Epoca, iunie 1936 (nr. 2196-2219)

1936-06-11 / nr. 2203

[ Pagina 2-a Cronica teatrală TEATRUL NOU: .,Bucureștiul râde, Bucureștiul cântă”, revistă in două acte și un prolog In cariera revuistică a d-lor Stroe și Vasilache, ultima realizare de la Teatrul Nou se plasează printre cele mai mari biruinți ale acestor doi ti­neri și talentați actori. Poate cea mai mare dintre toate câte au înre­gistrat până acum. „Bucureștiul râde, Bucureștiul cân­tă” a întrecut — și o spunem cu con­vingerea făcută la premieră — toate așteptările. Contând pe prețiosul concurs al d-rei Lisette Verea, d-nii Stroe și Vasilache au putut monta o revistă fastuoasă, într’un cadru de lux im­presionant. Artiști buni, balet numeros, deco­ruri sn­­stive, toalete și costume frumoase au încântat asistența, ce umplea grădina până la ultimul loc. Pentru că pe lângă eforturile mon­tării,, pentru ca o revistă să aibă suc­ces trebue să fie și bine scrisă, ne grăbim a adăuga că revista pe care d-nii Stroe și Vasilache o oferă a­­cum publicului, se bucură de un text care pe lângă cantitate este și de bună calitate. Amuzantă în întregime, revista deși ține aproape patru ore nu obo­sește pe spectator, ci din potrivă îl distrează mereu prin varietatea ta­blourilor, a umorului artiștilor, a realizărilor coreografice și a muzi­cilor, selecționate cu gust. In fruntea interpretării stau, desigur, d-nii Stroe și Vasilache, mereu proaspeți și pregătiți a ține publicul în bună dispoziție. Dintre numeroasele lor apariții­­ re­ținem reușita creație a d-lui Stroe în rolul coanei Manda, personagiu creat de Iulian și pe care d. Stroe l-a readus cu umor pe scenă. A plăcut de asemenea duetul Stroe și Vasilache în scena prologului „Hop și noi” în „Lică și Mitică la minister” și în „Clovnii Ping și Pong”. Alături de directori d-ra Lisette Verea și-a dovedit frumoasele însu­șiri de artistă de revistă, interpre­tând câteva roluri dintre acelea cari i-au asigurat succesul cu care se poate mândri. Subliniem cupletul d-sale „Fac și eu ce face ea” spus cu multă vervă și nostima d-sale apariție în rolul Zamfirei. O apariție drăgălașe a a­­vut în rolul „Fetiței discrete”. Din numeroasa distribuție desprin­dem reușitele apariții ale d-relor Nutzi Pantazi, o actriță cu tempera­ment, Liana Mih­ăilescu, care cântă frumos, Itza Pu­sky plină de vioi­ciune și Gambetto și Virg. Romano­­sky, artiste cu bune însușiri pentru scenă și d-nii I. Bruno, I. Iliescu și O. Danosky. Baletul disciplinar de d. Siomin, ne-a prezentat câteva realizări fru­moase dintre cari relevăm tabloul „Amintiri”, „Baletul excentric” și „Baletul nauticelor”. O plăcută apariție a fost aceia a d-nei Siomin, care a dansat cu mul­tă grație alături de soțul d-sale. Muzici numeroase și de bună ca­litate datorite d-lor V. Vasilache, Max Halm, Patriciu­ și P. Romea. In ansamblu, un spectacol select pe care mulți vor dori să-l vadă. Albion HIP­ISM Alergările de astăzi de la Floreasca Pronosticuri O reuniune care, deși este lipsită­ de aportul unei probe de seamă, o­­feră totuși un pogram interesant, deschis tuturor categoriilor de cai. PR. HUNEDOARA 1600 mt. Dintre cei 7 concurenți cari au acceptat lupta, se detașează ca șan­să Guardian Girl și Ieroșca II, Su­rul primește 20 mt. Nu-i suficient pentru ca să dispună de pensiona­ra grajdului Slobozia. Katy Caid are șansa treia. Indicăm: GUARDIAN GIRL, Ie­roșca II, Katy Caid. PR. DARIUS 2100 mt. Exceptând pe Naplo po ceilalți trei concurenți pot oricând pretinde în­tâietatea. Viitor nu este încă fiz. Nu credem să acopere 2100 mt, fără de greșeală. Lord Petaurist aleargă de atâta vreme fără să-și fi găsit condiția. Aceste considerente ne fa­ce să­ mergem cu Haron. Indicăm: HARON, Lord Petaurist, PR. HOLOD 1600 mt. Poarte grea alergare, nu din cau­ză că șansele sunt echilibrate ci fi­indcă se întâlnesc concurenți capa­bili să înregistreze salturi foarte mari de valoare. Prin simplă impre­sie vom merge cu Radomir, care în mâinile lui Cercassov credem că va fi cu totul alt cal. Mai alegem pentru locurile urmă­toare pe Brebenea, Izma și Durdu­­laie. PR. GURA VĂII 1600 mt. Nu au șansă decât Trixie și Cupi­­don. Deși secundul se află în mare formă, nu-l socotim în stare, la 10 mt, să amenințe pe pensionara lui Cercassov. PR. GENEVA 2000 mt. Blondella și Champion nu au șan­să. Intre Rai, Margaret T. și Vivat alegerea este foarte grea. Primul fi­ind mult mai iute credem că va dis­pune de Margaret T. PR. GRINAUT 1600 mt.­­ Au șanse apropiate Doiita Mea, Haiduc și Amzel. Prima nu ne inspi­ră încredere. Este neregulată. Hai­duc este calul în formă. Acest consi­derent ne face să-l instalăm favorit, va trebui să se întindă serios pentru a veni de hac iepei Amzel. Indicăm: HAIDUC, Amzel, Dori­ta Mea. PR. HERĂSTRĂU 1600 mt. Viziru, după toate calculele, nu ar trebui să piardă această cursă. Fiul lui Jesso nu este un concurent pe care să se poată conta, fiind ne­regulat. Dacă reușește să acopere parcursul fără de greșeală, Ducesa, Colina și Friederike vor trebui să se resemneze cu plasele. PR. GROZEȘTI 1500 mt. (R. I). Zâna Worthy are la activ o serie de exhibiții onorabile. Pe baza lor, fiica lui Wolo Worthy ar trebui să-și adjudece alergarea. Domnitor și Li­vada au șansele următoare. PR. GROZEȘTI 1500 mt. (R. N­). O alergare foarte grea. Toți con­curenții pot pretinde întâietatea. Prin simplă impresie vom merge cu Verak, Vâlcea și Cosânzeana în or­dine. PR. HOTIN 2000 mt. Ne plac mai mult Tulpina, Pai și Florika H. Nu de mult fiica lui Te­xas și-a corectat recordul carierei. Dacă distanța nu va fi mult prea lungă pentru posibilitățile ei, pro­babil că va izbuti să termine victo­rioasă. . Indicăm: TULPINA, Pai, Florika II, Florika. EPOCA Serbarea Restaurației, în străinătate La legația română din Haga HAGA, 9. ’(Rador). — Ziua de „ zor­ir­ea restaurației“ în care se a­­jum­e a fost sărbătorită la Haga­firmă între altele: „Soluționarea probleme legate printr'o mare recepție dată de mi­nistrul României la Haga și de d-na V. V. Pella. La această recepție au asistat peste 250 de persoane, printre care mai mulți membri ai guvernului, numeroase personalități din lumea politică și financiară olandeză, mai mulți membri ai consiliului de stat in frunte cu d. Bee­lars van Bok­­land, vice­președintele consiliului de stat, numeroi funcționari superiori ai ministerului afacerilor străine, pre­cum și mai mulți înalți magistrați olandezi în frunte cu d-nii Feith și Kosters, președintele și vicepre­ședintele Curții de casație. Au luat deasemeni parte la a­­ceastă sărbătorire miniștrii Vatica­nului, Elveției, Germaniei, Dane­­marcii, Portugaliei, Poloniei, Italiei Uniunii Sud-Africane, Finlandei, Japoniei, Statelor Unite, Cehoslo­vaciei, Spaniei, Venezuelei și re­publicii Chilei, sir Cecil Hurst, președintele Curții permanente de Justiție Internațională, d. Guerrero vice­președinte, și judecătorii Ro­­stworowski, Frolageot, Bustamante Anzilotti, Urrutia, Nagoda și Negu­­lescu, precum și membrii grefei Curții Internaționale; însărcinații cu afaceri ai Franței, Suediei, Chi­nei, Norvegiei, Greciei și Turciei precum și alte personalități din corpul diplomatic. Au mai luat parte la această re­cepție numeroși profesori univer­sitari, personalități olandeze deco­rate cu ordine românești, ziariști, consulii României din Haga, Am­sterdam și Rotterdam, personalul superior al legației și consulatelor române din Olanda, precum și pro­fesorul Stănescu, directorul regiei monopolurilor statului. CE SCRIE PRESA OlANDEZĂ Cu acest prilej presa olandeză consacră articole întrunirii șefilor de stat ai Micei înțelegeri, aducând omagiul lor M. S. Regelui Carol II și minstrul său de externe, d. N. Titulescu . Marele ziar din Haga, „Met Vaderland“, publică un articol in­titulat „Tânăra Românie și sărbă­multor probleme legate de pacea europeană depinde de atitudinea Micei înțelegeri, așa­ încât tot ce se întâmplă în cele trei state intere­sează direct politica europeană. „Mica înțelegere este un element important în procesul de consolida­re a Europei. Este o fericită idee de a fi făcut să coincidă întruni­rea șefilor de stat cu sărbătorirea restaurației, care î­n România are o semnificație simbolică. „Intr'adevăr, urmaș al liniei ma­rilor tradițiuni ale înaintașilor săi. Regele Carol II este primul rege al României care s-a născut și a cre­scut pe pământul țării. Strămoșii săi au contrbuit lai crearea statu­lui român modern, considerat ca mijloc de desvoltare a vieții na­ționale. „Intoarcerea regelui Carol II, ca­re se sărbătorește în fiecare an, are o semnificație cu mult mai mare decât aceia­ a unui eveniment în istoria monarhiei române Prin pu­ternica sa personalitate, prin spi­ritul său de inițiativă și de neîn­târziată hotărîre, Regele Carol II a contribuit la accelerarea operii de unificare sufletească a poporului român, care a trăit atâtea vea­curi despărțit și sub regimuri atât de diferite. „Sărbătorirea restaurației apare așa­dar ca un omagiu pe care poporul român îl aduce spiritului constructiv al Regelui Carol II, ca­re a făcut să pătrundă în toate ramurile de activitate ale poporu­lui său, ritmul tinereții creatoare“. Ziarul conchide arătând că ele­mentul important în desvoltarea Micei înțelegeri nu este numai sporirea forței armate de care dis­pun cele trei state și solidaritatea puternică ce le unește ci și spiri­tul național constructiv care le domină, făcând din ele factori reali de stabilitate în viața euro­peană. LA LEGAIA DIN BERLIN BERLIN, 9. (Rador). — Aniver­sarea urcării pe tron a M. S. Rege­lui Carol II a fost celebrată la 1 Berlin cu un fast d­eosebit. La ora 11 a avut loc o slujbă re­ligioasă la catedrala rusă, oficiată de episcopul Tih­on, asistat de cler și de corul metropolitan. Evanghelia a fost citită în ro­mânește și răspunsurile date tot în românește de preotul Mărcușan și de profesorul Luța. Au asisitat ministrul României la Berlin și d-na Comnen, și d-na Antonescu, consulul colonelul gene­ral al României și d-na Karadja, secretarul legațiunii d. Constanti­­nide, consilierul economic și d-na. Geormăneanu, întreg personalul le­gațiunii și consulatului general, reprezentanții Camerii d­e comerț germano-române, precum și una și studenții români aflați colo­la Berlin. După slujba religioasă a avut loc o mare serbare studențească pusă sub înaltul patronaj al d-lui Comnen, la care au luat parte în­­­treg personalul legației mai multe personalități germane din lumea universitară, economiști, ziariști și amici ai României. Președintele federației studenți­lor români din Berlin, într-o cuvân­tare avântată a glorificat ziua is­torică ce se sărbătorea și a rugat pe maistrul României să transmită M. S. regelui Carol II asigurarea celui mai deplin devotament și cele mai adânci afecțiuni a studenți­lor români din Germania. D. Comnen, ministrul României la Berlin, a răspuns îndemnând ti­neretul universitar să se pregătea­­scă sufletește pentru grelele împre­jurări cari se anunț­ă în momentul de față întreaga suflare româneas­că trebue să facă zid în jurul Re­gelui, simbolul unității neamului și chezășia zilei de mâine. Corul studenților, condus de va­lorosul compozitor, profesorul Delu a cântat apoi imnul regal care a fost frenetic aclamat de asistență. A urmat un concert de muzică ro­mână la care au participat studenților, distinsul pianist coral Ki­el­tssch din Sibiu, violonistul Cră­ciun și cunoscutul violonist și com­pozitor popular român Boulanger. Serbarea s-a prelungit până noaptea târziu, în mijlocul unei vii animații. Adunarea generală a Societății Anglo Române O Casă engleză la București Societatea anglo-română pentru răspândirea culturei engleze în Ro­mânia, a ținut o nouă­­ adunare ge­nerală anuală de la constituirea a­­sociației în Martie 1927. Mai ales în ultimii ani asociația a avut o acțiune de afirmare, deve­nind un principal factor în mișca­rea de sinceră apropiere anglo-ro­­mână. Această activitate rodnică și neîntreruptă a primit un nou im­puls, de când d-na Caterina Titu­lescu a primit să ia președinția ac­tivă, anul trecut înregistrând rezul­tate neegalate de activitatea ante­rioară. Grație străduințelor depuse, ini­țiativa pe care d-na Caterina Titu­lescu, având concursul d-lui V. V. Tilea, d-lui D.­­T. Greenman, prim­­secretar al Legației britanice, d-lui prof. G. Opresc­u, d-rei Maria Go­­lescu și d-lor dr. D. G. Mateescu, A­­lex. Luncan și Richard Hillard, a luat-o acum un an de a fonda o „Casă engleză“ la București, a pu­tut fi tradusă în fapt. Contribuțiile primite până acum au permis închirierea și mobilarea unui apartament în str. Boteanu, nr. 3, care va servi drept centru per­manent de colaborare intelectuală și socială cu Anglia. „Casa engleză” va fi deschisă la toamnă. Pe lângă această importantă rea­lizare, activitatea din anul trecut a Societății an­glo-române, a continu­at sub­­ forma claselor de engleză, bibliotecă, răspândirea, cunoștințe­lor despre civilizația și viața engle­ză, în cercuri cât mai largi, strân­gerea legăturilor între membrii prietenii asociației și lărgirea miș­­i­cării de apropiere anglo-română în provincie. Cursul de limba engleză ținut în fiecare an, începând din 1930, a pre­zentat un interes deosebit. Cursul cuprinzând trei perioade: elemen­tară, intermediară și de perfecțio­nare a fost frecventat de 278 elevi. Un al doilea curs a fost ținut la Constanța. O atenție specială a fost dată bi­bliotecii. In afară de literatura en­gleză curentă, ea a fost complecta­tă cu studii asupra mișcării cultura­le și situației economice și politice din Marea Brianie și astfel a putut oferi documentarea­ necesară inte­lectualilor și studenților români, ca­re se interesează despre condițiile de acolo. Sub raportul manifestărilor pu­blice, este de notat succesul cres­când al prelegerilor. Din Decem­brie 1935­ și până în Aprilie 1936, au fost ținute nouă conferințe de către d. prof. G. Opresu, d-n­a Z. Ghetzu, d-nii prof. V. Madgearu, Hugh Fande, Ion Pillat, prof. I. Bo­tez, Gr. Gafencu, prof. P. Grim și G. T. Hankin. O altă manifestare care trebue subliniată, atât prin valoarea ar­tistică și documentară a colecției, cât și prin interesul pe care l-a deș­teptat, a fost expoziția, a 100 foto­grafii ale ziarului londonez „The Times”. Fotografiile au fost apoi expuse la Cluj. Societatea anglo-română a cău­tat să stabilească legături cu aso­ciațiile similare din provincie sau să creieze nouă centre de activitate, începutul în această direcție datea­ză din 1934, când a fost întemeiată o bibliotecă la Constanța. Posibili­tăți promițătoare de activitate lar­gă sunt legate de înființarea primei filiale în Noembrie 1935 într-un cen­tru universitar important cum este Clujul. Alte speranțe pentru o con­lucrare interesantă vin de la Cer­năuți, unde în Februarie 1936 a fost înființată asociația „Anglo-Ruma­­nian Club”. Doctor N. ZLOTESCU Șefei Maternității „Rahova“ Mamoș-Chirurg-Ginecolog Consult­ațiuni 4 Vz — © % Telefon 2.12.84 Profesorul Spiridon Iacobescu și studiul contabilității u­rii economice se sprijină pe cer­cetarea științifică a d-lui prof. la­cobescu, formulată astfel: Capitalul drepturilor pecuniare nete se află în Pasiv, pentru că el reprezintă de­pendența juridică și virtutea căreia subiectul de Patrim­oniu poate să stăpânească ceea ce există în Activ. Cu alte cuvinte Pasivul cuprinde protecția juridică a realităților din Activ, pentru că, cantalul modern înțelege d­repturileenni­ar­c nete al ființei fizice și juridice. Iată, așa­dar firescul contabilită­ții moderne, știința aceasta, rece, impunătoa­re prin­ asprimea sa de gândire, a găsit în d. prof. lacobescu, pe cer­cetătorul și gânditorul care-i trebuia pentru a face dintr’însa obiectul principal în tot ceace e comerț, in­dustrie, bancă, etc. pentru a fi ele­mentul indispensabil vieței noastre economice. Catedra — și în special aceea de învățământ superior — subînțelege altarul unde se predică adevărul in toată puritatea substanței sale, prin tot ceea ce e atribut al științei prin tot ceea ce înseamnă spirituali­și­zarea materiei. Astfel profesorul de școală­­ supe­rioară, trebue să creeze,­­cercetând și interpretând până la găsirea acelui sintetic, adevărul științific, care să cuprindă tot complexul analiticului, care trebue să ducă la complecta lu­minare spirituală a elevului.­Și dacă azi opinia publică se cam îndoește de capacitatea unor profesori uni­versitari, faptul trebue să ne îngri­joreze, mai ales că tineretul de azi are nevoe de lumini curate pentru formarea caracterului și pentru o cât mai justă intelectualizare a per­soanei lor. De aceia nu mă pot opri de a nu vorbi despre o figură științifică, care prin puternica sa personalitate creatoare, a dat viață nouă unei științe, care se afirmă pe zi ce tre­ce că o necesitate vitală în câmpul a tot ce este comerț, industrie, ban­că, agricultură, adică în economia națională. Și știința aceasta, care a ajuns la un așa grad înalt de­ întrebuințare în viața practică și căreia profesorul Spiridon Iacobescu i-a adus prinosul muncei sale, e contabilitatea. E o știință de care se vorbește prea puțin,"dar'care e întrebuințată cel mai mult. Poate din cauza că­ lumea o socotește ceva practic, fără să-și dea seama că ea e susceptibilă de gândire, chiar cu substanță filozo­fică foarte pronunțată. E drept că, contabilitatea își are o doctrină a sa, și că a marcat o e­­voluție interesantă, însă la noi în țară, profesorul Iacobescu cred, că prin studiul de laborator și pe te­ren, a ajuns să înfățișeze studiul contabilității sub un aspect mai înalt, clasic, desăvârșindu-l, ceea ce constitue o adevărată operă de gân­dire științifică. Cine voește a se do­cumenta asupra celor scrise, n’a­re decât să cerceteze cele trei tratate de contabilitate, uriașe prin conți­nutul lor științific și care poartă marea originalității și a personalită­ții științificului profesor. Contabilitatea aproape pentru toți, apare ca o îndeletnicire profană, deci inabordabilă ca cercetare de fond și nesusceptibilă de vreo gân­­d . ._ . , dire mai serioasă. Ei bine, trebue să : D­­ mmistri de "octor An" se înțeleagă și în România să studiul Ionescu a aprobat ca acordarea ere­conta­bilităței trebue să primeze In toate manifestările vieței cotidiane, acolo unde avem de a face cu miș­cări de valori. Dinamismul și complexul din câm­pul economic și comercial cere cu insistență o cât mai subtilă și mai complectă contabilitate. Altfel riscăm a creia un haos, care duce evident la prejudicii morale și materiale, incalculabile, și pentru e­­conomia privată, dar cât mai ales pentru economia colectivă, pentru siguranța și prosperitatea economică a patrimoniului nostru național. Dar­ azi în domeniul economic și comercial, relațiunile de ordin juri­dic, joacă un rol capital. De aceea și contabilitatea trebue să țină cont și să-și întregească ființa sa în ra­port cu această notă modernă. Așa că d. prof. lacobescu poate fi numit cu drept cuvânt, creatorul contaibilităței juridice moderne. In studiul tratatelor orale de con­tabilitate vom găsi cea mai justă intrepretare dată Activului și Pa­sivului și legăturii dintre ambele realități­ în tehnica bilanțului. E pentru prima oară când relațiu­nile juridice explică legătura aceasta dintre activ și pasiv, întrucât tot fondul rațiune­­a bilanțului și toată înțelegerea contabilă a unei insuite­ I. M. RĂDULESCU Procesul unor ofițeri spanioli in Sa fa­ MADRID, 9. (Rador). Gaadalajara a început azi la consiliului de război procesul a 41 de ofițeri și patru subofițeri a­­parținând la două regimente de ca­­valere care au refuzat la 15 Mai să sculte de oridnul de război, de a muta ministerului regimentele de la Alcalá de Senares la Sala­manca și Valencia. Se știe că doi colonei și opt ofi­țeri din aceleași regimente au fost judecați de consiliul de­ război la 26 Mai. Patru din ei au fost con­damnați la câte 12 ani închisoare, unul la trei ani și trei achitați. Ministerul public a cerut azi con­tra ofițerilor acuzați pedepse între șase luni și 12 ani închisoare, pen­tru „indisciplină și neglijență se­dițioasă“. Plata sporului la salariile preoților ditului de 84 de milioane ce era ne­cesar pentru plata sporului de salar al preoților. Se știe că acest spor nu a putut fi prevăzut în buget. El se va plătii acum de ministerul de culte din fondurile existente a­­locate pentru plata personalului, ră­mânând ca la deschiderea parlamen­tului, o lege specială să ratifice des­chiderea creditului de 84 de milioane pentru plata sporului. Jurnalul consiliului de miniștri și decretul vor apărea astăzi. * Sporul se va plăti cu începere de la 1 Aprilie. Expoziția finlandeză de artă decorativă și artă populară Azi se va deschide, în Pavilionul Ca­sei Grădinilor (Salonul Oficial) Expoziția Finlandeză de artă decora­tivă și artă populară, care este răs­punsul la manifestarea de artă populară română din primăvara a­­nului 1935, organiza­tă la Helsinki, prin grija d-lui R. Bossy, ministrul României în Finlanda și a comitetu­lui finlandez de apropiere cultura­lă între România și Finlanda, cu a­­jutorul Direcțiunii Presei din Mi­nisterul Român al Afacerilor străi­ne și acel al Muzeului de Artă Na­țională din București. Expozițiunea de la București este pusă sub ocrotirea unui comitet de onoare, alcătuit din d-nii Miniștri Nicolae Titulescu, dr. C. Angelescu Al. Lapedatu, Dr. I. Costinescu, Sa­vel Rădulescu, D. Ch. G. Idraan, Mi­nistrul Finlandei în România, Prof D. Gusti, fost ministru, Director ge­neral al Fundațiilor Regale, R. Bossy, Ministrul României în Fin­landa,, General Adj. Condiescu, profesorii V. Tanner, A. Hamaiinen de la Universitatea din Helsinki prof. G. Țițeica, președintele Comi­­siunii de Cooperație­ intelectuală și prof. Al. Tzigara Samurcaș, Direc­torul Muzeului de Artă Națională. Ea este organizată de un comi­tet de acțiune alcătuit din d-na Hortensia Cosma, d. Prof. Al. Tzi­­gara-Samurcaș, d. Prof. Mansikka, de la Universitatea din Helsinki, D. I. Dragu, Directorul Presei, d-nii Profesori Al. Busuioceanu și Șirato. In comitetul de la Helsinki, figurea­ză d-nii prof. arhitect Siren, preșe­dintele Asociației de Artă Industria­lă din Finlanda, d-na dr. Ellinor I­­valo, arhitect Rafael Blomstedt, di­rector artistic al Școalei de artă și Industrie d. Arttu Brumener, direc­torul Muzeului din Helsinki, Prof. Albert Hamaleinen, directorul sec­ției etnografice a Muzeului Națio­nal finlandez, Dr. I. Idkonen și d-na Tygri Wachter. Ca protectori finlan­dezi ai expoziției figurează d-nii Miniștri de Externe, de Industrie și Comerț și de Instrucție ai Finlan­dei. Deschiderea expoziției are loc azi la orele 11.30, în cadrul unei solem­nități la, care au fost invitați mem­brii guvernului, ai corpului diploma­tic și personalitățile proeminente ale vieții noastre culturale și artistice, Atentate la Madrid madrid, 9. (Rador). _ < bombă a făcut explozie în tipo­grafia unui ziar socialist. Pagu­bele materiale sunt mari. Nu s’a înregistrat însă nici o victimă. O altă bombă dată la ziarul de care fusese așe dreapta „La Region”, n’a avut timp să facă explozie deoarece un funcționar din administrația ziarului a pu­tut să stingă fitilul. HOTEL FRANCEZ HERINHUSSER Aduce la cunoștință onor. clientele că va deschide la MAMAIA pe ziua de 10 Iunie un HOTEL cu tot confortul Modern și Restaurant Rog­a se adresa la HOTEL FRANCEZ CONSTANTA > CALDE, PROASPETE... Opera Română In vederea repreezntațiilor în sta­giunea viitoare s’au pus în studiu următoarele lucrări: Pasărea măiastră de compozitorul Borgovan. Nunta lui Figaro de Mozart. Schwanda cimpoerul de Wern-Francisca de Rimini de Zandonaî. Walkyre de Wagner cu o nouă distribuție. Se vor relua cu costume de corni și distr­ibuit noai câteva opere din repertor. _ .. Opera lui George Enescu Oedip, care a fost recent creată la Opera din Paris a fost dată la tradus. De la Conservator ,Academia Regală de Muzică și Ar­tă Dramatică, va ține concursurile de premii anuale ale absolvenților săi, astfel: In ziua de 26 Iunie, pentru pian premiul „Dinu Poenaru Căplescu”și premiul „Paul Ciunte”. In ziua de 27 Iunie pentru vioară premiul „Trandafir Djuvara”. In ziua de 28 Iunie pentru violon­cel, premiul „D. Dinicu”. Expoziții DALLES. Expoziția Copilului de A. Jiquidi. Expozițiile N. Dărăscu și Hubner. ATENEU: Expoziția Honori Cre­­țulescu. MOZART: Expozițiile Biju, Radu­­lescu, Crețoiu, Tr. Bilțiu Dăncuș. UNIVERSUL: Expoziția Gh. La­­­ zăr. Povestea soldatului­­ dela Mărășești D-na Maria Filotti distinsa socie­tară de onoare a Teatrului Național, va interpreta unul din rolurile prin­cipale din monumentala lucrare dra­matică „Povestea Soldatului de la Mărășești” de d. general G. Drăgă­­nescu, care se va reprezenta în cu­rând sub înaltul Patronaj al M. S. Re­gina Maria, la stadionul C. N. E. F Din restul distribuției fac parte ordinea intrării în scenă d-nele Silvia Hodoș, Eug. Ciucurescu, Charlotte Brocher și d-nii N. Baltă­­țeanu, A. Critico, I. Manu, N. Dimi­triu, I. V. Teodora, A. Rogalsky, N. Zirra, M. Tancovici, Gh. Florescu, V. Handoca, C. Morțun, C. Petrescu, Florea Simionescu, Titus Lapteș, Gh. Soare, Călin Botez, Radu Popeea, Nae Bulandra, I. Vanciu, I. Anastasiad, Gh Hurban, N. Mihuță, etc., etc. Ultimele repetiții de an­samblu au loc în fiecare seară la stadion sub conducerea muzicală a d-lui Lt.-col. Egizio Massini și sub direcțiunea ge­nerală de scenă a d-lui Mime Mitu. Premiera se va anunța la timp. Excursie Asociațiunea A. D. M. I. R., orga­nizează pentru zilele de 28 și 29 iunie crt. o excursiune pe masivul Ezer, cu vizitarea lacului alpin Eze­rul. Numărul de locuri limitate. In­­frmații și­ înscrieri la farmacistul G. Velescu, calea Șerban Vodă Nr. 21. Telef. 3.61.26. Concurs interna­țional de vioară Fundațiunea muzicală „Regina Elisa­­b­eta” a instituit un concurs interna­țional de vioară în memoria ilustrului violonist belgian Eugene Ysaye. Acest concurs va avea loc din cinci în cinci ani la Bruxelles, și pentru prima oară în 1937. La acest concurs vor putea lua parte violoniștii tuturor națiunilor in vârstă de 30 de ani. Premiile atribuite vor fi următoa­rele: Marele premiu internațional Eugène Ysaye, întovărășit de o bursă de 30.000 de franci, oferite de regina Elisabetha. 2) Un premiu de 25.000 de franci ofe­rit de ministerul instrucțiunii publice. 3) Un premiu de 20.000 ,’de franci; un premiu de 15.000 de franci; un premiu de 10.000 de franci; un premiu de 7500 de franci; un premiu de 5000 de franci și 3 premii de 2500 de franci. Cafe Viena Astă seară se inaugurează stagiunea de operete la grădina Volta-Buzești cu Opereta „Cafe Viena” de Ralph Be­natzky. Interpretarea e încredințată d-lor Aurel Munteanu, Groner și Lulu Savu. Regia o are d. N. Kirițescu. Parada surdo­muților Se intitulează romanul d-lui Sergiu Dumitrescu, de curând apărut in edi­tura „Librăria Academică”. Scrisori către plante Volumul d-lui Virgil Carianopol apă­rut în editura Fundațiilor regale, obți­ne un frumos succes de librărie. La iarbă verde Miercuri 10 Iunie „Teatrul vesel”­­Marconi își va deschide porțile cu o amuzantă comedie prelucrată de d-nii Tudor Mușătescu și Sică Alexandrescu intitulată „La iarbă verde”. Premiile „Anastase și Elena Simu” Duminecă a avut loc la direcția Mu­zeului Simu, predarea premiilor „Ana­stase­­ și Elena Simu” acordate de juriul Salonului Oficial expozanților din a­­nul acesta. Portrete lirice In editura „Cugetarea” au apărut câteva esseuri datorită d-lui Ion Pillat întitulate: Portrete lirice. Barca pe valuri Teatrul „Cărăbuș” a fixat premiera vodevilului „Barca pe valuri” in seara de Vineri 12 Iunie. In frunte distribu­ția d. C. Tănase. Agafton I Grădina „Izbânda” joacă în fiecare seară vlarianta farsă in trei acte: Agaf­ton I cu d-nii V. Maximilian, G. Tr­­onică și Ionel Țăranu, încheierea cursuri­lor publice de limbă și literatură italiană din Sibiu Miercuri, 3 Iunie, s’a ținut, în loca­lul liceului comercial de băieți, ultima lecție de italiană a cursului public, tratându-se despre „Matilde Serao și regionalismul literar”. La ora 6, d. prof. Pimen Constantinescu a vorbit celor de față despre activitatea anului școlar ce ia sfârșit și a schițat activi­tatea pentru anul viitor, aducând vii mulțumiri pentru munca și zelul mai presus de orice laudă al tuturor parti­cipanților. După aceea s-au distribuit 20 de premii, în cărți și broșuri italiene, donate în special de prof. Bruno Man­­zone, lector la Univ. din Buc. a celor ce, în decurs de un an au putut învăța limba lui Dante, sau acelora ce și-au îmbogățit, cu incomparabilă râvnă, cu­­noști­nțele avute. Din partea elevilor, a vorbit, în vi­brante accente italiene, p-na Magda Henteș. Acesta a fost al patrulea an al cursurilor publice gratuite de Limba și literatura Italiană, ținute din inițiativa exclusivă a d-lui Pimen Contantinescu, prof. de italiană la liceul comercial de băieți și la liceul „Gh. Lazăr” din Si­biu și redactor al caetelor de poezie italiană midsniă «âuspina”, „ Finanțe și Industrie A apărut No. 23 anul 4 din publica­ția „Finanțe și Industrie” revistă săp­tămânală de studii și actualități eco­nomice redactată in limba română și franceză. Din bogatul cuprins al nu­mărului apărut semnalăm: Conjunc­tura, Acordul de plăți cu Anglia, Mani­festația de solidaritate a Micii înțele­geri. Exportul în compensație. Organi­zarea transporturilor maritime. Activi­tatea soc. „Creditul Minier”; Conflic­tele Bolivia Paraguay (note săptămâ­nale). Dificultăți teh­nice la Monetă­­ria Statului. O fabrică de azot pentru explosivi. Vie activitate la uzinele „Re­șița”; Nouă terenuri petrolifere, piața cerealelor. Actualități din industriile: petrolifere, textile, metalurgice, electrica diverse, viața societăților anonime. Cro­nica Bursei. Buletin extern. Sânge albastru Joi 11 Iunie artiștii societari ai Tea­trului Național­­ din Craiova, inaugu­rează stagiunea de vară in Capitală la Grădina „Bollero” (Hala Traian) cu delicioasa comedie „Sânge albastru”. SPECTACOLELE ZILEI Teatre GRĂDINA IZBÂNDA. — Agafton I. Bucureștiul cântă. TEATRUL NOU.— Bucureștiul lăcic.­ Bucureștiul cântă, premieră. ICOMEDIA. — Ora 9. Csaky înrolă­ri y a, trupă maghiară. GRADINA VOLTA-BUZEȘTI.—Mier­curi premieră Café„Viena. GRĂDINA MARCONI (Grivița). — Miercuri premieră „La iarbă ver­ Cinematografe SAVOY. — Primul film francez cu Anny Ondra în Army, se amuză și complectare. ARO. — Insula Pinguinilor cu W. In­­kijinoff. SCALA. — Kay Francisc și George Brent în soție și amantă. Jurnal Paramount și complectare. TRIANON. — Liane Haid și Paul Herberger în O vizită nocturnă. Jurnal și complectare. CAPITOL (Sala și Grădina). — Bile­tul de o mie cu Georges Milton și­ Gaby Morlay. Jurnal. Complectare. REGAL. — Charles Boyer, Tumultos (Trupuri chinuite) cu Florelle. SELECT. — Domnul de la Folies Ber­ger și San Francisco. VOX. — „Sub teroarea delictului” cu­ Ginger Rogers și Francisc Lederer și revista ,,Salată de sezon”. MANON. — Mazurka cu Pola Negri și Charles Boyer în Fericirea. DARLY. — Visul unei nopți de vară și Dinky cu Jackie Cooper. A. R. P. A. — O căsnicie modernă cu Miriam Hopkins. Jurnal. PALAS BOULEVARD. — Ducele de fier și Aly-Baba .cu Anna May Young. FACHE. —­ Corabia blestemată Stan și Bran. FORUM. — Dăruește-ne noaptea cu Jean Kiepura și Aventuriera din­ Monte Carlo. BIZANTIN. — înger și Demon și Ajutor, sunt milionar. OMNIA. — Dăruește-ne noaptea c­u Joan Kiepura și Când dragostea înflorește. VOLTA BUZEȘTI. — Doctor Socra­tes și Uniți pe vecie cu Ruby Kel­ler. MARCONI. — Trandafirii negri și tânărul conte cu Anny Ondra. FRANKLIN. — Peter cu Franceskai Gal și Furtuna. de”.. și .1 RADIO 1875 m. RADIO­ ROMANIA 150 kw. 160 kHz 364,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. >’3 823 kHz. -te; 14.15 . Radio jurnal. 14.30 . Muzică distractivă (discuri) 1 Foxtrot de Kahal și Hotelul lunei da miere-fox de Dubin.­C.); Am fost o­­dată cazac de la Don­tango de Tisch și Te rog visează, Tango de Deif (H. M. V.); Fără tine melodie de Renaud și Madame Sherry nu știu cum­, de Ho­­sdina.­(C.); Te-am supărat­ tango da Richard și Mai dă-mi o litră și un si­fon, tango de Martini­(voce : Livianu,­­Pan-Lifa). 15.00 : Ultimele știri. 18.00: Concert de după amiază. Or­­hhestra Iancu Constantinescu : 1voce i Sandu Stefan) ; Arii naționale; Poves­tea Dunării-vals de Fucik; Dacă ai cu­noaște-o pe Mioara-tango de Al. Ronny Căsuța noastră și Frunzuliță de cicoa­­re-arii românești de Popescu-Popa; O­­chii tăi au lăcrimat-tango de Cosmescu; Serenada de Padilla; Hora din Târgo­­viște de Iancu Constantinescu și Arii naționale. 19­00: Ora. Mersul vremii. Bursa ce­realelor. Actualități. 19­03: Lectură din volumul „Zăpezi și purpură” de George Dumitrescu. 19­20: Continuarea concertului: Dulce îmbrățișare-vals de Iancu Constanti­­nescu. Nu-mi mai cântă nimeni la geam-tango de Walter Vogel; Țață cu doi boboci de rață și lauzi Leano-arii populare; Mi-a ghicit aseară o țiganca tango de Livia Mecca; La Castelana-# vals spaniol de Salter; Te-am supărat de Richard; Arii naționale. UNIVERSITATEA RADIO 20­00; Ing. N. Caranfil, 20­20: D-ra Florica Popovici (canto) i I­ voi iubi de Mozart; Phidule de Henri­ Duparc; Lumină de lună de Gabriel Fauré; Dragostea noastră de Gabriel Fauré; Jazz în noapte de Albert Soi­s­­sel; Cântec de leagăn de Borgovan. 20.40: Programul nostru. 20.45: Noutăți și muzică ușoară (dis­curi); Lied, Slowfox, Lied și Foxtrot din „Fetița din Viena” de Strecker și Gribitz, (voce: Liane Haid și Otto Neu­­mann.­DJ; Cântec din opereta „Dede” de Christine și „Când vreau eu de O­­berfeld, (voce: Albert Pre­jean C); Ca­­priccio-mazurcă de Arienzo și Mandoli­­no-vals serenadă (solo mandolină- Giu­seppe Gargano. C.). 21.10. Poșta Radio. 21.30. Muzică de cameră. Trio de A­­rensky; a) Allegro moderato; b) Scher­zo; c) Elegie; d) Final; (Paul Jelescu­­pian; C. Bobescu-vioară și Gh. Drăgi­­ci-violon­cel). 22.05. Concert de muzică vocală. D-na Aurora Brăescu; imn Maicii Domnului din „Constantin Brâncoveanu” de S. Drăgoi; Et incarnates est, din Messa în do minor de Mozart; Vincenzo Davico: a) O, lună, ce luminezi; b) Apa râului; Cântecul lui Solvey de Grieg; Bolero din „Vecerniile siciliene” de Verdi. 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.45. Concert de seară. Orchestra de salon Radio, dirij. de D. Teodoru; Marș de Blon; Vals trist de Kugel; Cortegiu japonez de Teillier; Odaliska-inter­­mezzo de Liecle; Tango de Plesson; Slowfox de Gardens; Ochii unei femei frumoase de Kollo; Deșteptarea pri­măverii de Bach; Veneția vieneză-vals de Pirka; Fox de Plesson; Paso doble de Wismar; Marș de Blankenburg. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultimele știri. 24.00-1.00. Concert nocturn al Orche­strei Petrică Moțoi, terasa Cisrcul­ui Militar, retransmis de la .t; -l.

Next