Epoca, iunie 1935 (nr. 1901-1922)
1935-06-11 / nr. 1907
Pagina 2-a Cronica teatrală Teatrul Cărăbuș , „Luna Cărăbușului“, revistă in 2 acte (24 tablouri) de d-l N. Kirițescu La „Cărăbuș” ne ducem întotdeauna cu siguranța că vom vedea un spectacol bun. De ce această certitudine? „D’aia!’’ (cuplet spus de către I-na Silly Vasiliu). Chiar dacă textul nu e generos în sketch-uri nostime și glume numeroase, chiar dacă cupletele nu au savoarea dorită, golurile se complectează cu dansuri și balete de toată frumusețea și numeroase, de crezi că nu se mai termină, fiindcă direcțiunea „Cărăbușului” are o deviză: „Să fie” (cuplet spus de d-l C. Tănase). Iar montarea plină de fast cu cortine elegante și costume luxoase vin să complecteze fantezia autorului ce din proprie inițiativă și-a intercalat în actul întâi sketch-ul: „Dacă n’ai?!”. Facem toate aceste constatări fără intenția de a micșora meritele d-lui N. Kirițescu a cărui reputație de excelent revuist este bine stabilită, recunoaștem dificultățile ce întâmpină mereu noi realizări și dacă le relevăm este pentru că chiar autorul ne spune în privința exprimării impresiilor: Nu te jena! (cuplet spus de d-l C. Tănase). „Luna Cărăbușului” conține și câteva situatiuni amuzante pe cari interpreții au reușit să le releve cât mai bine. D-l C. Tănase, în verva-i d-sale inepuizabilă și intr’o tinerească bună dispoziție ce pune în umbră recentul d-sale jubileu de treizeci de ani de teatru a împrăștiat din nou veselia in vasta grădină a Cărăbușului cu aparițiile d-sale în Prințul hazului, Mache dela Urziceni, Perlmutter de la bursa neagră, Năică Ciobanul și nașul iar în El Golocos a dansat cu agilitate uimitoare. In „Luna Cărăbușului” joacă și d-na Silly Vasiliu. Publicul a salutat cu ovațiile sale apariția talentatei actrițe in ansamlul de la „Cărăbuș” și a răsplătit cu insistente aplauze romanța „Un cântec de iubire” cupletul „O fată bună” ca și reușita creație în „fata de la Șercaia”. Dintre vechile elemente ale companiei „Cărăbuș’’ d-ra Lulu Savu a oferit privirilor ațintite ale spectatorilor imaginea tulburătoare a formelor sculpturale care au decretat pe Venus și zeiță a frumuseții. A mai apărut și în alte roluri, toate pline de efect. D-ra Joujou Pavelescu a cântat cu gingășie tangoul „Trandafirul” iar în actul al doilea ne-a evocat o drăgălașă duduie din vremea malacovului. Plină de temperament, d-ra Maud Mary are o creație interesantă în Massoula și o nostimă apariție în Catrina. Sglobie, d-ra Tanți Grigoriu și grațioase în dansurile lor surorile Martinosem Din cadrul disponibil, compania Cărăbuș a recrutat pe d-rele Florica Demion, Pia Tanon, Ita Doria și Virginica Popescu a căror aport de tinerețe și voioșie e binevenit. Trecând la domni, semnalăm prezența d-lui Viorel Chirjdeanu a cărui voce deși în grădina „Cărăbușului” rămâne în cadrul operei. D-l Aurel Munteanu, simpatic și bine dispus a cântat frumos slovw-fox-ul d-lui P. Andreescu, „Toate fetele sunt la fel” iar rolul lui Paris a știut cui să dea mărul cu pricina. La înveselirea publicului d-l Al. Giugaru a contribuit cu multă competență. D-nii M. Milian, St. Glodariu, N. Roman, I. Dinescu și G. Trestian au complectat satisfăcător ansamblul. Baletul foarte bine pus la punct de maeștrii Floria Capsali și Clark Nichols ne-au prezentat realizări frumoase dintre cari relevăm baletul nimfelor, cadrilul și finalul actului întâi. Muzicile originale ale d-lor Dendrino, P. Andreescu, Fernic și Miclescu ca și decorurile frumoase cari întregesc fastuoasa montare a revistei vor contribui la succesul „Lunii Cărăbușului”, lună ce va stărui pe afiș mai mult decât o lună. Albion Concertul festiv al primadonei Igy Miercuri seara la sala Dalles a avut loc mult așteptatul concert festiv al compatrioatei noastre, primadonna Piagy. Atențiunea delicată ce distinsa cântăreață a arătat Franței, Italiei, Elveției, Austriei, Germaniei, Cehoslovaciei, Poloniei, Iugoslaviei și Bulgariei, punând in programul concertului său câte un buchet din cele mai sugestive melodii ale țărilor suscitate, este demnă de relevat. A fost un omagiu adus națiunilor care au primit cu entusiasm pe această misionară a cântului românesc, care timp de 4 ani in șir a făcut să răsune graiul și cântecele poporului nostru in Europa. Mi-a făcut mare plăcere văzând printre auditorii selecți de Miercuri seara, reprezentanți ai legațiilor din țările ale căror compozitori au fost sărbătoriți de public. Pentru că fiecare grup și fiecare arie, au fost subliniate de aplauze entusiaste ale publicului care astfel răsplătea pe interpreta fină și subtilă care este Piangy, cât și frumusețea melodiilor, atât de diferite și interesante. Câtă finețe în ariile italiene, ca de exemplu, Amarily de Caccini, „Sonia” lui Aurelii Tronchi și Bella bellina, a lui Giulio Bacli, aceste două, în primă audiție, au fost viu aplaudate. Grupa melodiilor italiene a fost încheiată cu „Casta Diva“ aria dificilă din opera Norma de Bellini, a cărui centenar a fost anul acesta sărbătorit în toată lumea. Câtă școală și ce interpretare minunată a dat acestei arii cântăreața noastră, care a arătat bogatele sale resurse vocale pe lângă tehnica impecabilă ce Pla így le posedă. In grupa melodiilor germane, de asemenea a fost aclamată de public, pentru perfecțiunea cu care a interpretat pe Mozart în aria pajului din Nunta lui Figaro, precum și in ,Povești din pădurea vieneză” de Strauss, pe care a trebuit să o bisesc. Dacă cu ariile de stil și clasicism, Piagy a încântat publicul atât prin execuție cât și prin calitățile sale vocale deosebit de frumoase apoi, în partea a II-a a programului, distinsa cântăreață, când a executat ariile și melodiile de folklorul ceh, slovac, iugoslav, bulgar ,,și românesc a fost obiectul unor grandioase manifestații din partea publicului: „Mesicku" și „Piscalinku“ de Dvorak și Provaznik (cehi), Maria se Vzigne de Konjovici(iugoslav), precum și „Vino Pia“ de Dobri Hristov (bulgar), au fost fiecare subliniate de furtunoase aplause și bisate. Cât despre grupa ariilor românești, de Brăiloiu, Const. Lazăr, Chiriac și Mihăilescu-Toscani, felul cum Piangy le interpretează — ca nimeni altul — i-au adus aplauze furtunoase și bisări. „Pour la bonne bouche" d-na Piagy și-a încheiat programul cu o grupă de 3 bucăți franțuzești, „Chanson du Popillon“ de Campion, Chanson triste de Duparc și L’eclat de rire, de Manon de Auber. Concertul de Miercuri seara, a fost pe lângă un adevărat regal artistic și o ședință de înalte studii muzicale și de interpretare, de la care mulți din cei ce au lipsit ar fi avut de învățat lucruri minunate în arta cântecului. Păcat că concertul a fost fixat în luna când lumea este atrasă de miresmele unui „grătar special” mai mult decât o sală închisă și extrem de călduroasă, dar care dă sufletului hrana și desfătarea ce nu se uită niciodată. G. M. Dezvelirea monumentului lui Spiru Haret ori a avut loc solemnitatea desvelirii monumentului lui Spiru Haret în prezența d-nei Haret soția dispărutului, a membrilor guvernanului, primarul Capitalei numeroși profesori universitari și secundari, învățători, foști colaboratori ai lui Spiru Haret și un numeros public. Solemnitatea a început prin oficierea unui serviciu religios săvârșit de arhiereul Pocitan Veniamin vicarul Patriarhiei, înconjurat de un sobor de preoți. După terminarea slujbei religioase, statuia lui Haret a fost desvelită și stropită cu apă sfințită. Arhiereul V. POCITAN, a rostit următoarele: Am săvârșit serviciul divin la inaugurarea statuei lui Spiru Haret. Apostolul Pavel, în scripturile sale ne îndeamnă să ne aducem aminte de mai marii noștri și să le urmăm credința. După această pildă, Haret a grăit cuvântul adevărului și cuvântul adevărului a rodit Haret este socotit ca omul școalei; noi, preoțimea, ne îngăduim să-l socotim și om ale bisericii, căci biserica a folosit mult de la Haret. Aduc prinos de recunoștință în numele bisericii și al Patriahiei pentru tot ce a făcut Haret. "Au rostit cuvântări relevând meritele lui Spiru Haret pe tărâmul școalei, al cultelor, al cooperației d-nii dr. C. Angelescu, ministrul Instrucției, Dinu Brătianu, partidului liberal, prof. Țițeica, șeful în numele Academiei Române, prof. Gheorghiu, rectorul Universității din București, M. Negură, subsecretar de Stat la Domenii, prof. Dragomir Hurmuzescu, în numele facultății de științe, prof. Nisipeanu în numele asociației profesorilor secundari, D. Țoni, președintele învățătorilor, Al. G. Honescu, primarul Capitalei, Gr. Teodorescu în numele asoc. inginerilor hotărnici și Ilie Gheorghiu în numele asoc. licențiaților universitari. După terminarea discursurilor, asistența a primit defilarea elevilor și elevelor școlilor din Capitală, precum și a carelor alegorice organizate de banca cooperativă „Floreasca“, ca un omagiu adus lui Haret, primul cooperator al țării. EXPOZIȚII Pinacoteca statului, palatul Ateneului, deschis Marți, Joi și Duminică 10-12 și 3 5. Pinacoteca Municipiului, Bulevardul Lascăr Catargiu 21. Deschis Duminica și sărbătorile dela 10-13. Muzeul municipal calea Victoriei 117. Deschis Duminica și sărbătorile dela 10-13. Muzeul Toma Stolian, șoseaua Kiseleff, deschis Marți, Joi și Duminică 10-12 și 2 jum.5. Expoziția de stampe Rai Bouquet, Valerio. Muzeul Simu, deschis Joi și Duminică 10-1. Muzeul militar, Parcul Carol, deschis Marți, Joi 10-12 iar Duminica și sărbătoarea dela 19-1, 2-4. EPUCA Reuniunea desfășurată era, pe hi 1podromul un program Băneasa, deși nu oferea care să satisfacă pretențiile unui public avid după ciocniri capitale, s-a bucurat totuși de un frumos succes de asistență. Explicația succesului constă în marea atracție pe care jocul austriac a început să o exercite din cauza marimei mizei care urma să se atribuie. Căi de justă este afirmațiunea noastră se poate vedea din inșirarea cifrelor înregistrate la joc. S-a jucat aproape 100 000 lei, ceea ce a majorat miza la cocheta sumă de 143.000 lei. Nimeni nu a reușit turul de a indica pe toți cei șapte câștigători. Victoriile lui Flit, Rita și Miosotis au făcut cea mai severă triere. Reuniunea Jockey Clubului își vede astfel potențial interesul prin mirajul oferit pariorilor de a câștiga 200.000 lei — căci mai mult ca sigur că această sumă va ajunge pariul austriac — pentru 20 lei. Dintre rezultate se cultima să insistăm puțin asupra victoriei lui Bagdad în premiul Banatului. Pensionarul d-nei V. Grigorescu se află în maximum de condiție. Stilul victoriei sale îl arată drept cel mai autorizat pretendent al premiului Jockey Clubului . Galopul luat ori trebuie să-i fi folosit enorm. Prima alergare a zilei, premiul Cuba, a revenit Corinei. După o serie de exhibiții onorabile, fiica lui Favara și-a scos ovăzul, datorită tacticei greșită adoptată de Răscruce, a doua plasată. Constantinescu St., a așteptat peste măsură de mult, neatacând decât pe ultimii cincizeci de mi., Domnișor al treilea. Monta lui Ilinca i-a adus o supraîncărcare de patru kgi. Ultimul, Ariis. Fiul lui Tokfilko a terminat clacat. Zece concurenți s’au aliniat sub ordinele starterului în premiul Polonium. Brighton și Gombolgag s-au lansat în frunte cu numeroase lungimi. Secunda a cedat după parcurgerea primelor sute de metri. In schimb, Brighton părea că domină situația. Fliz, adus pe grilă, a dispus însă ușor de pensionarul lui Beeson. A treia, Pauverella, înaintea iepei Baltă. Printre codași, West End. A concurat sub așteptări . #Premiul Domnișoarelor a revenit iepei Rita. Beneficiind de pe urma unei busculade, în care au pierdut prețios teren Fata Ghiaurului, Duddy și Bretana, sora Celinei s-a lansat cu numeroase lungimi în frunte. Atacul în extremis al Fetei Ghiaurului nu a încheiat-o. Duddy s-a plasat a treia, înaintea Bretanei. Grajdul Schwartz a cules a doua victorie consecutivă prin Miosotis, care a dispus, la luptă mare, de Oxford, în premiul Răduța. Cursa a fost dusă în tempo susținut de Maus, care a cedat fără luptă atacului dat de Oxford. Sigur pe victorie, Csilag a lăsat mâna jos. Exact în acel moment a intervenit Miosotis, aruncată cu precizie în luptă. Toate eforturile lui Csillag au rămas inutile. Fiica Mixandrei a câștigat de un cap. Slab s’a, comportat Luța, nefigurând la nici un moment. Iapa suferise un acident înalte de curse. A scăpat din mâinile băiatului de grajd, ambalându-se. Bagdad a luat un galop de sănătate în premiul Banatului. Fiul lui Drac a dominat tot timpul lotul ce i s’a opus, câștigând oprit. Cousete s’a plasat a doua Csillag nu a mai insistat când a văzut partida iremediabil compromisă. Azavel, al treilea. Performanța sa merită să fie subliniată. Duelul Gorgos-Șerban s-a încheiat, conform previziunilor noastre, cu victoria primului în premiul Domnișorilor. Fiul lui Ghiaur a câștigat însă mai mult grație nefericitei maniere de călărit adoptată de Csillag. Plimbat de la coardă la grilă și viceversa. In asemenea condițiuni, a pierdut de un cap. In fine, grajdul Câmpeanu a reușit să culeagă o victorie, la Băneasa. Rubicon a reușit acest mare tur de forță, după o cursă frumos condusă de Kaszian. Pok s’a plasat al doilea. M. Cssillag l’a ținut prea mult în coadă plutonului. O figură demnă de a fi relevată este aceia realizată de Prince. Armăsarul lui Gill a început să miște. HIP. PR. RADUTA 1800 it. T. Miosotis 541A (R. Cristea) a d-lui S. Schwartz; II. Oxford 61 (M. Csillag); III. Maus 61 (Vincent); IV. Mariusz 50 (Saydik); Nepl.: Luța 58. CâștigatS cap. 3-2 lung. COTA: Trib.: 68-16-13; Pel.: 68- 20-13. PR. BANATULUI 1600 mt. I. Bagdag 5014 (Vincent) al d-nei Grigorescu; II. Causette 59 (M. Csillag); III. Azavel 49 (M. Gabens); IV. Boer Kostache 6014 (Horvath Gh.) Nepl.: Dudău 5614; Bazavirág 57. Câștigat: 4-2-2 lung. COTA: Trib.: 15-11-12; Pel.: 14— 11—13. PR. DOMNIȘOARELOR 900 int. I. Gorgos 5414 (Saydik) al d-lui locot. Dumitrescu; II. Șerban 5414 (Csillag); III. Jupan 52( Vincent); IV. Minut 52 (Constantinescu). Câștigat: cap. 4-2 lung. COTA: Trib.: 19-10-10; Pel.: 21— 10-10. PRIMILE DE JOINVILLE 2200 int. I. Rubicon 471( Kaszian) al grajdului Câmpeanu; II. Pok 55 (M. Cssillag); III. Prince 4814 (Logofătu); IV. Rosmarin 5814 (R. Cristea); Nepl.: Războieni II 5114; Sasu 58 %. Câștigat: 2-3-2 lung. COTA: Trib.: 24—20—16; Pel:6 27—15—13. * •$ naicipism Cronica reuniunii de ort de la Băneasa REZULTATELE TEHNICE PR.CUBA 1800 mt. I. Colina £4Vi (J. Gill) a d-lui M. Ani..')'” iv, II. P.ănv.ire 52 (Constantinescu); Domnișor 53 (Ilinca); IV. Domnișoara Popsy 56 (Enescu); Nepl.: Kneaz 48; Ariniș 62. Câștigat: 1 gât—A lung. COTA: Trib: 21—12—13; Pel.: 26 14—17. PR. POLONIUM 1300 mt. I. Flit 46 (Kaszian) al d-lui Karmitz; II. Brighton 5714 (Saydik); III. Pauverella 4744 (Logofatu) IV. Balta 61A (Vincent). Nepl.: Orz 52; Menelik 62; Boceacio 03%; Gombolyay 56; West End 53; Goarnă 52K. Câștigat: 1%—214—1/9 lung. COTA: Trib.: 58-25-20-42; Pel: 69-30-16-26. PR. DOMNISOARELOR 900 it. I. Rita 52 (G. Enescu) a d-lui S. Schwardtz; II. Fata Ghiaurului 5314 (M. Csillag); III. Dudu 52 (Vincent); IV. Băetana 51 (Cucu); Nepl.: Ghiquita 52; Netta 52; Eviva 4714. Câștigat: 1-1-1% lung. COTA: Trib.: 54-22-13; Pel: 68— 18-13. Congresul căminelor culturale din țară Festivitatea de la Ateneu.Discursul Suveranului Sâmbătă după amiază s’a deschis la Ateneul Român, primul congres 1 Căminelor culturale ale fundațiilor regale. La ora 6 precis își face apariția M. S. Regele, însoțit de d. mareșal Ilasievici, Gh. Tătârescu, președintele consiliului și Anghelescu. Suveranul este întâmpinat în sunetele imnului regal executat de orchestra Filarmonică. Cel dintâi ia cuvântul d. prof. D. Gusti, directorul general al fundațiilor culturale care a arătat roadele date lasate de activitatea culturală a Căminelor. In numele Căminelor culturale din țară a vorbit taraful Alexandra Ragozea, din comuna Drăguș, județul Făgăraș. Cuvintele simple rostite de sătean au produs o plăcută impresie. CUVÂNTAREA SUVERANULUI Fericire mare este pentru Mine a vă vedea astăzi veniți un număr atât de mare la această primă întrunire a Căminelor Fundației Culturale Principele Carol. Faptul că sunteți atât de mulți întruniți aci este semnul credinței și avântului vostru pentru o operă pe care am întreprins-o cu toți laolaltă. Pornită de la mic, pornită din greu acum 14 ani, Fundația Principele Carol se găsește astăzi in plin avânt, în plin progres — și acest progres se datorește, atât conducătorilor de la centru, cât și sufletului fiecărei celule. Pornind de la această muncă, de ridicare culturală a Țării Românești, am crezut că prin cuvântul de cultură, trebue înțeles altceva decât numai școală și carte. Cultura, mai ales a păturei cele mari a țărănimei, este o operă de închegare a tuturor nevoilor din viața de toate zilele. (Aplauze puternice). Prin această culturalizare a satelor. Eu văd răspândirea cărții, răspândirea a tot ceea ce este frumos, dar văd și ridicarea păturei țărănești la un trai mai bun, la o mai bună pricepere a nevoilor și a datorilor fiecăruia, (aplauze prelungite). Și când apăs asupra acestui cuvânt, a „datoriilor“ fiecăruia, este pentru că în concepția Mea fiecare cetățean formează o celulă vie a Statului și această celulă trebuie să svâcnească cu acelaș suflet și acelaș inimă pentru același ideal și acelaș bine (Aplauze prelungite, ovațiuni). Și dacă noi, cei dela centru, dăm, avem dreptul în schimb să cerem. Noi, dela Fundație — și Eu ca director, — vin și eu la rândul Meu să cer, muncă neprecupețită pentru binele țării aplauze puternice și repetate); îndrumarea o dăm noi cei de la centru; execuția, deci unul din lucrurile cele mai de căpetenie în toată opera pe care am întreprins-o, depinde de noi, depinde de felul, în urmărirea și desăvârșirea gândului nostru aplauze prelungite). Ceia ce am văzut până acum îmi dă toată încrederea că vom fi înțeleși și vom fi urmați pe drumul pe care l-am trasat (aplauze). Sunt atâtea de făcut în satele noastre . Este o operă nesfârșit de mare de realizat, dar mai presus de toate o operă de adâncă dragoste și de adâncă pricepere (aplauze puternice). Ne-am înhămat la o bătălie. Aci la centru sunteți mulțimea a oștirei — și oricât de bine ar fi un stat major, fără execuția precisă și hotărîtă a oștirei întregi, nu se poate câștiga o bătălie. Cu concursul vostru și cu munca voastră, Eu sunt absolut convins că vom învinge în această mare bătălie, care este o bătălie de ridicare a neamului, o bătălie de însănătoșire trupească a întregului Meu popor (aplauze entuziaste și repetate). Mâine când vă veți întoarce fiecare la celula voastră, duceți cu voi acest gând și acest sfat. Sunt sigur — așa cum v’am văzut muncind până acum — că îl veți urma și urmându-l. Eu ca șef, statul major și oștirea noastră, vom câștiga marea noastră bătălie (Aplauze entuziaste, urale și ovațiuni prelungite). Urmează muzica românească executată de orchestra Filarmonicei, condusă de d. Egizzio Massini. Plecarea misiunii anglicane Banchetul de la externe.Discursul d-lui N. Titulescu Eri, la ora 1.30 a avut loc la ministerul afacerilor străine, dejunul oferit în onoarea delegației de înalți prelați și profesori universitari anglicani cari au participat la București la conferința bisericească anglicano-ortodoxă! Au luat parte la acest dejun: I. P. S. S. Patriarhul Miron Cristea, d. N. Titulescu, ministrul afacerilor străine, Sir Reginald Hoare, ministrul Marii Britanii la București, d. Malvin Causfield Owsley, ministrul Statelor Unite la București, grupul înalților prelați și profesori englezi, în frunte cu înalt reverendul Hicks, episcop de Lincoln, d. R. Franasovici, ministrul comunicațiilor și lucrărilor publice, I. Nistor, ministrul muncii, baron Stircea, mare maestru de ceremonie al Curții regale, d. Savel Rădulescu, subsecretar de stat al ministerului afacerilor străine, Gh. Leon, subsecretar de stat la inddustrie și comerț, p. S. S. Tit Simedrea, vicarul sfintei patriarhii, M. Arion, ministru plenipotențiar, secretar general al ministerului afacerilor străine, d. A. Imbroane, secretar general al ministerului cultelor, d-nii miniștri plenipotențiari G. Grigorcea, N. Dianu, N. Raicoviceanu, profesorii universitari Mihălcescu, V. Ispir, I. Scriban, E. Vintilescu, V. Gheorghiu, H. Roventa, I. Dragu, directorul presei, Al Crețeanu, consilier de legație, d. Ciotori, consilier de presă al legațiunii din Londra, diaconii Gâldău și Vintilescu, d-nii secretari de legație Krupenski și Celibidache. CUVÂNTAREA D-LUI TITULESCU La șampanie, d. N. Titulescu a rostit următoarea cuvântare: Excelențele Voastre, Lordul meu, Sanctitatea Voastră, Reverenzi Domni. Guvernul regal al României este fericit să salute prezența d-lor voastre printre noi. El este adânc convins că drept o consecință a vizitei d-voastre în România, multe înfăptuiri utile vor putea fi împlinite. Nici una însă nu poate întrece în importanță constatarea care v’a fost dat s’o faceți, că pe multe puncte doctrina noastră religioasă stă pe aceleași baze. Aceasta înseamnă că, în ciuda divergențelor aparente, un adevăr fundamental se desprinde: oriunde s’ar găsi, omul este fratele omului. Pentru prețioasele legături de frăție spirituală pe care vizita d-voastră le-a întărit, vă exprim cele mai călduroase mulțumiri. Cu cel mai adânc respect, vă cer îngăduința de a bea pentru M. S. Regele George și președintele Roosevelt, pentru fericirea bisericilor noi reprezentate, pentru prosperitatea imperiului britanic și a Statelor Unite din America și pentru progresul moral al umanității. RĂSPUNSUL. D-LUI HICKS . wa-t naît îe^eduSuV fildes^epSst*: ■Aâ TSA/iyU** o wo civ«,« WSPI Excelență, Sanctitatea voastră, Mulțumesc d-lui ministru Titulescu pentru generoasa ospitalitate, pentru admirabilele cuvinte în cari a interpretat vizita noastră in România. Domnia sa este acela care, prin strălucitele sale însușiri înfăptuitoare, a contribuit cel mai mult la întărirea legăturilor dintre Anglia și România și la stabilirea unei amiciții durabile între cele două țări. Suntem recunoscători patriarhului Miron Cristea, nu numai pentru frumoasa sa ospitalitate și calda dragoste ce ne-a arătat, ci și pentru înțelegerea misiunii noastre. In acelaș timp, țin să mulțumesc distinșilor teologi români, ale căror cunoștințe și a căror înțelegere au contribuit la limpezirea și întărirea relațiilor dintre aceste două mari biserici: ortodoxă și anglicană. Fără a mă întinde asupra rezultatelor obținute pe urma discuțiilor noastre, pot să le rezum astfel’, s’a creat între Marea Britanie și România o verigă care nu va putea fi sfărâmată niciodată iar între biserica ortdoxă și cea anglicană o frăție care ne mână spre o cooperație din ce în ce mai intimă, pentru lauda lui Dumnezeu, binele celor două națiuni și al lumii. Și pentru că astăzi ne aflăm ca oaspeți ai guvernului și deci ai națiunii române, să ne dați voe să ridicăm paharul nostru pentru sănătatea regelui Carol al II-lea și pentru fericirea și prosperitatea poporului românesc, închin pentru patriarhul Miron și pentru d. Titulescu, ministrul afacerilor străine. Reverendul canonic Douglas, vicerectorul universității din Londra, a adaugat, pentru d. Titulescu, mare ca intelect, mare ca simț politic mare ca părtaș al solidarității internaționale! Misiunea bisericei anglicane a părăsit asearsă Capitala plecând la Londra. Oaspeții au fost salutați pe peronul gării de Nord de d-nii N. Titulescu, ministru de externe, Savel Rădulescu, subsecretar de stat și reprezentanții patriarhiei. Sesiunea Uniunei pentru Liga Națiunilor BRUXELLES, 9. (Rador). — Azi s-a ținut ședința inaugurală a celei de a 19-a sesiuni a Uniunii internaționale pentru Societatea Națiunilor. Ședința a fost prezidată de d. Giannini, senator italian, în prezența vicontelui Poullet, membru al consiliului de miniștri. D. Giannini a arătat în discursul său necesitatea unei colaborări între toate statele, la opera păcii, și a declarat că Japonia își va relua încurând locul in.. sânul Uniunii asociațiilor pentru Societatea Națiuni* al • ■ V 1 ‘si »'h. . .. CALDE, PROASPETE... Domnul dela ora 5 Teatrul de vară Isban^la va reprezenta astă seară și în tot restul săptămânei, hilarianta comedie a lui Pierre Weber: „Domnul dela ora 5”. Interpretarea are în frunte pe d-nii V. Maximilian, G. Timică, Taliana, Constantinescu, Eggerth, Zirra, și pe d-nele Renée Annie, Silvia Dumitrescu, Didi Theodorescu, René Pressiano, etc. Reprezentațiile de la Isbânda se dau cu prețuri poplare. Comemorarea centematrului naștere! lui Saint Saens Zilele trecute Orchestra Filarmonică din Paris a comemorat, o sută de ani de la nașterea compozitorului Saint Saens printr’un concert cu concursul pianistului Cortot. In program au figurat: Uvertura Princesse Jaune, Phaetoss. Simfonia 3-a și Cortot a interpretat al 4-lea concert pentru piano și orchestră Amintirile lui Chopin puse în vânzare la Paris De curând s’a aflat la Varșovia că o famoasă colecție de amintiri în legătură cu Chopin va fi pusă în vânzare la Paris. Imediat s’au colectat la Varșovia în cercuri poloneze sume importante pentru cumpararea ș inducerea în Polonia a acestor amintiri. Ziua cartei la Roma A 9-a sărbătoare a zilei cărții a fost inaugurată de d. Achille Sianace, secretarul partidului fascist în piața Traian de la Roma. Principalele case de editură din Italia, ca și ziarele au organizt o interesantă expoziție de cărți. Organizațiile fasciste, partidul fascist, milițiile fasciste, au organizat expoziții speciale. Opera română Opera Română va continua în tot cursul lunei Iunie repetițiile pentru stagiunea viitoare Se repetă actualmente următoarele lucrări: Dumnezeu pe plaiuri mister religios de compozitorul Sabin Dragoș, „O noapte furtunoasă”, operă comică în 2 acte de compozitorul Paul Constantinescu după Caragiale. Repetițile se fac sub directa supraveghere a compozitorului. Se mai fac repetiții parțiale la sughenoții de Meyverbeer și la Don Juan de Mozart. Bibliografii A apărut No. II, anul al III-lea din revista bilunară „Libertatea” economică, politică, socială, și culturală, de sub direcțiunea d-lui inginer Ion P. Gigurtu, cu următorul sumar: George Stata, Salvarea Iașului; Dr St. Goliger, București, Cifre și reflecții; P. Dinopol, Despre Grafomanie; St. Antim, Mihail Kogâlniceanu; C. Gane, Acum o sută de ani; I. P. G; Cronica politică, internă și externă. Note*, Comentai*iî, Observațiuni; Victoria zburătorilor noștri; Deciziunile consiliului interuniversitar; Regele în Basarabia; Nicolae Titulescu la Academie; Speculațiunea; Contradicție; Concursurile Tinerimei Române; Const. Sărățeanu; Eugen Goga; Recenzii, Bibliografii. Un număr de 20 pagini, 10 Lei, la toți librarii și chioșcarii. Birourile București I, Calea Victoriei 63, Telefon 3.37/8, Cec Poștal 1225. CARLY. — Pe frontul de Vest 1918 și Femeia cu părul roșu. LIDO. — O fată cu noroc și Baronul Newhas. CORSO. — Noaptea fatală. FORUM. — Rumba și Stan și Brai? bărbieri de lux. BIZANTIN. — Johns răpește Europa și Voiaj de nuntă în trei. FRANKLIN. — Barcarola cu Gustav Froelick. RIO. — Veronica cu Franciska Gaal și Sleeping Car. ÓMNIA. — Rumba și Stan și Bran, bărbieri de lux. CITY. — Legile inimii și Ți-am dat inima mea cu Ramon Novaro. MARNA. — Cazacul și privighetoarea. VOLTA BUZEȘTI. — Roșcovanul și Când femeia iubește. MARCONI. — Fiul lui King Kong și Cucarascha. SPECTACOLELE ZILEI Cinematografe ARC. — Mă --nsor cu nevastă-mea. TRIANON. — Norocul meu ești tu și Lupte drepte americane. CAPITOL (grădina și sala). — Buzele care trădează cu Costance Benett și comedie. REGAL. — Mizerabilii. ROXI. — Buzele care trădează. SELECT. — Doamna nu dorește copii. VOX (Eforie). — Supremul păcat și Simona. BD. PALACE. — Prizonierul și împăratul Negrilor. RADIO 1875 m. RADIO ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. 13. Cota Dunării. Spectacole. Conferințe. 13.05. Concert de prânz (discuri): Dimineața, după amiază și seara la Viena, uvertură de Supe (ord. Filarmoncă din Viena, dirij. de Hegel); Dansuri bavareze No. 1 și 2 de Elgar, (orch. Simfonică din Londra, dirij. de Elgar); Selecțiuni din opereta „Prietena”, de Rodgers, (orch. Savoy), Henric al VIII- lea, suită de dansuri de German, (orch. Simfonică dirij. de Sargent); Potpuriu de cântece din Westfalia, (orch. Pesca), 13.45. Bursa, Sport. 13.15: Muzică ușoară (discuri): Micul domn, foxtrot de Campanini și Serenadă de Baiente, (ord. von Georg,-H. M. V.); Când mă voi plictisi de tine, fox de Harburg și Am văzut stele, de Siegler, (ord. Freddy Martin-Liberty); Te iubesc mai mult decât crezi de Goehr și Nopți venețiene, de Niederberger, cântate de Sorbier.C); La Cucarada, de D’Loran, cântată de Sylvian și Primul sărut, de Vasilescu cântat de Dorel Livianu-Lisa. 14.15: Ora. Mersul vremii. 14.20: Radio Jurnal. 14.40: Muzică ușoară (discuri): Viena Orașul visurilor de Sieczynski și Clopotele dragostei, de Benatzky (ord. Wiener Boheme.-O); Vals din filmul „Vals imperial”, de Joh. Strauss și Foxtrot din filmul „Albastrul cerului”, de Abraham. (voce: Martha Eggerb.O); La balul sgomotos. De Ceaikowsky Geme trist vântul, cântate de Constantiin Csenzov(O); Hora boldenilor Sârba lăutarilor, (ord. Ioniță Bădiță.și H. M. V.). 18. Concert de după amiază — Orchestra Radio: Marșuri și valsuri din opere: Gruck: Marșuri din.Alceste”: R. Strauss: Vals din opera „Cavalerul rozelor”: Ceaikovsky: Vals din „Eugen Gneghin”; Mozart: Marș din „Idomeneu”; Gounod: Vals din „Faust“; Nedbal: Vals din „Hans cel leneș”; Meyerbeer: Marșul încoronării din „Profetul“; Beethoven: Marș turcesc din ruinele Atenei”. 13: Ora. Mersul vremii. 1905: Radio-jurnal. Comunicare. Agricultură, muncă. 1915: Continuarea concertului: Muzică italiană: Wolf-Ferrari: Intermezzo din „Bijuteriile Madonei”; Boito: Fantezie din opera „Mefisto”; De Micheli: Suită.UNIVERSITATEA RADIO 20. Prof. Cezar Papacostea. 2020: Cântece populare românești — Alexandru Crezuța: Brediceanu: Foaie verde foi de nuc; Manțța: Murguleț, căluțul meu: Brediceanu: Leagănă-te frunzuliță; Drăgoi: Lumea zice că simt lotru: Brediceanu; 7) Toată lumea-i dintr’un neam. 2) Dragu-mi-i mândru de tine. 20.40: Reviste. 20.50: Zarafi și zarafii de odinioară de Gr. Drăgoescu. 21.05. Muzică de cameră — Quartetul Sarvaș: Grieg: Quartet în sol minor; (A. A. Sarvaș-vioara I-a; I. Lapoș-vioara II-a; C. Apostolescu violă și Gh. Ștefănescu-violoncel). 21.40. Concert de lieduri — D-na Margareta Marchfeld - Brunner (Viena : Schubert; a) Fata pescarului; b) Serenadă; c) Lăutarul de Cântec pe apă; R. Straus: Invitație tainică; Grieg: Te iubesc; Brahms: Iubire veșnică. 22. D-ra Lydia Degen pian: Bach: Concert italian; Liszt: Variațiuni („Wei nen, Klagen") și Crucifixul din Mesia” in si minor de Bach. 22.30: Un cuvânt omagial pentru poporul român (în limba engleză) de Peter Hall, romancier englez. 22.40. Radio Jurnal. 23: Concert nocturn, retransmis de la Terasa „Cercul Militar”. 23.25: Jurnal pentru străinătate. Viața economică. 23.45. Continuarea concertului nocturn. Relevăm un eveniment plăcut in domeniul cărții și-l împărtășim cititorilor, cu convingerea că astfel ne facem o datorie de conștiință. Remarcarea unei lucrări într’adevăr de valoare implică neapărat popularizarea ei, iar această nevoie o satisfacem atât cât ne este posibil, menționând scrierea in cronici sincere și nepărtinitoare. Prin această scurtă introducere, voesc să prezint volumul de curând apărut și intitulat „Fabulele lui Trilussa“ — lucrare semnată de d. Mihnea Vântu, pseudonim sub care cunoaștem prețuita personalitate literară a d-lui dr. N. Vătămanu, distinsul autor al unei lucrări de succes și interes, „Reflexoterapia“, despre care am vorbit la timp și pe larg. Genul vetust al fabulei e un gen puțin abordat, căruia i se dă pe nedrept o atențiune mai restrânsă decât o merită. Fie că nu-i la îndemâna tuturor, fie că se scrie numai romane, fiindcă a devenit azi o modă, sau fiindcă morala, învățătura nu mai e în spiritul vremii, fabula este foarte puțin tipărită astăzi. Iată de ce traducerea minunatelor fabule pe care d. Mihnea Vântu le-a cules din opera marelui satiric italian Trilussa și ni le-a oferit în cadrul unei bune lucrări, mi se pare cu atât mai binevenită, mai salutară. Carlo-Alberto Salustri (Trilussa) e unul din cei mai reprezentativi și mai gustați satirici ai Italiei, iar ironia lui fină, savoarea unei expuneri răutăcioase, dar pilduitoare, farmecul versurilor sale severe, dar spirituale, și morala sa îndrumătoare, au fost prețuite neprecupețit de toți cei cari îi cunosc opera. Ca poet moralizator, ca fabulist de o semnificație drastică, dar limpede și suculentă, acest Lafontaine al Italiei, trebue să fie cunoscut de toți și pretutindeni. Citindu-l, te convingi că n’ai făcut-o pentru a-ți trece timpul, ci opera lui te-a cucerit, te-a învăluit dela primele pagini, pline de vigoare amplă,și „exemplificatoare“ a unui robust talent: ^ivU’dn. sou -<> :: "Benfoiu -«et- cart•• ■;«a alesching^ai, de o finețe subtilă, dar corosivă a marelui fabulist italian, e destul să amintesc unul din cele mai caracteristice și mai cunoscute răspunsuri ale sale. Plictisit de verva searbădă a unui pedant, care critica în termeni drastici și nepotriviți pe cele mai strălucite glorii ale țării, il răspunde, când acesta îl întreabă: — „Maestre, e greu să faci animalele să vorbească?” — „Nu, spune Triluissa, greutatea e să le faci să tacă!” Un răspuns destul de sugestiv căruia nu-i mai trebue comentarii. Dar, pentru că toate calitățile ce împletesc cu exuberanță opera fabulistului italian, să se păstreze neștirbită, e nevoie ca transpunerea în altă limbă decât aceea a autorului, să se bucure de un traducător priceput și talentat. In d. Mihnea Vântu, Triltissa a avut norocul unui tălmăcitor cu înaltă înțelegere și cu netăgăduit talent. Traducerea ce ni se oferă e o tălmăcire prețioasă fiindcă e dreaptă, limpede, inteligentă și corectă. In ea s’a păstrat cu grijă lirismul pur și forma originală a unei concepții luminoase. Place și reține frumoase ținută pe care traducătorul a păstrat-o și admirabila linie literară, de-o pătrundere și armonie ce alcătuiesc o fericită cristalizare. Iată de ce lectura acestui binevenit volum, amuzant și instructiv totdeodată, înseamnă subtilă bucurie spirituală, iar zâmbetul ce înflorește pe buzele cititorului este exteriorizarea vie a unei stări lăuntrice de mulțumire și voe bună, care respiră din paginile acestei foarte bune lucrări. Entuziasmul nereținut cu care această carte a fost întâmpinată, ca și admirația pe care a stârnit-o, fac dovada limpede a calităților sale indiscutabile și evidente. De aceea, volumul s’a desprins ușor și firesc din noianul atâtor scrieri, ca să se impună cu vigoare indreptățită de valoroasele ei însușiri, atențiunii și interesului general. Noi o «semnalăm cu bucurie, și o recomandam''Qa' căldură* 1 tuturor.' ‘îU J. HLIANA JAK : Ex-liberis Fabulele lui Trilussa