Epoca, iunie 1936 (nr. 2196-2219)
1936-06-11 / nr. 2203
[ Pagina 2-a Cronica teatrală TEATRUL NOU: .,Bucureștiul râde, Bucureștiul cântă”, revistă in două acte și un prolog In cariera revuistică a d-lor Stroe și Vasilache, ultima realizare de la Teatrul Nou se plasează printre cele mai mari biruinți ale acestor doi tineri și talentați actori. Poate cea mai mare dintre toate câte au înregistrat până acum. „Bucureștiul râde, Bucureștiul cântă” a întrecut — și o spunem cu convingerea făcută la premieră — toate așteptările. Contând pe prețiosul concurs al d-rei Lisette Verea, d-nii Stroe și Vasilache au putut monta o revistă fastuoasă, într’un cadru de lux impresionant. Artiști buni, balet numeros, decoruri snstive, toalete și costume frumoase au încântat asistența, ce umplea grădina până la ultimul loc. Pentru că pe lângă eforturile montării,, pentru ca o revistă să aibă succes trebue să fie și bine scrisă, ne grăbim a adăuga că revista pe care d-nii Stroe și Vasilache o oferă acum publicului, se bucură de un text care pe lângă cantitate este și de bună calitate. Amuzantă în întregime, revista deși ține aproape patru ore nu obosește pe spectator, ci din potrivă îl distrează mereu prin varietatea tablourilor, a umorului artiștilor, a realizărilor coreografice și a muzicilor, selecționate cu gust. In fruntea interpretării stau, desigur, d-nii Stroe și Vasilache, mereu proaspeți și pregătiți a ține publicul în bună dispoziție. Dintre numeroasele lor apariții reținem reușita creație a d-lui Stroe în rolul coanei Manda, personagiu creat de Iulian și pe care d. Stroe l-a readus cu umor pe scenă. A plăcut de asemenea duetul Stroe și Vasilache în scena prologului „Hop și noi” în „Lică și Mitică la minister” și în „Clovnii Ping și Pong”. Alături de directori d-ra Lisette Verea și-a dovedit frumoasele însușiri de artistă de revistă, interpretând câteva roluri dintre acelea cari i-au asigurat succesul cu care se poate mândri. Subliniem cupletul d-sale „Fac și eu ce face ea” spus cu multă vervă și nostima d-sale apariție în rolul Zamfirei. O apariție drăgălașe a avut în rolul „Fetiței discrete”. Din numeroasa distribuție desprindem reușitele apariții ale d-relor Nutzi Pantazi, o actriță cu temperament, Liana Mihăilescu, care cântă frumos, Itza Pusky plină de vioiciune și Gambetto și Virg. Romanosky, artiste cu bune însușiri pentru scenă și d-nii I. Bruno, I. Iliescu și O. Danosky. Baletul disciplinar de d. Siomin, ne-a prezentat câteva realizări frumoase dintre cari relevăm tabloul „Amintiri”, „Baletul excentric” și „Baletul nauticelor”. O plăcută apariție a fost aceia a d-nei Siomin, care a dansat cu multă grație alături de soțul d-sale. Muzici numeroase și de bună calitate datorite d-lor V. Vasilache, Max Halm, Patriciu și P. Romea. In ansamblu, un spectacol select pe care mulți vor dori să-l vadă. Albion HIPISM Alergările de astăzi de la Floreasca Pronosticuri O reuniune care, deși este lipsită de aportul unei probe de seamă, oferă totuși un pogram interesant, deschis tuturor categoriilor de cai. PR. HUNEDOARA 1600 mt. Dintre cei 7 concurenți cari au acceptat lupta, se detașează ca șansă Guardian Girl și Ieroșca II, Surul primește 20 mt. Nu-i suficient pentru ca să dispună de pensionara grajdului Slobozia. Katy Caid are șansa treia. Indicăm: GUARDIAN GIRL, Ieroșca II, Katy Caid. PR. DARIUS 2100 mt. Exceptând pe Naplo po ceilalți trei concurenți pot oricând pretinde întâietatea. Viitor nu este încă fiz. Nu credem să acopere 2100 mt, fără de greșeală. Lord Petaurist aleargă de atâta vreme fără să-și fi găsit condiția. Aceste considerente ne face să mergem cu Haron. Indicăm: HARON, Lord Petaurist, PR. HOLOD 1600 mt. Poarte grea alergare, nu din cauză că șansele sunt echilibrate ci fiindcă se întâlnesc concurenți capabili să înregistreze salturi foarte mari de valoare. Prin simplă impresie vom merge cu Radomir, care în mâinile lui Cercassov credem că va fi cu totul alt cal. Mai alegem pentru locurile următoare pe Brebenea, Izma și Durdulaie. PR. GURA VĂII 1600 mt. Nu au șansă decât Trixie și Cupidon. Deși secundul se află în mare formă, nu-l socotim în stare, la 10 mt, să amenințe pe pensionara lui Cercassov. PR. GENEVA 2000 mt. Blondella și Champion nu au șansă. Intre Rai, Margaret T. și Vivat alegerea este foarte grea. Primul fiind mult mai iute credem că va dispune de Margaret T. PR. GRINAUT 1600 mt. Au șanse apropiate Doiita Mea, Haiduc și Amzel. Prima nu ne inspiră încredere. Este neregulată. Haiduc este calul în formă. Acest considerent ne face să-l instalăm favorit, va trebui să se întindă serios pentru a veni de hac iepei Amzel. Indicăm: HAIDUC, Amzel, Dorita Mea. PR. HERĂSTRĂU 1600 mt. Viziru, după toate calculele, nu ar trebui să piardă această cursă. Fiul lui Jesso nu este un concurent pe care să se poată conta, fiind neregulat. Dacă reușește să acopere parcursul fără de greșeală, Ducesa, Colina și Friederike vor trebui să se resemneze cu plasele. PR. GROZEȘTI 1500 mt. (R. I). Zâna Worthy are la activ o serie de exhibiții onorabile. Pe baza lor, fiica lui Wolo Worthy ar trebui să-și adjudece alergarea. Domnitor și Livada au șansele următoare. PR. GROZEȘTI 1500 mt. (R. N). O alergare foarte grea. Toți concurenții pot pretinde întâietatea. Prin simplă impresie vom merge cu Verak, Vâlcea și Cosânzeana în ordine. PR. HOTIN 2000 mt. Ne plac mai mult Tulpina, Pai și Florika H. Nu de mult fiica lui Texas și-a corectat recordul carierei. Dacă distanța nu va fi mult prea lungă pentru posibilitățile ei, probabil că va izbuti să termine victorioasă. . Indicăm: TULPINA, Pai, Florika II, Florika. EPOCA Serbarea Restaurației, în străinătate La legația română din Haga HAGA, 9. ’(Rador). — Ziua de „ zorirea restaurației“ în care se ajume a fost sărbătorită la Hagafirmă între altele: „Soluționarea probleme legate printr'o mare recepție dată de ministrul României la Haga și de d-na V. V. Pella. La această recepție au asistat peste 250 de persoane, printre care mai mulți membri ai guvernului, numeroase personalități din lumea politică și financiară olandeză, mai mulți membri ai consiliului de stat in frunte cu d. Beelars van Bokland, vicepreședintele consiliului de stat, numeroi funcționari superiori ai ministerului afacerilor străine, precum și mai mulți înalți magistrați olandezi în frunte cu d-nii Feith și Kosters, președintele și vicepreședintele Curții de casație. Au luat deasemeni parte la această sărbătorire miniștrii Vaticanului, Elveției, Germaniei, Danemarcii, Portugaliei, Poloniei, Italiei Uniunii Sud-Africane, Finlandei, Japoniei, Statelor Unite, Cehoslovaciei, Spaniei, Venezuelei și republicii Chilei, sir Cecil Hurst, președintele Curții permanente de Justiție Internațională, d. Guerrero vicepreședinte, și judecătorii Rostworowski, Frolageot, Bustamante Anzilotti, Urrutia, Nagoda și Negulescu, precum și membrii grefei Curții Internaționale; însărcinații cu afaceri ai Franței, Suediei, Chinei, Norvegiei, Greciei și Turciei precum și alte personalități din corpul diplomatic. Au mai luat parte la această recepție numeroși profesori universitari, personalități olandeze decorate cu ordine românești, ziariști, consulii României din Haga, Amsterdam și Rotterdam, personalul superior al legației și consulatelor române din Olanda, precum și profesorul Stănescu, directorul regiei monopolurilor statului. CE SCRIE PRESA OlANDEZĂ Cu acest prilej presa olandeză consacră articole întrunirii șefilor de stat ai Micei înțelegeri, aducând omagiul lor M. S. Regelui Carol II și minstrul său de externe, d. N. Titulescu . Marele ziar din Haga, „Met Vaderland“, publică un articol intitulat „Tânăra Românie și sărbămultor probleme legate de pacea europeană depinde de atitudinea Micei înțelegeri, așa încât tot ce se întâmplă în cele trei state interesează direct politica europeană. „Mica înțelegere este un element important în procesul de consolidare a Europei. Este o fericită idee de a fi făcut să coincidă întrunirea șefilor de stat cu sărbătorirea restaurației, care în România are o semnificație simbolică. „Intr'adevăr, urmaș al liniei marilor tradițiuni ale înaintașilor săi. Regele Carol II este primul rege al României care s-a născut și a crescut pe pământul țării. Strămoșii săi au contrbuit lai crearea statului român modern, considerat ca mijloc de desvoltare a vieții naționale. „Intoarcerea regelui Carol II, care se sărbătorește în fiecare an, are o semnificație cu mult mai mare decât aceia a unui eveniment în istoria monarhiei române Prin puternica sa personalitate, prin spiritul său de inițiativă și de neîntârziată hotărîre, Regele Carol II a contribuit la accelerarea operii de unificare sufletească a poporului român, care a trăit atâtea veacuri despărțit și sub regimuri atât de diferite. „Sărbătorirea restaurației apare așadar ca un omagiu pe care poporul român îl aduce spiritului constructiv al Regelui Carol II, care a făcut să pătrundă în toate ramurile de activitate ale poporului său, ritmul tinereții creatoare“. Ziarul conchide arătând că elementul important în desvoltarea Micei înțelegeri nu este numai sporirea forței armate de care dispun cele trei state și solidaritatea puternică ce le unește ci și spiritul național constructiv care le domină, făcând din ele factori reali de stabilitate în viața europeană. LA LEGAIA DIN BERLIN BERLIN, 9. (Rador). — Aniversarea urcării pe tron a M. S. Regelui Carol II a fost celebrată la 1 Berlin cu un fast deosebit. La ora 11 a avut loc o slujbă religioasă la catedrala rusă, oficiată de episcopul Tihon, asistat de cler și de corul metropolitan. Evanghelia a fost citită în românește și răspunsurile date tot în românește de preotul Mărcușan și de profesorul Luța. Au asisitat ministrul României la Berlin și d-na Comnen, și d-na Antonescu, consulul colonelul general al României și d-na Karadja, secretarul legațiunii d. Constantinide, consilierul economic și d-na. Geormăneanu, întreg personalul legațiunii și consulatului general, reprezentanții Camerii de comerț germano-române, precum și una și studenții români aflați colola Berlin. După slujba religioasă a avut loc o mare serbare studențească pusă sub înaltul patronaj al d-lui Comnen, la care au luat parte întreg personalul legației mai multe personalități germane din lumea universitară, economiști, ziariști și amici ai României. Președintele federației studenților români din Berlin, într-o cuvântare avântată a glorificat ziua istorică ce se sărbătorea și a rugat pe maistrul României să transmită M. S. regelui Carol II asigurarea celui mai deplin devotament și cele mai adânci afecțiuni a studenților români din Germania. D. Comnen, ministrul României la Berlin, a răspuns îndemnând tineretul universitar să se pregătească sufletește pentru grelele împrejurări cari se anunță în momentul de față întreaga suflare românească trebue să facă zid în jurul Regelui, simbolul unității neamului și chezășia zilei de mâine. Corul studenților, condus de valorosul compozitor, profesorul Delu a cântat apoi imnul regal care a fost frenetic aclamat de asistență. A urmat un concert de muzică română la care au participat studenților, distinsul pianist coral Kieltssch din Sibiu, violonistul Crăciun și cunoscutul violonist și compozitor popular român Boulanger. Serbarea s-a prelungit până noaptea târziu, în mijlocul unei vii animații. Adunarea generală a Societății Anglo Române O Casă engleză la București Societatea anglo-română pentru răspândirea culturei engleze în România, a ținut o nouă adunare generală anuală de la constituirea asociației în Martie 1927. Mai ales în ultimii ani asociația a avut o acțiune de afirmare, devenind un principal factor în mișcarea de sinceră apropiere anglo-română. Această activitate rodnică și neîntreruptă a primit un nou impuls, de când d-na Caterina Titulescu a primit să ia președinția activă, anul trecut înregistrând rezultate neegalate de activitatea anterioară. Grație străduințelor depuse, inițiativa pe care d-na Caterina Titulescu, având concursul d-lui V. V. Tilea, d-lui D.T. Greenman, primsecretar al Legației britanice, d-lui prof. G. Oprescu, d-rei Maria Golescu și d-lor dr. D. G. Mateescu, Alex. Luncan și Richard Hillard, a luat-o acum un an de a fonda o „Casă engleză“ la București, a putut fi tradusă în fapt. Contribuțiile primite până acum au permis închirierea și mobilarea unui apartament în str. Boteanu, nr. 3, care va servi drept centru permanent de colaborare intelectuală și socială cu Anglia. „Casa engleză” va fi deschisă la toamnă. Pe lângă această importantă realizare, activitatea din anul trecut a Societății anglo-române, a continuat sub forma claselor de engleză, bibliotecă, răspândirea, cunoștințelor despre civilizația și viața engleză, în cercuri cât mai largi, strângerea legăturilor între membrii prietenii asociației și lărgirea mișicării de apropiere anglo-română în provincie. Cursul de limba engleză ținut în fiecare an, începând din 1930, a prezentat un interes deosebit. Cursul cuprinzând trei perioade: elementară, intermediară și de perfecționare a fost frecventat de 278 elevi. Un al doilea curs a fost ținut la Constanța. O atenție specială a fost dată bibliotecii. In afară de literatura engleză curentă, ea a fost complectată cu studii asupra mișcării culturale și situației economice și politice din Marea Brianie și astfel a putut oferi documentarea necesară intelectualilor și studenților români, care se interesează despre condițiile de acolo. Sub raportul manifestărilor publice, este de notat succesul crescând al prelegerilor. Din Decembrie 1935 și până în Aprilie 1936, au fost ținute nouă conferințe de către d. prof. G. Opresu, d-na Z. Ghetzu, d-nii prof. V. Madgearu, Hugh Fande, Ion Pillat, prof. I. Botez, Gr. Gafencu, prof. P. Grim și G. T. Hankin. O altă manifestare care trebue subliniată, atât prin valoarea artistică și documentară a colecției, cât și prin interesul pe care l-a deșteptat, a fost expoziția, a 100 fotografii ale ziarului londonez „The Times”. Fotografiile au fost apoi expuse la Cluj. Societatea anglo-română a căutat să stabilească legături cu asociațiile similare din provincie sau să creieze nouă centre de activitate, începutul în această direcție datează din 1934, când a fost întemeiată o bibliotecă la Constanța. Posibilități promițătoare de activitate largă sunt legate de înființarea primei filiale în Noembrie 1935 într-un centru universitar important cum este Clujul. Alte speranțe pentru o conlucrare interesantă vin de la Cernăuți, unde în Februarie 1936 a fost înființată asociația „Anglo-Rumanian Club”. Doctor N. ZLOTESCU Șefei Maternității „Rahova“ Mamoș-Chirurg-Ginecolog Consultațiuni 4 Vz — © % Telefon 2.12.84 Profesorul Spiridon Iacobescu și studiul contabilității urii economice se sprijină pe cercetarea științifică a d-lui prof. lacobescu, formulată astfel: Capitalul drepturilor pecuniare nete se află în Pasiv, pentru că el reprezintă dependența juridică și virtutea căreia subiectul de Patrimoniu poate să stăpânească ceea ce există în Activ. Cu alte cuvinte Pasivul cuprinde protecția juridică a realităților din Activ, pentru că, cantalul modern înțelege drepturileenniarc nete al ființei fizice și juridice. Iată, așadar firescul contabilității moderne, știința aceasta, rece, impunătoare prin asprimea sa de gândire, a găsit în d. prof. lacobescu, pe cercetătorul și gânditorul care-i trebuia pentru a face dintr’însa obiectul principal în tot ceace e comerț, industrie, bancă, etc. pentru a fi elementul indispensabil vieței noastre economice. Catedra — și în special aceea de învățământ superior — subînțelege altarul unde se predică adevărul in toată puritatea substanței sale, prin tot ceea ce e atribut al științei prin tot ceea ce înseamnă spiritualișizarea materiei. Astfel profesorul de școală superioară, trebue să creeze,cercetând și interpretând până la găsirea acelui sintetic, adevărul științific, care să cuprindă tot complexul analiticului, care trebue să ducă la complecta luminare spirituală a elevului.Și dacă azi opinia publică se cam îndoește de capacitatea unor profesori universitari, faptul trebue să ne îngrijoreze, mai ales că tineretul de azi are nevoe de lumini curate pentru formarea caracterului și pentru o cât mai justă intelectualizare a persoanei lor. De aceia nu mă pot opri de a nu vorbi despre o figură științifică, care prin puternica sa personalitate creatoare, a dat viață nouă unei științe, care se afirmă pe zi ce trece că o necesitate vitală în câmpul a tot ce este comerț, industrie, bancă, agricultură, adică în economia națională. Și știința aceasta, care a ajuns la un așa grad înalt de întrebuințare în viața practică și căreia profesorul Spiridon Iacobescu i-a adus prinosul muncei sale, e contabilitatea. E o știință de care se vorbește prea puțin,"dar'care e întrebuințată cel mai mult. Poate din cauza că lumea o socotește ceva practic, fără să-și dea seama că ea e susceptibilă de gândire, chiar cu substanță filozofică foarte pronunțată. E drept că, contabilitatea își are o doctrină a sa, și că a marcat o evoluție interesantă, însă la noi în țară, profesorul Iacobescu cred, că prin studiul de laborator și pe teren, a ajuns să înfățișeze studiul contabilității sub un aspect mai înalt, clasic, desăvârșindu-l, ceea ce constitue o adevărată operă de gândire științifică. Cine voește a se documenta asupra celor scrise, n’are decât să cerceteze cele trei tratate de contabilitate, uriașe prin conținutul lor științific și care poartă marea originalității și a personalității științificului profesor. Contabilitatea aproape pentru toți, apare ca o îndeletnicire profană, deci inabordabilă ca cercetare de fond și nesusceptibilă de vreo gând . ._ . , dire mai serioasă. Ei bine, trebue să : D mmistri de "octor An" se înțeleagă și în România să studiul Ionescu a aprobat ca acordarea erecontabilităței trebue să primeze In toate manifestările vieței cotidiane, acolo unde avem de a face cu mișcări de valori. Dinamismul și complexul din câmpul economic și comercial cere cu insistență o cât mai subtilă și mai complectă contabilitate. Altfel riscăm a creia un haos, care duce evident la prejudicii morale și materiale, incalculabile, și pentru economia privată, dar cât mai ales pentru economia colectivă, pentru siguranța și prosperitatea economică a patrimoniului nostru național. Dar azi în domeniul economic și comercial, relațiunile de ordin juridic, joacă un rol capital. De aceea și contabilitatea trebue să țină cont și să-și întregească ființa sa în raport cu această notă modernă. Așa că d. prof. lacobescu poate fi numit cu drept cuvânt, creatorul contaibilităței juridice moderne. In studiul tratatelor orale de contabilitate vom găsi cea mai justă intrepretare dată Activului și Pasivului și legăturii dintre ambele realități în tehnica bilanțului. E pentru prima oară când relațiunile juridice explică legătura aceasta dintre activ și pasiv, întrucât tot fondul rațiunea bilanțului și toată înțelegerea contabilă a unei insuite I. M. RĂDULESCU Procesul unor ofițeri spanioli in Sa fa MADRID, 9. (Rador). Gaadalajara a început azi la consiliului de război procesul a 41 de ofițeri și patru subofițeri aparținând la două regimente de cavalere care au refuzat la 15 Mai să sculte de oridnul de război, de a muta ministerului regimentele de la Alcalá de Senares la Salamanca și Valencia. Se știe că doi colonei și opt ofițeri din aceleași regimente au fost judecați de consiliul de război la 26 Mai. Patru din ei au fost condamnați la câte 12 ani închisoare, unul la trei ani și trei achitați. Ministerul public a cerut azi contra ofițerilor acuzați pedepse între șase luni și 12 ani închisoare, pentru „indisciplină și neglijență sedițioasă“. Plata sporului la salariile preoților ditului de 84 de milioane ce era necesar pentru plata sporului de salar al preoților. Se știe că acest spor nu a putut fi prevăzut în buget. El se va plătii acum de ministerul de culte din fondurile existente alocate pentru plata personalului, rămânând ca la deschiderea parlamentului, o lege specială să ratifice deschiderea creditului de 84 de milioane pentru plata sporului. Jurnalul consiliului de miniștri și decretul vor apărea astăzi. * Sporul se va plăti cu începere de la 1 Aprilie. Expoziția finlandeză de artă decorativă și artă populară Azi se va deschide, în Pavilionul Casei Grădinilor (Salonul Oficial) Expoziția Finlandeză de artă decorativă și artă populară, care este răspunsul la manifestarea de artă populară română din primăvara anului 1935, organizată la Helsinki, prin grija d-lui R. Bossy, ministrul României în Finlanda și a comitetului finlandez de apropiere culturală între România și Finlanda, cu ajutorul Direcțiunii Presei din Ministerul Român al Afacerilor străine și acel al Muzeului de Artă Națională din București. Expozițiunea de la București este pusă sub ocrotirea unui comitet de onoare, alcătuit din d-nii Miniștri Nicolae Titulescu, dr. C. Angelescu Al. Lapedatu, Dr. I. Costinescu, Savel Rădulescu, D. Ch. G. Idraan, Ministrul Finlandei în România, Prof D. Gusti, fost ministru, Director general al Fundațiilor Regale, R. Bossy, Ministrul României în Finlanda,, General Adj. Condiescu, profesorii V. Tanner, A. Hamaiinen de la Universitatea din Helsinki prof. G. Țițeica, președintele Comisiunii de Cooperație intelectuală și prof. Al. Tzigara Samurcaș, Directorul Muzeului de Artă Națională. Ea este organizată de un comitet de acțiune alcătuit din d-na Hortensia Cosma, d. Prof. Al. Tzigara-Samurcaș, d. Prof. Mansikka, de la Universitatea din Helsinki, D. I. Dragu, Directorul Presei, d-nii Profesori Al. Busuioceanu și Șirato. In comitetul de la Helsinki, figurează d-nii prof. arhitect Siren, președintele Asociației de Artă Industrială din Finlanda, d-na dr. Ellinor Ivalo, arhitect Rafael Blomstedt, director artistic al Școalei de artă și Industrie d. Arttu Brumener, directorul Muzeului din Helsinki, Prof. Albert Hamaleinen, directorul secției etnografice a Muzeului Național finlandez, Dr. I. Idkonen și d-na Tygri Wachter. Ca protectori finlandezi ai expoziției figurează d-nii Miniștri de Externe, de Industrie și Comerț și de Instrucție ai Finlandei. Deschiderea expoziției are loc azi la orele 11.30, în cadrul unei solemnități la, care au fost invitați membrii guvernului, ai corpului diplomatic și personalitățile proeminente ale vieții noastre culturale și artistice, Atentate la Madrid madrid, 9. (Rador). _ < bombă a făcut explozie în tipografia unui ziar socialist. Pagubele materiale sunt mari. Nu s’a înregistrat însă nici o victimă. O altă bombă dată la ziarul de care fusese așe dreapta „La Region”, n’a avut timp să facă explozie deoarece un funcționar din administrația ziarului a putut să stingă fitilul. HOTEL FRANCEZ HERINHUSSER Aduce la cunoștință onor. clientele că va deschide la MAMAIA pe ziua de 10 Iunie un HOTEL cu tot confortul Modern și Restaurant Roga se adresa la HOTEL FRANCEZ CONSTANTA > CALDE, PROASPETE... Opera Română In vederea repreezntațiilor în stagiunea viitoare s’au pus în studiu următoarele lucrări: Pasărea măiastră de compozitorul Borgovan. Nunta lui Figaro de Mozart. Schwanda cimpoerul de Wern-Francisca de Rimini de Zandonaî. Walkyre de Wagner cu o nouă distribuție. Se vor relua cu costume de corni și distribuit noai câteva opere din repertor. _ .. Opera lui George Enescu Oedip, care a fost recent creată la Opera din Paris a fost dată la tradus. De la Conservator ,Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică, va ține concursurile de premii anuale ale absolvenților săi, astfel: In ziua de 26 Iunie, pentru pian premiul „Dinu Poenaru Căplescu”și premiul „Paul Ciunte”. In ziua de 27 Iunie pentru vioară premiul „Trandafir Djuvara”. In ziua de 28 Iunie pentru violoncel, premiul „D. Dinicu”. Expoziții DALLES. Expoziția Copilului de A. Jiquidi. Expozițiile N. Dărăscu și Hubner. ATENEU: Expoziția Honori Crețulescu. MOZART: Expozițiile Biju, Radulescu, Crețoiu, Tr. Bilțiu Dăncuș. UNIVERSUL: Expoziția Gh. La zăr. Povestea soldatului dela Mărășești D-na Maria Filotti distinsa societară de onoare a Teatrului Național, va interpreta unul din rolurile principale din monumentala lucrare dramatică „Povestea Soldatului de la Mărășești” de d. general G. Drăgănescu, care se va reprezenta în curând sub înaltul Patronaj al M. S. Regina Maria, la stadionul C. N. E. F Din restul distribuției fac parte ordinea intrării în scenă d-nele Silvia Hodoș, Eug. Ciucurescu, Charlotte Brocher și d-nii N. Baltățeanu, A. Critico, I. Manu, N. Dimitriu, I. V. Teodora, A. Rogalsky, N. Zirra, M. Tancovici, Gh. Florescu, V. Handoca, C. Morțun, C. Petrescu, Florea Simionescu, Titus Lapteș, Gh. Soare, Călin Botez, Radu Popeea, Nae Bulandra, I. Vanciu, I. Anastasiad, Gh Hurban, N. Mihuță, etc., etc. Ultimele repetiții de ansamblu au loc în fiecare seară la stadion sub conducerea muzicală a d-lui Lt.-col. Egizio Massini și sub direcțiunea generală de scenă a d-lui Mime Mitu. Premiera se va anunța la timp. Excursie Asociațiunea A. D. M. I. R., organizează pentru zilele de 28 și 29 iunie crt. o excursiune pe masivul Ezer, cu vizitarea lacului alpin Ezerul. Numărul de locuri limitate. Infrmații și înscrieri la farmacistul G. Velescu, calea Șerban Vodă Nr. 21. Telef. 3.61.26. Concurs internațional de vioară Fundațiunea muzicală „Regina Elisabeta” a instituit un concurs internațional de vioară în memoria ilustrului violonist belgian Eugene Ysaye. Acest concurs va avea loc din cinci în cinci ani la Bruxelles, și pentru prima oară în 1937. La acest concurs vor putea lua parte violoniștii tuturor națiunilor in vârstă de 30 de ani. Premiile atribuite vor fi următoarele: Marele premiu internațional Eugène Ysaye, întovărășit de o bursă de 30.000 de franci, oferite de regina Elisabetha. 2) Un premiu de 25.000 de franci oferit de ministerul instrucțiunii publice. 3) Un premiu de 20.000 ,’de franci; un premiu de 15.000 de franci; un premiu de 10.000 de franci; un premiu de 7500 de franci; un premiu de 5000 de franci și 3 premii de 2500 de franci. Cafe Viena Astă seară se inaugurează stagiunea de operete la grădina Volta-Buzești cu Opereta „Cafe Viena” de Ralph Benatzky. Interpretarea e încredințată d-lor Aurel Munteanu, Groner și Lulu Savu. Regia o are d. N. Kirițescu. Parada surdomuților Se intitulează romanul d-lui Sergiu Dumitrescu, de curând apărut in editura „Librăria Academică”. Scrisori către plante Volumul d-lui Virgil Carianopol apărut în editura Fundațiilor regale, obține un frumos succes de librărie. La iarbă verde Miercuri 10 Iunie „Teatrul vesel”Marconi își va deschide porțile cu o amuzantă comedie prelucrată de d-nii Tudor Mușătescu și Sică Alexandrescu intitulată „La iarbă verde”. Premiile „Anastase și Elena Simu” Duminecă a avut loc la direcția Muzeului Simu, predarea premiilor „Anastase și Elena Simu” acordate de juriul Salonului Oficial expozanților din anul acesta. Portrete lirice In editura „Cugetarea” au apărut câteva esseuri datorită d-lui Ion Pillat întitulate: Portrete lirice. Barca pe valuri Teatrul „Cărăbuș” a fixat premiera vodevilului „Barca pe valuri” in seara de Vineri 12 Iunie. In frunte distribuția d. C. Tănase. Agafton I Grădina „Izbânda” joacă în fiecare seară vlarianta farsă in trei acte: Agafton I cu d-nii V. Maximilian, G. Tronică și Ionel Țăranu, încheierea cursurilor publice de limbă și literatură italiană din Sibiu Miercuri, 3 Iunie, s’a ținut, în localul liceului comercial de băieți, ultima lecție de italiană a cursului public, tratându-se despre „Matilde Serao și regionalismul literar”. La ora 6, d. prof. Pimen Constantinescu a vorbit celor de față despre activitatea anului școlar ce ia sfârșit și a schițat activitatea pentru anul viitor, aducând vii mulțumiri pentru munca și zelul mai presus de orice laudă al tuturor participanților. După aceea s-au distribuit 20 de premii, în cărți și broșuri italiene, donate în special de prof. Bruno Manzone, lector la Univ. din Buc. a celor ce, în decurs de un an au putut învăța limba lui Dante, sau acelora ce și-au îmbogățit, cu incomparabilă râvnă, cunoștințele avute. Din partea elevilor, a vorbit, în vibrante accente italiene, p-na Magda Henteș. Acesta a fost al patrulea an al cursurilor publice gratuite de Limba și literatura Italiană, ținute din inițiativa exclusivă a d-lui Pimen Contantinescu, prof. de italiană la liceul comercial de băieți și la liceul „Gh. Lazăr” din Sibiu și redactor al caetelor de poezie italiană midsniă «âuspina”, „ Finanțe și Industrie A apărut No. 23 anul 4 din publicația „Finanțe și Industrie” revistă săptămânală de studii și actualități economice redactată in limba română și franceză. Din bogatul cuprins al numărului apărut semnalăm: Conjunctura, Acordul de plăți cu Anglia, Manifestația de solidaritate a Micii înțelegeri. Exportul în compensație. Organizarea transporturilor maritime. Activitatea soc. „Creditul Minier”; Conflictele Bolivia Paraguay (note săptămânale). Dificultăți tehnice la Monetăria Statului. O fabrică de azot pentru explosivi. Vie activitate la uzinele „Reșița”; Nouă terenuri petrolifere, piața cerealelor. Actualități din industriile: petrolifere, textile, metalurgice, electrica diverse, viața societăților anonime. Cronica Bursei. Buletin extern. Sânge albastru Joi 11 Iunie artiștii societari ai Teatrului Național din Craiova, inaugurează stagiunea de vară in Capitală la Grădina „Bollero” (Hala Traian) cu delicioasa comedie „Sânge albastru”. SPECTACOLELE ZILEI Teatre GRĂDINA IZBÂNDA. — Agafton I. Bucureștiul cântă. TEATRUL NOU.— Bucureștiul lăcic. Bucureștiul cântă, premieră. ICOMEDIA. — Ora 9. Csaky înrolări y a, trupă maghiară. GRADINA VOLTA-BUZEȘTI.—Miercuri premieră Café„Viena. GRĂDINA MARCONI (Grivița). — Miercuri premieră „La iarbă ver Cinematografe SAVOY. — Primul film francez cu Anny Ondra în Army, se amuză și complectare. ARO. — Insula Pinguinilor cu W. Inkijinoff. SCALA. — Kay Francisc și George Brent în soție și amantă. Jurnal Paramount și complectare. TRIANON. — Liane Haid și Paul Herberger în O vizită nocturnă. Jurnal și complectare. CAPITOL (Sala și Grădina). — Biletul de o mie cu Georges Milton și Gaby Morlay. Jurnal. Complectare. REGAL. — Charles Boyer, Tumultos (Trupuri chinuite) cu Florelle. SELECT. — Domnul de la Folies Berger și San Francisco. VOX. — „Sub teroarea delictului” cu Ginger Rogers și Francisc Lederer și revista ,,Salată de sezon”. MANON. — Mazurka cu Pola Negri și Charles Boyer în Fericirea. DARLY. — Visul unei nopți de vară și Dinky cu Jackie Cooper. A. R. P. A. — O căsnicie modernă cu Miriam Hopkins. Jurnal. PALAS BOULEVARD. — Ducele de fier și Aly-Baba .cu Anna May Young. FACHE. — Corabia blestemată Stan și Bran. FORUM. — Dăruește-ne noaptea cu Jean Kiepura și Aventuriera din Monte Carlo. BIZANTIN. — înger și Demon și Ajutor, sunt milionar. OMNIA. — Dăruește-ne noaptea cu Joan Kiepura și Când dragostea înflorește. VOLTA BUZEȘTI. — Doctor Socrates și Uniți pe vecie cu Ruby Keller. MARCONI. — Trandafirii negri și tânărul conte cu Anny Ondra. FRANKLIN. — Peter cu Franceskai Gal și Furtuna. de”.. și .1 RADIO 1875 m. RADIO ROMANIA 150 kw. 160 kHz 364,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. >’3 823 kHz. -te; 14.15 . Radio jurnal. 14.30 . Muzică distractivă (discuri) 1 Foxtrot de Kahal și Hotelul lunei da miere-fox de Dubin.C.); Am fost odată cazac de la Dontango de Tisch și Te rog visează, Tango de Deif (H. M. V.); Fără tine melodie de Renaud și Madame Sherry nu știu cum, de Hosdina.(C.); Te-am supărat tango da Richard și Mai dă-mi o litră și un sifon, tango de Martini(voce : Livianu,Pan-Lifa). 15.00 : Ultimele știri. 18.00: Concert de după amiază. Orhhestra Iancu Constantinescu : 1voce i Sandu Stefan) ; Arii naționale; Povestea Dunării-vals de Fucik; Dacă ai cunoaște-o pe Mioara-tango de Al. Ronny Căsuța noastră și Frunzuliță de cicoare-arii românești de Popescu-Popa; Ochii tăi au lăcrimat-tango de Cosmescu; Serenada de Padilla; Hora din Târgoviște de Iancu Constantinescu și Arii naționale. 1900: Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. Actualități. 1903: Lectură din volumul „Zăpezi și purpură” de George Dumitrescu. 1920: Continuarea concertului: Dulce îmbrățișare-vals de Iancu Constantinescu. Nu-mi mai cântă nimeni la geam-tango de Walter Vogel; Țață cu doi boboci de rață și lauzi Leano-arii populare; Mi-a ghicit aseară o țiganca tango de Livia Mecca; La Castelana-# vals spaniol de Salter; Te-am supărat de Richard; Arii naționale. UNIVERSITATEA RADIO 2000; Ing. N. Caranfil, 2020: D-ra Florica Popovici (canto) i I voi iubi de Mozart; Phidule de Henri Duparc; Lumină de lună de Gabriel Fauré; Dragostea noastră de Gabriel Fauré; Jazz în noapte de Albert Soissel; Cântec de leagăn de Borgovan. 20.40: Programul nostru. 20.45: Noutăți și muzică ușoară (discuri); Lied, Slowfox, Lied și Foxtrot din „Fetița din Viena” de Strecker și Gribitz, (voce: Liane Haid și Otto Neumann.DJ; Cântec din opereta „Dede” de Christine și „Când vreau eu de Oberfeld, (voce: Albert Prejean C); Capriccio-mazurcă de Arienzo și Mandolino-vals serenadă (solo mandolină- Giuseppe Gargano. C.). 21.10. Poșta Radio. 21.30. Muzică de cameră. Trio de Arensky; a) Allegro moderato; b) Scherzo; c) Elegie; d) Final; (Paul Jelescupian; C. Bobescu-vioară și Gh. Drăgici-violoncel). 22.05. Concert de muzică vocală. D-na Aurora Brăescu; imn Maicii Domnului din „Constantin Brâncoveanu” de S. Drăgoi; Et incarnates est, din Messa în do minor de Mozart; Vincenzo Davico: a) O, lună, ce luminezi; b) Apa râului; Cântecul lui Solvey de Grieg; Bolero din „Vecerniile siciliene” de Verdi. 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.45. Concert de seară. Orchestra de salon Radio, dirij. de D. Teodoru; Marș de Blon; Vals trist de Kugel; Cortegiu japonez de Teillier; Odaliska-intermezzo de Liecle; Tango de Plesson; Slowfox de Gardens; Ochii unei femei frumoase de Kollo; Deșteptarea primăverii de Bach; Veneția vieneză-vals de Pirka; Fox de Plesson; Paso doble de Wismar; Marș de Blankenburg. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultimele știri. 24.00-1.00. Concert nocturn al Orchestrei Petrică Moțoi, terasa Cisrcului Militar, retransmis de la .t; -l.