Epoca, iunie 1935 (nr. 1901-1922)

1935-06-11 / nr. 1907

Pagina 2-a Cronica teatrală Teatrul Cărăbuș , „Luna Cărăbușului“, revistă in 2 acte (24 tablouri) de d-l N. Kirițescu La „Cărăbuș” ne ducem întotdea­una cu siguranța că vom vedea un spectacol bun. De ce această certi­tudine? „D’aia!’’ (cuplet spus de către I­-na Silly Vasiliu). Chiar dacă textul nu e generos în sketch-uri nostime și glume nume­roase, chiar dacă cupletele nu au sa­voarea dorită, golurile se complec­­tează cu dansuri și balete de toată frumusețea și numeroase, de crezi că nu se mai termină, fiindcă direc­țiunea „Cărăbușului” are o deviză: „Să fie” (cuplet spus de d-l C. Tănase). Iar montarea plină de fast cu cortine elegante și costume luxoase vin să complecteze fantezia autoru­lui ce din proprie inițiativă și-a in­tercalat în actul întâi sketch-ul: „Dacă n’ai?!”. Facem toate aceste constatări fă­ră intenția de a micșora meritele d-lui N. Kirițescu a cărui reputație de excelent revuist este bine stabi­lită, recunoaștem dificultățile ce în­tâmpină mereu noi realizări și dacă le relevăm este pentru că chiar auto­rul ne spune în privința exprimării impresiilor: Nu te jena! (cuplet spus de d-l C. Tănase). „Luna Cărăbușului” conține și câ­teva situatiuni amuzante pe cari in­terpreții au reușit să le releve cât mai bine. D-l C. Tănase, în verva-i d-sale inepuizabilă și intr’o tinerească bu­nă dispoziție ce pune în umbră re­centul d-sale jubileu de treizeci de ani de teatru a împrăștiat din nou veselia in vasta grădină a Cărăbușu­lui cu aparițiile d-sale în Prințul ha­zului, Mache dela Urziceni, Perlmu­tter de la bursa neagră, Năică Cioba­nul și nașul iar în El Golocos a dan­sat cu agilitate uimitoare. In „Luna Cărăbușului” joacă și d-na Silly Vasiliu. Publicul a salutat cu ovațiile sale apariția talentatei actrițe in ansam­­lul de la „Cărăbuș” și a răsplătit cu insistente aplauze­­ romanța „Un cântec de iubire” cupletul „O fată bună” ca și reușita creație în „fata de la Șercaia”. Dintre vechile elemente ale com­paniei „Cărăbuș’’ d-ra Lulu Savu a oferit privirilor ațintite ale specta­torilor imaginea tulburătoare a for­melor sculpturale care au decretat pe Venus și zeiță a frumuseții. A mai apărut și în alte roluri, toate pline de efect. D-ra Joujou Pavelescu a cântat cu gingășie tangoul „Trandafirul” iar în actul al doilea ne-a evocat o dră­gălașă duduie din vremea malacovu­­lui. Plină de temperament, d-ra Maud Mary are o creație interesantă în Massoula și o nostimă apariție în Catrina. Sglobie, d-ra Tanți Grigoriu și grațioase în dansurile lor surorile Martinosem Din cadrul disponibil, compania Cărăbuș a recrutat pe d-rele Florica Demion, Pia Tanon, Ita Doria și Virginica Popescu a că­ror aport de tinerețe și voioșie e bi­ne­venit. Trecând la domni, semnalăm pre­zența d-lui Viorel Chirjdeanu a că­rui voce deși în grădina „Cărăbușu­lui” rămâne în cadrul operei. D-l Aurel Munteanu, simpatic și bine d­ispus a cântat frumos slovw-fox-ul d-lui P. Andreescu, „Toate fetele sunt la fel” iar rolul lui Paris a știut cui să dea mărul cu pricina. La înveselirea publicului d-l Al. Giugaru a contribuit cu multă com­petență. D-nii M. Milian, St. Glodariu, N. Roman, I. Dinescu și G. Trestian au complectat satisfăcător ansamblul. Baletul foarte bine pus la punct de maeștrii Floria Capsali și Clark Nichols ne-au prezentat realizări fru­moase dintre cari relevăm baletul nimfelor, cadrilul și finalul actului întâi. Muzicile originale ale d-lor Den­­drino, P. Andreescu, Fernic și Mi­­clescu ca și decorurile frumoase cari întregesc fastuoasa montare a revis­tei vor contribui la succesul „Lunii Cărăbușului”, lună ce va stărui pe afiș mai mult decât o lună. Albion Concertul festiv al primadonei Igy Miercuri seara la sala Dalles a avut loc mult așteptatul concert fes­tiv al compatrioatei noastre, prima­donna Pia­­gy. Atențiunea delicată ce distinsa cântăreață a arătat Franței, Italiei, Elveției, Austriei, Germaniei, Cehoslovaciei, Poloniei, Iugoslaviei și Bulgariei, punând in programul concertului său câte un buchet din cele mai sugestive melo­dii ale țărilor sus­citate, este dem­nă de relevat. A fost un omagiu adus națiuni­lor care au primit cu entusiasm pe această misionară a cântului româ­nesc, care timp de 4 ani in șir a fă­cut să răsune graiul și cântecele poporului nostru in Europa. Mi-a făcut mare plăcere văzând printre auditorii selecți de Miercuri seara, reprezentanți ai legațiilor din țările ale căror compozitori au fost sărbătoriți de public. Pentru că fie­care grup și fie­care arie, au fost subliniate de aplauze entusiaste ale publicului care astfel răsplătea pe interpreta fină și subtilă care este Pia­ngy, cât și frumusețea melodii­lor, atât de diferite și interesante. Câtă finețe în ariile italiene, ca de exemplu, Amarily de Caccini, „Sonia” lui Aurelii­ Tronchi și Bella bellina, a lui Giulio Bacli, aceste două, în primă audiție, au fost viu aplaudate. Grupa melodiilor italiene a fost încheiată cu „Casta­ Diva“ aria di­ficilă din opera Norma de Bellini, a cărui centenar a fost anul acesta sărbătorit în toată lumea. Câtă școală și ce interpretare minunată a dat acestei arii cântăreața noa­stră, care a arătat bogatele sale re­surse vocale pe lângă tehnica im­pecabilă ce Pla így le posedă. In grupa melodiilor germane, de asemenea a fost aclamată de public, pentru perfecțiunea cu care a in­terpretat pe Mozart în aria pajului din Nunta lui Figaro, precum și in ,Povești din pădurea vieneză” de Strauss, pe care a trebuit să o bi­­sesc. Dacă cu ariile de stil și clasicism, Pia­­gy a încântat publicul atât prin execuție cât și prin calitățile sale vocale deosebit de frumoase apoi, în partea a II-a a programu­lui, distinsa cântăreață, când a e­­xecutat ariile și melodiile de folklo­rul ceh, slovac, iugoslav, bulgar ,,și românesc a fost obiectul unor gran­dioase manifestații din partea pu­blicului: „Mesicku" și „Piscalinku“ de Dvo­rak și Provaznik (cehi), Maria se Vzigne de Konjovic­i(iugoslav), pre­cum și „Vino Pia“ de Dobri Hristov (bulgar), au fost fiecare subliniate de furtunoase aplause și bisate. Cât despre grupa ariilor româ­nești, de Brăiloiu, Const. Lazăr, Chi­­riac și Mihăilescu-Toscani, felul cum Pia­ngy le interpretează — ca nimeni altul — i-au adus aplauze furtunoase și bisări. „Pour la bonne bouche" d-na Pia­­gy și-a încheiat programul cu o grupă de 3 bucăți franțuzești, „Chanson du Popillon“ de Campion, Chanson triste de Duparc și L’eclat de rire, de Manon de Auber. Concertul de Miercuri seara, a fost pe lângă un adevărat regal ar­tistic și o ședință de înalte studii muzicale și de interpretare, de la care mulți din cei ce au lipsit ar fi avut de învățat lucruri minunate în arta cântecului. Păcat că concertul a fost fixat în luna când lumea este atrasă de miresmele unui „grătar special” mai mult de­cât o sală închisă și extrem de călduroasă, dar care dă sufletu­lui hrana și desfătarea ce nu se uită nici­odată. G. M. Dezvelirea monumentului lui Spiru Haret ori a avut loc solemnitatea des­­velirii monumentului lui Spiru Ha­ret în prezența d-nei Haret soția dispărutului, a membrilor guverna­­nului, primarul Capitalei numeroși profesori universitari și secundari, învățători, foști colaboratori ai lui Spiru Haret și un numeros public. Solemnitatea a început prin ofi­cierea unui serviciu religios săvârșit de arhiereul Pocitan Veniamin vica­rul Patriarhiei, înconjurat de un so­bor de preoți. După terminarea slujbei religioa­se, statuia lui Haret a fost desvelită și stropită cu apă sfințită. Arhiereul V. POCITAN, a rostit următoarele: Am săvârșit serviciul divin la inau­gurarea statuei lui Spiru Haret. Apo­stolul Pavel, în scripturile sale ne în­deamnă să ne aducem aminte de mai marii noștri și să le urmăm credin­ța. După această pildă, Haret a grăit cuvântul adevărului și cuvântul ade­vărului a rodit Haret este socotit ca omul școalei; noi, preoțimea, ne îngăduim să-l so­cotim și om ale bisericii, căci bise­rica a folosit mult de la Haret. Aduc prinos de recunoștință în nu­mele bisericii și al Patriahiei pentru tot ce a făcut Haret. "Au rostit cuvântări relevând me­ritele lui Spiru Haret pe tărâmul școalei, al cultelor, al cooperației d-nii dr. C. Angelescu, ministrul Instrucției, Dinu Brătianu, partidului liberal, prof. Țițeica, șeful în numele Academiei Române, prof. Gheorghiu, rectorul Universității din București, M. Negură, subsecre­tar de Stat la Domenii, prof. Drago­­mir Hurmuzescu, în numele facul­tății de științe, prof. Nisipeanu în numele asociației profesorilor se­cundari, D. Țoni, președintele învă­­țătorilor, Al. G. Hon­escu, primarul Capitalei, Gr. Teodorescu în numele asoc. inginerilor hotărnici și Ilie Gheorghiu în numele asoc. licenția­ților universitari. După terminarea discursurilor, a­­sistența a primit defilarea elevilor și elevelor școlilor din Capitală, pre­cum și a carelor alegorice organiza­te de banca cooperativă „Floreas­­ca“, ca un­ omagiu adus lui Haret, primul cooperator al țării. EXPOZIȚII Pinacoteca statului, palatul Ateneu­lui, deschis Marți, Joi și Duminică 10-12 și 3­ 5. Pinacoteca Municipiului, Bulevardul Lascăr Catargiu 21. Deschis Duminica și sărbătorile dela 10-13. Muzeul municipal calea Victoriei 117. Deschis Duminica și sărbătorile dela 10-13. Muzeul Toma Stolian, șoseaua Kise­­leff, deschis Marți, Joi și Duminică 10-12 și 2 jum.­5. Expoziția de stampe Rai Bouquet, Valerio. Muzeul Simu, deschis Joi și Dumini­că 10-1. Muzeul militar, Parcul Carol, deschis Marți, Joi 10-12 iar Duminica și săr­bătoarea dela 19-1, 2-4. E­PUC­A Reuniunea desfășurată era, pe hi­ 1­podromul un program Băneasa, deși nu oferea­ care să satisfacă pre­tențiile unui public avid după cioc­niri capitale, s-a bucurat totuși de un frumos succes de asistență. Explicația succesului constă în marea atracție pe care jocul austriac a început să o exercite din cauza marimei mizei care urma să se atri­buie. Căi de justă este afirmațiunea noa­stră se poate vedea din inșirarea ci­frelor înregistrate la joc. S-a jucat a­­proape 100 000 lei, ceea ce a majo­rat miza la cocheta sumă de 143.000 lei. Nimeni nu a reușit turul de a in­dica pe toți cei șapte câștigători. Victoriile lui Flit, Rita și Miosotis au făcut cea mai severă triere. Reuniunea Jockey Clubului își ve­de astfel potențial interesul prin mirajul oferit pariorilor de a câștiga 200.000 lei — căci mai mult ca sigur că această sumă va ajunge pariul austriac — pentru 20 lei. Dintre rezultate se cultima să in­sistăm puțin asupra victoriei lui Bagdad în premiul Banatului. Pensionarul d-nei V. Grigorescu se află în maximum de condiție. Stilul victoriei sale îl arată drept cel mai autorizat pretendent al pre­miului Jockey Clubului . Galopul luat ori trebuie să-i fi fo­losit enorm. Prima alergare a zilei, premiul Cuba, a revenit Corinei. După o se­rie de exhibiții onorabile, fiica lui Favara și-a scos ovăzul, datorită tac­­ticei greșită adoptată de Răscruce, a doua plasată. Constantinescu St., a așteptat peste măsură de mult, nea­tacând decât pe ultimii cinci­zeci de mi., Domnișor al treilea. Monta lui Ilinca i-a adus o supra­încărcare de patru kgi. Ultimul, Ari­is. Fiul lui Tokfilko a terminat clacat. Zece concurenți s’au aliniat sub ordinele starterului în premiul Polo­nium. Brighton și Gombolgag s-au lansat în frunte cu numeroase lun­gimi. Secunda a cedat după par­curgerea primelor sute de metri. In schimb, Brighton părea că do­mină situația. Fliz, adus pe grilă, a dispus însă ușor de pensionarul lui Beeson. A treia, Pauverella, înaintea iepei Baltă. Printre codași, West End. A con­curat sub așteptări . #­Premiul Domnișoarelor a revenit iepei Rita. Beneficiind de pe urma unei busculade, în care au pierdut prețios teren Fata Ghiaurului, Dud­­dy și Bretana, sora Celinei s-a lan­sat cu numeroase lungimi în frunte. Atacul în extremis al Fetei Ghiauru­lui nu a încheiat-o. Duddy s-a plasat a treia, înaintea Bretanei. Grajdul Schwartz a cules a doua victorie consecutivă prin Miosotis, care a dispus, la luptă mare, de Ox­ford, în premiul Răduța. Cursa a fost dusă în tempo susținut de Maus, care a cedat fără luptă atacului dat de Oxford. Sigur pe victorie, Csilag a lăsat mâna jos. Exact în acel mo­ment a intervenit Miosotis, aruncată cu precizie în luptă. Toate eforturile lui Csillag au rămas inutile. Fiica Mixandrei a câștigat de un cap. Slab s’a, comportat Luța, nefigu­rând la nici un moment. Iapa sufe­rise un acident înalte de curse. A scăpat din mâinile băiatului de grajd, ambalându-se. Bagdad a luat un galop de sănă­tate în premiul Banatului. Fiul lui Drac a dominat tot timpul lotul ce­ i s’a opus, câștigând oprit. Cousete s’a plasat a doua Csillag nu a mai insistat când a văzut par­tida iremediabil compromisă. Azavel, al treilea. Performanța sa merită să fie subliniată. Duelul Gorgos-Șerban s-a încheiat, conform previziunilor noastre, cu victoria primului în premiul Domni­șorilor. Fiul lui Ghiaur a câștigat însă mai mult grație nefericitei ma­niere de călărit adoptată de Csillag. Plimbat de la coardă la grilă și vice­versa. In asemenea condițiuni, a pierdut de un cap. In fine, grajdul Câmpeanu a reu­șit să culeagă o victorie, la Băneasa. Rubicon a reușit acest mare tur de forță, după o cursă frumos con­dusă de Kaszian. Pok s’a plasat al doilea. M. Cssi­llag l’a ținut prea mult în coadă plutonului. O figură demnă de a fi relevată este aceia realizată de Prince. Ar­măsarul lui Gill a început să miște. HIP. PR. RADUTA 1800 it. T. Miosotis 541A (R. Cristea) a d-lui S. Schwartz; II. Oxford 61 (M. Csillag); III. Maus 61 (Vincent); IV. Mariusz 50 (Saydik); Nepl.: Luța 58. CâștigatS cap. 3-2 lung. COTA: Trib.: 68-16-13; Pel.: 68- 20-13. PR. BANATULUI 1600 mt. I. Bagdag 5014 (Vincent) al d-nei Grigorescu; II. Causette 59 (M. Csil­lag); III. Azavel 49 (M. Gabens); IV. Boer Kostache 6014 (Horvath Gh.) Nepl.: Dudău 5614; Bazavirág 57. Câștigat: 4-2-2 lung. COTA: Trib.: 15-11-12; Pel.: 14— 11—13. PR. DOMNIȘOARELOR 900 int. I. Gorgos 5414 (Saydik) al d-lui locot. Dumitrescu; II. Șerban 5414 (Csillag); III. Jupan 52( Vincent); IV. Minut 52 (Constantinescu). Câștigat: cap. 4-2 lung. COTA: Trib.: 19-10-10; Pel.: 21— 10-10. PRI­M­ILE DE JOINVILLE 2200 int. I. Rubicon 471( Kaszian) al graj­dului Câmpeanu; II. Pok 55 (M. Cssillag); III. Prince 4814 (Logofă­­tu); IV. Rosmarin 5814 (R. Cristea); Nepl.: Războieni II 5114; Sasu 58 %. Câștigat: 2-3-2 lung. COTA: Trib.: 24—20—16; Pel:6 27—15—13. * •$­ nai­c­i­p­i­s­m Cronica reuniunii de ort de la Băneasa REZULTATELE TEHNICE PR.­CUBA 1800 mt. I. Colina £4Vi (J. Gill) a d-lui M. Ani..')'” iv, II. P.ănv.ire 52 (Constantinescu); Domnișor 53 (Ilinca); IV. Domnișoara Popsy 56 (Enes­­cu); Nepl.: Kneaz 48; Ariniș 62. Câștigat: 1 gât—­­A lung. COTA: Trib: 21—12—13; Pel.: 26 14—17. PR. POLONIUM 1300 mt. I. Flit 46 (Kaszian) al d-lui Kar­mitz; II. Brighton 5714 (Saydik); III. Pauverella 4744 (Logofatu) IV. Bal­ta 61­­A (Vincent). Nepl.: Orz 52; Menelik 62; Bocea­­cio 03%; Gombolyay 56; West End 53; Goarnă 52K. Câștigat: 1%—214—1/9 lung. COTA: Trib.: 58-25-20-42; Pel: 69-30-16-26. PR. DOMNISOARELOR 900 it. I. Rita 52 (G. Enescu) a d-lui S. Schwardtz; II. Fata Ghiaurului 5314 (M. Csil­lag); III. Dudu 52 (Vincent); IV. Băetana 51 (Cucu); Nepl.: Ghiquita 52; Netta 52; Evi­­va 4714. Câștigat: 1-1-1% lung. COTA: Trib.: 54-22-13; Pel: 68— 18-13. Congresul căminelor culturale din țară Festivitatea de la Ateneu.­Discursul Suveranului Sâmbătă după am­iază s’a deschis la Ateneul Român, primul congres 1 Căminelor culturale ale fundații­lor regale. La ora 6 precis își face apariția M. S. Regele, însoțit de d. mareșal Ilasievici, Gh. Tătârescu, președin­tele consiliului și­­ Anghelescu. Su­veranul este întâmpinat în sunete­le imnului regal executat de or­che­­­stra Filarmonică. Cel dintâi ia cuvântul d. prof. D. Gusti, directorul general al fundații­lor culturale care a arătat roadele date la­sate de activitatea cultura­lă a Căminelor. In numele Căminelor culturale din țară a vor­bit taraful Alexandra Ra­­gozea, din comuna Drăguș, județul Făgăraș. Cuvintele simple rostite de sătean au produs o plăcută impre­sie. CUVÂNTAREA SUVERANULUI Fericire mare este pentru Mine a vă vedea astăzi veniți un număr a­­tât de mare la această primă în­trunire a Căminelor Fundației Cul­turale Principele Carol. Faptul că sunteți atât de mulți întruniți aci este semnul credinței și avântului vostru pentru o operă pe care am întreprins-o cu toți lao­laltă. Pornită de la mic, pornită din greu acum 14 ani, Fundația Prin­cipele Carol se găsește astăzi in plin avânt, în plin progres — și acest pro­gres se datorește, atât conducători­lor de la centru, cât și sufletului fie­cărei celule. Pornind de la această muncă, de ridicare culturală a Țării Românești, am crezut că prin cuvântul de cul­tură, trebue înțeles altceva decât numai școală și carte. Cultura, mai ales a păturei cele mari a țărăni­­mei, este o operă de închegare a tu­turor nevoilor din viața de toate zi­lele. (Aplauze puternice). Prin această culturalizare a sate­lor. Eu văd răspândirea cărții, răs­pândirea a tot ceea ce este frumos, dar văd și ridicarea păturei țără­nești la un trai mai bun, la o mai bună pricepere a nevoilor și a dato­rilor fiecăruia, (aplauze prelungite). Și când apăs asupra acestui cu­vânt, a „datoriilor“ fiecăruia, este pentru că în concepția Mea fiecare cetățean formează o celulă vie a Statului și această celulă trebuie să svâcnească cu acelaș suflet și ace­­laș inimă pentru același ideal și acelaș bine (Aplauze prelungite, o­­vațiuni). Și dacă noi, cei dela centru, dăm, avem dreptul în schimb să cerem. Noi, dela Fundație — și Eu ca di­rector, — vin și eu la rândul Meu să cer, muncă neprecupețită pen­tru binele țării aplauze puternice și repetate); îndrumarea o dăm noi cei de la centru; execuția, deci unul din lu­crurile cele mai de căpetenie în toa­tă opera pe care am întreprins-o, depinde de noi, depinde de felul, în urmărirea și desăvârșirea gândului nostru aplauze prelungite). Ceia ce am văzut până acum îmi dă toată încrederea că vom fi înțe­leși și vom fi urmați pe drumul pe care l-am trasat (aplauze). Sunt atâtea de făcut în satele noa­stre . Este o operă nesfârșit de mare de realizat, dar mai presus de toate o operă de adâncă dragoste și de a­­dâncă pricepere (aplauze puternice). Ne-am înhămat la o bătălie. Aci la centru sunteți mulțimea a oști­­rei — și oricât de bine ar fi un stat major, fără execuția precisă și ho­­tărîtă a oștirei întregi, nu se poate câștiga o bătălie. Cu concursul vo­stru ș­i cu munca voastră, Eu sunt absolut convins că vom învinge în această mare bătălie, care este o bătălie de ridicare a neamului, o bătălie de însănătoșire trupească a întregului Meu popor (aplauze en­tuziaste și repetate). Mâine când vă veți întoarce fie­care la celula voastră, duceți cu voi acest gând și acest sfat. Sunt sigur — așa cum v’am văzut muncind până acum — că îl veți urma și urmându-l. Eu ca șef, statul major și oștirea noastră, vom câștiga marea noastră bătălie (Aplauze entuziaste, urale și ova­­țiuni prelungite). Urmează muzica românească exe­cutată de orchestra Filarmonicei, condusă de d. Egizzio Massini. Plecarea misiunii anglicane Banchetul de la externe.­D­iscursul d-lui N. Titulescu Eri, la ora 1.30 a avut loc la mini­sterul afacerilor străine, dejunul o­­ferit în onoarea delegației de înalți prelați și profesori universitari an­glicani cari au participat la Bucu­rești la conferința bisericească an­­glicano-ortodoxă! Au luat parte la acest dejun: I. P. S. S. Patriarhul Miron Cristea, d. N. Titulescu, ministrul afacerilor străi­ne, Sir Reginald Hoare, ministrul Marii Britanii la București, d. Mal­vin Causfield Owsley, ministrul Sta­telor Unite la București, grupul înal­ților prelați și profesori englezi, în frunte cu înalt reverendul Hicks, e­­piscop de Lincoln, d. R. Franasovici, ministrul comunicațiilor și lucrări­lor publice, I. Nistor,­ ministrul mun­cii, baron Stircea, mare maestru de ceremonie al Curții regale, d. Savel Rădulescu, subsecretar de stat al ministerului afacerilor străine, Gh. Leon, subsecretar de stat la in­d­­dustrie și comerț, p. S. S. Tit Sime­­drea, vicarul sfintei patriarhii, M. A­­rion, ministru plenipotențiar, secre­tar general al ministerului afaceri­lor străine, d. A. Imbroane, secretar general al ministerului cultelor, d-nii miniștri plenipotențiari G. Gri­­gorcea, N. Dianu, N. Raicoviceanu, profesorii universitari Mihălcescu, V. Ispir, I. Scriban, E. Vintilescu, V. Gheorghiu, H. Roventa, I. Dragu, directorul presei, Al Crețeanu, con­silier de legație, d. Ciotori, consilier de presă al legațiunii din Londra, diaconii Gâldău și Vintilescu, d-nii secretari de legație Krupenski și Ce­libidache. CUVÂNTAREA D-LUI TITULESCU La șampanie, d. N. Titulescu a ro­stit următoarea cuvântare: Excelențele Voastre, Lordul­­ meu, Sanctitatea Voa­stră, Reverenzi Domni. Guvernul regal al României este fericit să salute prezența d-lor voa­stre printre noi. El este adânc convins că drept o consecință a vizitei d-voastre în Ro­mânia, multe înfăptuiri utile vor putea fi împlinite. Nici una însă nu poate întrece în importanță constatarea care v’a fost dat s’o faceți, că pe multe puncte doctrina noastră religioasă stă pe a­­celeași baze. Aceasta înseamnă că, în ciuda di­vergențelor aparente, un adevăr fun­damental se desprinde: ori­unde s’ar găsi, omul este fratele omului. Pentru prețioasele legături de fră­ție spirituală pe care vizita d-voastră le-a întărit, vă exprim cele mai căl­duroase mulțumiri. Cu cel mai adânc respect, vă cer îngăduința de a bea pentru M. S. Regele George și președintele Roose­velt, pentru fericirea bisericilor noi reprezentate, pentru prosperitatea imperiului britanic și a Statelor U­­nite din America și pentru progre­sul moral al umanității. RĂSPUNSUL. D-LUI HICKS . wa-t naît­ îe^ed­uSuV fild­es^epSs­t*: ■Aâ TSA/iyU** o wo civ«,« WSPI Excelență, Sanctitatea voastră, Mulțumesc d-lui ministru Titule­scu pentru generoasa ospitalitate, pentru admirabilele cuvinte în cari a interpretat vizita noastră in Ro­mânia. Domnia­ sa este acela care, prin strălucitele sale însușiri înfăptuitoa­re, a contribuit cel mai mult la în­tărirea legăturilor dintre Anglia și România și la stabilirea unei amici­ții durabile între cele două țări. Suntem recunoscători patriarhului Miron Cristea, nu numai pentru fru­moasa sa ospitalitate și calda dra­goste ce ne-a arătat, ci și pentru în­țelegerea misiunii noastre. In­ acelaș timp, țin să mulțumesc distinșilor teologi români, ale­ căror cunoștințe și a căror înțelegere au contribuit la limpezirea și întărirea relațiilor dintre aceste două mari biserici: ortodoxă și anglicană. Fără a mă întinde asupra rezulta­telor obținute pe urma discuțiilor noastre, pot să le rezum astfel’, s’a creat între Marea Britanie și Ro­mânia o verigă care nu va putea fi sfărâmată niciodată iar între bise­rica ortdoxă și cea anglicană o fră­ție care ne mână spre o cooperație din ce în ce mai intimă, pentru lau­da lui Dumnezeu, binele celor două națiuni și al lumii. Și pentru că astăzi ne aflăm ca oaspeți ai guvernului și deci ai na­țiunii române, să ne dați voe să ri­dicăm paharul nostru pentru sănă­tatea regelui Carol al II-lea și pen­tru fericirea și prosperitatea poporu­lui românesc, închin pentru patriarhul Miron și pentru d. Titulescu, ministrul aface­rilor străine. Reverendul canonic Douglas, vice­­rectorul universității din Londra, a adaugat, pentru d. Titulescu, mare ca intelect, mare ca simț politic mare ca părtaș al solidarității inter­­naționale! Misiunea bisericei anglicane a pă­răsit asearsă Capitala plecând la Londra. Oaspeții au fost salutați pe pero­nul gării de Nord de d-nii N. Titu­lescu, ministru de externe, Savel Ră­­dulescu, subsecretar de stat și repre­zentanții patriarhiei. Sesiunea Uniunei pentru Liga Națiunilor BRUXELLES, 9. (Rador). — Azi s-a ținut ședința inaugurală a celei de a 19-a sesiuni a Uniunii inter­naționale pentru Societatea Na­țiunilor. Ședința a fost prezidată de d. Giannini, senator italian, în pre­zența vicontelui Poullet, membru al consiliului de miniștri. D. Giannini a arătat în discursul său necesitatea unei colaborări între toate statele, la opera păcii, și a de­clarat că Japonia își va relua în­­curând locul­ in.. sânul Uniunii aso­ciațiilor pentru Societatea Națiuni* al • ■ V 1 ‘s­i »'h. . .. CALDE, PROASPETE... Domnul dela ora 5 Teatrul de vară Isban^la va re­prezenta astă seară și în tot restul săptămânei, hilarianta comedie a lui Pierre Weber:­ „Domnul dela ora 5”. Interpretarea are în frunte pe d-nii V. Maximilian, G. Timică, Ta­­liana, Constantinescu, Eggerth, Zir­­ra, și pe d-nele Renée Annie, Silvia Dumitrescu, Didi Theodorescu, René Pressiano, etc. Reprezentațiile de la Isbânda se dau cu prețuri poplare. Comemorarea cente­­m­atrului naștere! lui Saint Saens Zilele trecute Orchestra Filarmo­­nică din Paris a comemorat, o sută de ani de la nașterea compozitoru­lui Saint Saens printr’un concert cu concursul pianistului Cortot. In program au figurat: Uvertura Princesse Jaune, Phaetoss. Simfo­nia 3-a și Cortot a interpretat al 4-lea concert pentru piano și orche­stră Amintirile lui Chopin puse în vânzare la Paris De curând s’a aflat la Varșovia că o famoasă colecție de amintiri în legătură cu Chopin va fi pusă în vânzare la Paris. Imediat s’au colectat la Varșovia în cercuri po­loneze sume importante pentru cum­pararea ș inducerea în Polonia a a­­cestor amintiri. Ziua cartei la Roma A 9-a sărbătoare a zilei cărții a fost inaugurată de d. Achille Sia­­nace, secretarul partidului fascist în piața Traian de la Roma. Principalele case de editură di­n Italia, ca și ziarele au organizt o interesantă expoziție de cărți. Organizațiile fasciste, partidul fascist, milițiile fasciste, au organi­zat expoziții speciale. Opera română Opera Română va continua în tot cursul lunei Iunie repetițiile pentru stagiunea viitoare Se repetă actualmente urm­­ătoa­rele lucrări: Dumnezeu pe plaiuri mister religios de compozitorul Sabin Dra­­goș, „O noapte furtunoasă”, operă co­mică în 2 acte de compozitorul Paul Constantinescu după Caragiale. Repetițile se fac sub directa su­praveghere a compozitorului. Se mai fac repetiții parțiale la s­ughenoții de Meyverbeer și la Don Juan de Mozart. Bibliografii A apărut No. II, anul al III-lea din revista bilunară „Libertatea” econo­mică, politică, socială, și culturală, de sub direcțiunea d-lui inginer Ion P. Gigurtu, cu următorul sumar: George Stata, Salvarea Iașului; Dr St. Goliger, București, Cifre și re­flecții; P. Dinopol, Despre Grafoma­­nie; St. Antim, Mihail Kogâlniceanu; C. Gane, Acum o sută de ani; I. P. G; Cronica politică, internă și ex­­ternă. Note*, Comen­tai*iî, Observațiuni; Victoria zburătorilor noștri­; Deci­­ziunile consiliului inter­universitar; Regele în Basarabia; Nicolae Titules­cu la Academie; Speculațiunea; Con­tradicție; Concursurile Tinerimei Române; Const. Sărățeanu; Eugen Goga; Recenzii, Bibliografii. Un număr de 20 pagini, 10 Lei, la toți librarii și chioșcarii. Bi­rouri­­le București I, Calea Victoriei 63, Telefon 3.37/8, Cec Poștal 1225. CARLY. — Pe frontul de Vest 1918 și Femeia cu părul roșu. LIDO. — O fată cu noroc și Baronul Newhas. CORSO. — Noaptea fatală. FORUM. — Rumba și Stan și Brai? bărbieri de lux. BIZANTIN.­ — Johns răpește Euro­pa și Voiaj de nuntă în trei. FRANKLIN. — Barcarola cu Gus­­­tav Froelick­. RIO. — Veronica cu Franciska Gaal și Sleeping­ Car. ÓMNIA. — Rumba și Stan și Bran, bărbieri de lux. CITY. — Legile inimii și Ți-am dat inima mea cu Ramon Novaro. MARNA. — Cazacul și privighetoa­rea. VOLTA BUZEȘTI. — Roșcovanul și Când femeia iubește. MARCONI. — Fiul lui King­ Kong și Cucarasch­a. SPECTACOLELE ZILEI Cinematografe ARC. — Mă --nsor cu nevastă-mea. TRIANON. — Norocul meu ești tu și Lupte drepte americane. CAPITOL (grădina și sala). — Bu­zele care trădează cu Costance Benett și comedie. REGAL. — Mizerabilii. ROXI. — Buzele care trădează. SELECT. — Doamna nu dorește copii. VOX (Eforie). —­ Supremul păcat și Simona. BD. PALACE. — Prizonierul și îm­păratul Negrilor. RADIO 1875 m. RADIO­ ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. 13. Cota Dunării. Spectacole. Con­ferințe. 13­.05. Concert de prânz (discuri): Dimineața, după amiază și seara la Vie­­na, uvertură de Supe (ord­. Filarmo­­ncă din­ Viena, dirij. de Hegel); Dan­suri bavareze No. 1 și 2 de Elgar, (orch. Simfonică din Londra, dirij. de Elgar); Selecțiuni din opereta „Prietena”, de Rodgers, (orch. Savoy), Henric al VIII- lea, suită de dansuri de German, (orch. Simfonică dirij. de Sargent); Potpuriu de cântece din Westfalia, (orch. Pesca), 13.45. Bursa,­­ Sport. 13.15: Muzică ușoară (discuri): Micul domn, foxtrot de Campanini și Serena­dă de­­ Baiente, (ord­. von Georg,-H. M. V.); Când mă voi plictisi de tine, fox de Harburg și Am văzut stele, de Sieg­ler, (ord­. Freddy Martin-Liberty); Te iubesc mai mult decât crezi de Goehr și Nopți venețiene, de­­ Niederberger, cântate de Sorbier.­C); La Cucarad­a, de D’Loran, cântată de Sylvian și Pri­mul sărut, de Vasilescu cântat de Do­rel Livianu-Lisa. 14.15: Ora. Mersul vremii. 14.20: Radio Jurnal. 14.40: Muzică ușoară (discuri): Viena Orașul visurilor de Sieczynski și Clopo­tele dragostei, de Benatzky (ord­. Wie­ner Boheme.-O); Vals din filmul „Vals imperial”, de Joh. Strauss și Foxtrot din filmul „Albastrul cerului”, de A­­­braham. (voce: Martha Eggerb­.­O); La balul sgomotos. De Ceaikowsky Geme trist vântul, cântate de Constan­ti­­in Csenzov­(O); Hora boldenilor Sârba lăutarilor, (ord­. Ioniță Bădiță.­și H. M. V.). 18. Concert de după amiază — Or­chestra Radio: Marșuri și valsuri din opere: Gruck: Marșuri din­­.Alceste”: R. Strauss: Vals din opera „Cavalerul rozelor”: Ceaikovsky: Vals din „Eugen Gneghin”; Mozart: Marș din „Idome­­neu”; Gounod: Vals din „Faust“; Ned­­bal: Vals din „Hans cel leneș”; Meyer­beer: Marșul încoronării din „Profetul“; Beethoven: Marș turcesc din ruinele A­­tenei”. 13: Ora. Mersul vremii. 19­05: Radio-jurnal. Comunicare. A­­gricultură, muncă. 19­15: Continuarea concertului: Muzi­că italiană: Wolf-Ferrari: Intermezzo din „Bijuteriile Madonei”; Boito: Fan­tezie din opera „Mefisto”; De Micheli: Suită.UNIVERSITATEA RADIO 20. Prof. Cezar Papacostea. 20­20: Cântece populare românești — Alexandru Crezuța: Brediceanu: Foaie verde foi de nuc; Manțța: Murguleț, căluțul meu: Brediceanu: Leagănă-te frunzuliță; Drăgoi: Lumea zice că simt lotru: Brediceanu; 7) Toată lumea-i dintr’un neam. 2) Dragu-mi-i mândru de tine. 20.40: Reviste. 20.50: Zarafi și zarafii de odinioară de Gr. Drăgoescu. 21.05. Muzică de cameră — Quartetul Sarvaș: Grieg: Quartet în sol minor; (A. A. Sarvaș-vioara I-a; I. Lapoș-vioa­­ra II-a; C. Apostolescu violă și Gh. Ște­­fănescu-violoncel). 21.40. Concert de lieduri — D-na Mar­gareta Marchfeld - Brunner (Viena : Schubert; a) Fata pescarului; b) Sere­nadă; c) Lăutarul­ de Cântec pe apă; R. Straus: Invitație tainică; Grieg: Te iubesc; Brahms: Iubire veșnică. 22. D-ra Lydia Degen­ pian: Bach: Concert italian; Liszt: Variațiuni („Wei nen, Klagen") și Crucifixul din Mesia” in si minor de Bach. 22.30: Un cuvânt omagial pentru po­porul român (în limba engleză) de Pe­­ter Hall, romancier englez. 22.40. Radio Jurnal. 23: Concert nocturn, retransmis de la Terasa „Cercul Militar”. 23.25: Jurnal pentru străinătate. Via­ța economică. 23.45. Continuarea concertului noc­turn. Relevăm un eveniment plăcut in domeniul cărții și-l împărtășim citi­torilor, cu convingerea că astfel ne facem o datorie de conștiință. Re­­marcarea unei lucrări într’adevăr de valoare implică neapărat popu­larizarea ei, iar această nevoie o sa­tisfacem atât cât ne este posibil, menționând scrierea in cronici sin­cere și nepărtinitoare. Prin această scurtă introducere, voesc să prezint volumul de curând apărut și intitu­lat „Fabulele lui Trilussa“ — lucra­re semnată de d. Mihnea Vântu, pseudonim sub care cunoaștem pre­țuita personalitate literară a d-lui dr. N. Vătămanu, distinsul autor al unei lucrări de succes și interes, „Reflexoterapia“, despre care am vorbit la timp și pe larg. Genul vetust al fabulei e un gen puțin abordat, căruia i se dă pe ne­drept o atențiune mai restrânsă de­cât o merită. Fie că nu-i la îndemâ­na tuturor, fie că se scrie numai ro­mane, fiindcă a devenit azi o modă, sau fiindcă morala, învățătura nu mai e în spiritul vremii, fabula este foarte puțin tipărită astăzi. Iată de ce traducerea minunatelor fabule pe care d. Mihnea Vântu le-a cules din opera marelui satiric italian Trilussa și ni le-a oferit în cadrul unei bune lucrări, mi se pare cu atât mai bi­nevenită, mai salutară. Carlo-Al­­berto Salustri (Trilussa) e unul din cei mai reprezentativi și mai gustați satirici ai Italiei, iar ironia lui fină, savoarea unei expuneri răutăcioase, dar pilduitoare, farmecul versurilor sale severe, dar spirituale, și morala sa îndrumătoare, au fost prețuite neprecupețit de toți cei cari îi cu­nosc opera. Ca poet moralizator, ca fabulist de­ o semnificație drastică, dar limpede și suculentă, acest La­fontaine al Italiei, trebue să fie cu­noscut de toți și pretutindeni. Ci­­tindu-l, te convingi că n’ai făcut-o pentru a-ți trece timpul, ci opera lui te-a cucerit, te-a învăluit dela primele pagini, pline de vigoare am­­plă­,și „exemplificatoare“ a­ unui­ ro­bust talent: ^ivU’dn. sou -&lt> :: "Benfoiu -«et- cart•• ■;«a alesching^ai, de o finețe subtilă, dar corosivă a­ marelui fabulist italian, e destul să amintesc unul din cele mai caracte­ristice și mai cunoscute răspunsuri ale sale. Plictisit de verva searbădă a unui pedant, care critica în ter­meni drastici și nepotriviți pe cele mai strălucite glorii ale țării, il răs­punde, când acesta îl întreabă: — „Maestre, e greu să faci ani­­malele să vorbească?” — „Nu, spune Triluissa, greutatea e să le faci să tacă!” Un răspuns destul de sugestiv că­ruia nu-i mai trebue comentarii. Dar, pentru că toate calitățile ce împletesc cu exuberanță opera fa­bulistului italian, să se păstreze ne­știrbită, e nevoie ca transpunerea în altă limbă decât aceea a autoru­lui, să se bucure de un traducător priceput și talentat. In d. Mihnea Vântu, Triltissa a avut norocul u­­nui tălmăcitor cu înaltă înțelegere și cu netăgăduit talent. Traducerea ce ni se oferă e o tălmăcire prețioa­să fiindcă e dreaptă, limpede, inteli­gentă și corectă. In ea s’a păstrat cu grijă lirismul pur și forma originală a unei concepții luminoase. Place și reține frumoase ținută pe care traducătorul a păstrat-o și admira­bila linie literară, de-o pătrundere și armonie ce alcătuiesc o fericită cristalizare. Iată de ce lectura ace­stui binevenit volum, amuzant și instructiv totdeodată, înseamnă subtilă bucurie spirituală, iar zâm­­­betul ce înflorește pe buzele citito­rului este exteriorizarea vie a unei stări lăuntrice de mulțumire și voe bună, care respiră din paginile a­­cestei foarte bune lucrări. Entuzias­mul nereținut cu care această carte a fost întâmpinată, ca și admirația pe care a stârnit-o, fac dovada lim­pede a calităților sale indiscutabile și evidente. De aceea, volumul s’a desprins ușor și firesc din noianul atâtor scrieri, ca să se impună cu vigoare indrep­­tățită de valoroasele ei însușiri, a­­tențiunii și interesului general. Noi o «semnalăm cu bucurie, și o reco­­m­and­am''Qa' căldură* 1 tuturor.' ‘îU J. H­LIANA JAK : Ex-liberis Fabulele lui Trilussa

Next