacolul de la Eforie are toate calitățile pentru a stârni interesul și entuziasmul publicului. Obligațiile contractuale ale ansam­blului Maily Picon fac imposibilă prelungirea spectacolelor, astfel în­cât astă seară Marți, are loc ultima reprezentație, înainte de plecarea în turneu. Puținele bilete rămase, se găsesc de vânzare, la Mag. Ipcar. Un concert festiv al flarmonicei cehoslovace Cu prilejul împlinirii de 50 de ani de la activitatea ei, Filarmonica cehoslovacă din Praga, va da în 17 Octombrie, un mare concret festiv în cea mai mare sală din Praga, ,Lucerna”, sub conducerea lui B. Molinari. Vor fi executate compozi­ții din Smetana, Haydn, Strauss și Wagner. Acest concert naște un mare interes în lumea artistică din Praga. In câte limbi se vorbește in Europa Precum se știe, se vorbește în Eu­ropa în 120 de limbi din care nu­măr 82 revin Rus­­ei. Limba cea mai răspândită în Europa este cea germană, care e vorbită de 10­ mi­lioane locuitori. Urmează apoi lim­ba rusă, care e vorbită de 70 mi­lioane, limba engleză de 47 mii limba franceză de 42 milioane, lim­ba italiană de 41 mii., limba polo­ne­ză de 25 mii., limba­ spaniolă de 18 milioane, limba română de 14 milioane, limba olandeză de 11 mi­lioane, limba cehoslovacă de milioane, l­imba ungară de 10 mii- 10 etc. Dintre cele 82 limbi ce se vor­be­sc to Rusia, prezintă importanță în special 19 limbi,­­dintre care fie­­­care e întrebuințată de cel puțin 5 milioane locuitori. Urmează 36 limbi întrebuințate de grupe mai mici de un milion și 27 limbi vor­bite de grupe mai mici de un mi­lion și 27 limbi vorbite de grupe a câte cca 100.000 oameni. In Dage­stan se află un sat cu câteva sute locuitori cari vorbesc o limbă a­­parte cu totul neînțeleasă de ve­cini. RADIO BUCUREȘTI 394 m.­­ 13: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.30: Informațiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar. 13.50: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 18. Orchestra Moțoi: Muzică ușoară și românească. 19: Informațiuni, meteorul și semnal orar. 19.10: Orchestra Moțoi: Continuarea concertului. UNIVERSITATEA 20: Corneliu Moldovanu: „Din lumea celor care nu cuvântă“ (Em. Gârleanu). 20.20. D. Perpessicius: Cărți nouă. 20.40. D-l Gustav Ryssler: Comorile de artă ale Transilvaniei. PROGRAMUL DE SEARA 21: Orchestra Radio: Adam: Uvertura la „De aș fi rege“;Massenet: Scene XL­saciene; Brediceanu: Hora și Arcanul dansuri bucovinene (pentru­­ trombă și orchestră). 21.30: D.I Mihail .Tora: Compozitorul Enescu. 21.45: D-ra Emilia Guțianu, de la O­­ pera Română: G. Enescu: Septchan­­sons de Clement Marót: 1) Estrenne a Annere. 2) Languir mefais. 3) Aux da­­moyseUes paresseuses d'acrie a leurs a­­mes. 4) Esterenne de la rose. 5) Présent de couleur blanche. 6) Changeons pro­­pos, c’est parier d’ámour. 7) Du conflict en douleur. 22­15. Orcestra Radio: Enescu: Auba­­de (Teodoru-violină; Schwartz viola și Drăghici-violoncel); Bach: Fuga în fa minor pentru orchestră de coarde; Ta­­renghi: Serenadă; Otto Lindermann: Melodii rusești, 22.45. Informa­ții și. Ecouri din lumea filmului T* La Berlin rulează cu mare succes filmul ope­retă „Câ­n devii bogat și fericit”. Regia acestui film o deține Max Reich­man iar muzica e semnată de Micha Spolanschi. Jeanette Macdonald a fost reangajată la „Paramount”. Actualmente celebra vedetă turnează cu Maurice Cheva­lier filmul „O oră cu tine”. Muzica filmului aparține celebru­lui compozitor Johan Strauss. „ La Ateneul Șerban-Vodă cinema Rozi­ ca”, Duminică 11 c. va avea loc între orele 2*/2—6 p. m­. șeză­toarea cultural-aviatică a soc. Tine­retul aviatic român A. R. P. A. Va conferenția de avocat Ștefan I. Ma­cri, președintele T. A. R., despre­­ „Desvoltarea aviației în țara noas­tră”. Vor rula filme aeronautice, fil­mul „Janine” și vor fi producțiuni artistice. 0 Universitate de propa­gandă comunista la Leningrad Zilele acestea s-a inaugurat la Leningrad o așa zisă Universitate pentru muncitori străini. Scopul acestui institut este de a educa pe muncitorii străini, cari­­ sosesc în Rusia cu intenția de a găsi de lu­cru, pregătindu-i pentru meseria, de propagatori abili, ai co­m­unism­u­lui în Europa. ................... —I——■ I­I Noul roman al lui Maxim Gorki După o pauză de mai mulți ani, Maxim Gorki a scris un nou ro­man „Iegor Bulycev și ceialalți”. Această carte formează prima par­­te a unei mari opere triologice. In acest mar­e roman, Gorki dra­ma­­tizază istoria rusă din timpul răz­boiului până în prezent. Primul volum al noului roman se referă în special la epoca de după revo­luția din Februarie 1917 și înre­gistrează numer­oase episoade. Un nou film național iugoslav Autorul primului film național iugoslav, publicistul Stanislav Kra­kow turnează în Serbia de Sud, un nou film iugoslav, „Țara voivozi­lor și regilor noștri”, care e desti­nat și străinătății. Filmul va fi terminat la sfârșitul lui Noembrie, când va fi sincronizat. In Iugos­lavia se acordă o atenție din ce în ce mai mare desvoltării filmului de producție indigenă. »ni» .in————I— ■"■ [UNK]mi I ■ Spectacole OPERA ROMANĂ. — Voevodul Ji g­anilor. TEATRUL NAȚIONAL. — Ana Ka­renina. TEATRUL REGINA MARIA. — A­­devărul gol goluf. TEATRUL MARIA VENTURA. — Lu (Premieră). TEATRUL ALHAMBRA. — Bonsoir Alhambra Revistă în 2 acte și 28 tablouri. CINEMATOGRAFE CINEMA BULEVARD PALACE. — Umbre subterane cu Harv Pier. CINEMA SELECT. — Când ești frumoasă cu Lily Damita. VOX. — Spectacolul Mary Picon. REGAL. In numele legii. CAPITOL. — O aventură nebună (versiune germană cu Hans Al­berts, Gustav Diesel și Betty Aman. CINEMA FEMINA. — Victoria cea mare cu Lisi Ama. TRIANON. — Aghiotantul prințesei cu Laurence Tibett și Grace Moo­re. CORSO. — Grock. LIBO. — Soția condamnatului. ROXX. — O aventură nebună (ver­siune franceză cu Jean Murat și Marie Bell. CINEMA OMNIA. — Două suflete cu Gustav Fröhlich, Charlotte Susa și Lucie English. MARNA. — Viena orașul melodiei. MARCONI. — Alteța sa ordonă. VOLTA BUZEȘTI. — Nopțile din Bosfor. CINEMA ROMANA. — Submarinul morții și o comedie. CERCUL SUBOFIȚERILOR. — In brațele Haremului. CINEMA LIRA. — Milionul.

Next