Epoca, octombrie 1936 (nr. 2297-2322)
1936-10-14 / nr. 2308
Mo. 23Q8 3 lei REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA »UCUREȘX!, FASAGIUJȚ. ROMA» flNTRAREA PRIN CALEA VICTORIEI* 1ECLAME și INSERȚII B« gximes« ia ad-IraUa siacnlni și la t*«fi »Senilii« de pnblieitats Telefons 3,82-11 ......1II HllWHffllll,II .1.1 .LIMIIiyUMHMHmtWMWWWIWIWWWmUWMWWBIJlJM WtiWWIMBMMWMtiiMiMIBMfcMHMlIlilMHHBBBBBWfflBSMIIMMliflBMMi Miercuri 14 Octombrie 1938 Ziar al partidului conservator. Fondat în anul 1885 de MICOLAE FILIPESCO Ridicarea țărănimii i” — „Dreptatea" se declară parțial satisfăcută de răspunsul oficiosului d-lui Mareșal Averescu în chestia evoluției. Pe scurt în înțelesul președintelui poporului, evoluție înamnă: O politică de satisfacere a dezideratelor muncii românești; O politică de armonizare a tuturor intereselor și de înfrățire a tuturor claselor sau categoriilor de cetățeni. Și, în sfârșit, instaurarea celei mai desăvârșite ordini în țară. In ce privește munca românească și ordinea, oficiosul d-lui Mihalache se declară de perfect acord. Rămâne în discuție numai punctul cu „armonizarea intereselor și înfrățirea claselor și categoriilor”. Aici este linia despărțitoare, aici intervine „statul țărănesc”. Armonie, desigur, spune „Dreptatea”, „dar mai întâi repunerea claselor sociale în drepturile lor, acordându-se țărănimii rolul pe care trebue să-l aibă”. Până atunci, fără nici o ură contra nimănui, fără revoluție, noi vom lupta ca să se audă „vioara primă” a țărănimei în acest concert al claselor sociale. Această deosebire care pare de nuanțe, înseamnă de fapt prăpastia care desparte concepția partidului național-țărănesc de concepția d-lui Mareșal Averesei. Evoluția propusă, este evoluția pe loc”. E destul de limpede. E așa de limpede, încât sântem convinși că dacă s’ar adăuga și unele precizări de amănunt, departe de a mai fi o prăpastie între concepțiile celor două partide, ar putea fi, dimpotrivă, cel mai perfect acord. Aceste precizări ar fi: care este, anume, rolul de dat țărănimii, rol pe care nu-1 are, ori nu-l poate avea azi, și în ce fel i s’ar putea da acest rol. Socotim că dacă partidul d-lui Mihalache ar veni la cârmă, d-sa s’ar gândi să dispue: „nouăzeci la sută a populației țării sânt țărani; nouăzeci la sută trebue să fie țărani în toate așezările de stat, în toate așezările vieții românești”. D. Mihalache dorește numai ridicarea țărănimii până la nivelul care s’o pue în situația de a putea avea acest procentaj și în viața țării și în conducerea ei. Nu credem să ne înșelăm, căci doar partidul d-lui Mihalache a mai guvernat. Cum nu s’a gândit ori la „stabilirea echilibrului social între clase” prin răsturnări revoluționare, nu se va gândi nici mâine, dacă va avea prilejul să guverneze. De altfel nici n’ar avea cum s’o facă, nici n’ar ști cum s’o urnească din loc. D. Mihalache n’are suflet de revoluționar. Colaboratorii săi cei mai apropiați și mai puțin. Cel mult s’ar izbuti vremelnic un plus de dezordine care ar duce repede la necesitatea cărămizii. Nu, d. Mihalache va rămâne la ceea ce , Dreptatea” numește atât de sângeros „evoluție de loc”. Așadar echilibru între clase, prin ridicarea țărănimii până la situația de a putea juca în orchestra armoniei sociale rolul de vioară primă. Problema este veche. Ea s’a pus cu mult înainte de formula „statului țărănesc”, cu mult înainte chiar de a fi cugetat d. Mihalache că va fi vreodată șeful partidului național-țărănesc. Pe acest drum, da, s’a bătut pe loc. Nu este acum timpul să căutăm vinovățiile. E timpu’ să punem la punct unor zadarnice dispute, și cu puteri unite, să fixăm un program minimal pentru ridicarea țărănimii din mizeria fizică și intelectuală în care se zbate azi, un program de durată, cu sfințenie aplicat de toate guvernele. Vom încerca o fugară schițare a acestui program în numerele viitoare. Vom spune din capul locului că el reclamă o mare revoluție: înmormântarea partidismului. In jurul vizitei contelui Ciano la Berlin PARIS. 12. (Ager). " Coresponentul din Roma al ziarului Pinus" telegrafiază următoarele:„Se Se crede aici că contele Ciano, va. eca la Berlin cu avionul în ziua de 1 Octombrie. In orice caz, această ălătorie va avea loc înainte de cemrința dela Viena a celor trei state militare ale protocoalelor dela Roma. Chestiunile ce se vor discuta la erlin sunt următoarele: chestiunea camiană, problema dunăreană, și gestiunea rusă cu ramificațiile ei în poblema spaniolă. Prin urmare, Germania și Italia vor putea preciza atitudinea în ameroase puncte, într’un moment iportant al polticei europene. In cercurile diplomatice italiene se ssține că voiajul contelui Ciano la oma corespunde atât dorinței cercului cât și dorinței Romei. Berlinul insistat, se spune aici, ca aceasta zita să aibă loc cât mai curând pabil. Cauza profundă a acestei atidini este faptul că politica hitsestă a suferit în ultimul timp unrios eșec din cauza nivelării și stalizării monetelor occidentale. Planu Reichului, care visa crezarea noi vaste zone dunărene și balcanicensă sub tutela economică a Germaiei, este serios amenințat. Germaia este silită să ia grave decizii in meniu politic și economic. Ea rea să arate prin urmare că o mare atere — adică Italia — recunoașt și apreciază rolul ei în Europa, erli nu va putea amenința Anglia, dacă ea îl va sili, el va putea uita pe Italia. La rândul ei, Italia joacă acelaș ,c. in adevăr, ea e foarte îngrijoradin cauza nouei activități a Asiiei în Mediterana. Ea se teme de o istumare profunda a echilibrului mediteranian și ține să arate că, dar se va găsi amenințată, nu va fi psită de ajutor. Intr’un cuvânt, atât Italia cât șiermania voesc să se înțeleagă cu ngila dar ele nu știu ce va face gumiul englez: va sprijini Germania, uita chestiunea abisiniană? Câ, vreme aceste probleme nu vor fi anșate. Roma și Berlinul au tot htresul să se înțeleagă sau cel puțin să manevreze din punctul de vede al tacticei într-un perfect acord. Nu e mai puțin adevărat că, daca alta ar putea să se aranjeze direct ! Anglia, ea ar abandona imediat detenta germană. ■& PARIS, 12, (Ager). Se telegraază din Berlin ziarului „Paris Mi6* 1 * 123 « Ziarele germane se bucură de aropiata călătorie a contelui Ciano . Berlin și susțin că el va face să aspara bănuelile și îngrijorărie probate în Germania de devalorizata lirei italiene. Cercurile politice germane voesc să asigurate că nu există nici o legătură între măsurile monetare ale guvernului din Roma și principile politicei externe italiene. Ele înclină a crede că, dacă Italia a socotit necesar să se separe de Germania din punct de vedere financiar, nu se poate spune însă că Roma se îndepărtează de Berlin sub raportul politic. Totuși nu se ascunde aici că nivelarea cursului tuturor devizelor străine a produs unele complicații și că comenzi importante ce fuseseră făcute în Germania au fost brusc anulate. Pentru a menține la un nivel oarecare concurența prețurilor, la unele articole ce trebuesc exportate cu orice preț, Reichul a fost nevoit să mărească primele de export. Toată lumea crede deci la Berlin că trebuie să se găsească unele remedii pentru ca industria germană să nu sufere. Prezența la Berlin a contelui Ciano, cel puțin așa susțin cercurile conducătoare germane, ar putea contribui la soluționarea unor probleme. Din punct de vedere politic, întrevederile pe care le va avea ministrul italian al afacerilor străine cu conducătorii Reichului, vor avea o importanță considerabilă. Ele vor avea ca scop mai ales de a preciza atitudinea celor două țări în unele chestiuni internaționale. Politica financiară a Italiei a provocat o mare indispoziție în Germania. Berlinul nea ca orizontul să fie clarificat. Generalul Măriei a plecat din Franța PARIS, 12. (Rador). — Generalul Măriei, ministrul Apărărei Naționale al Iugoslaviei, însoțit de generalul Gamelin, șeful Marelui Stat Major, a vizitat azi fortificațiile din regiunea Budhent și și-a continuat apoi voiajul spre Strasbourg. STRASBoURG, 12 (Rador). Generalul iugoslav Măriei a sosit astă seară la Strasbourg, însoțit de generalii Gaemlin și Schlieissguth, precum și de atașatul militar al Iugoslaviei la Paris. După ce a asistat la recepția oficială dată în onoarea sa în palatul guvernatorului militar, cum și la defilarea trupelor, generalul Măriei a plecat spre Belgrad, terminând astfel visitarea în Franța. _A\ Schimbările din Austria impresii engleze și italine PARIS. 12. (Ager). _ Se telegrafiază din Londra: Atitudinea Berlinului in fața marilor probleme europene îngrijorează prin caracterul ei cercurile politice și opinia enigmatic publică engleză. De asemenea, știrea venită din Roma cu privre la ultimele dispozițiuni luate în vederea intensificării înarmărilor italiene, provoacă neliniște în Anglia. In schimb, lovitura cancelarului Schuschnigg nu a alarmat câtuși de puțin cercurile politice engleze care cred că, pentru o țară destinată în mod definitiv dictaturilor, e mai bine să aibă un singur dictator decât doi. ROMA, 12. (Ager). — Purtători de cuvânt autorizați ai guvernului italian comentează astă seară în mod foarte favorabil dizolvarea tuturor organizațiilor paramilitare private din Austria de către guvernul din Viena. Se declară la Roma că statul austriac ese întărit nu numai din punct de vedere moral și politic, dar și din punct de vedere material. Italienii salută în cancelarul Schuschnigg pe omul care a dus la bun sfârșit politica începută de cancelarul Dollfuss. Se consideră în cercurile diplomatice din Roma că faptul acesta constitue un preludiu fericit pentru conferința tripartită din Viena, fixată pentru data de 8 Noembrie. nt «a mse fara, euer» mea ce munca $i micrea mea ae iubire. Metise triptsm Minciuni ungurești Aliniere monetară Din pornirea unei griji cu adevărat românească, In dese rânduri „Epoca” a căutat să atragă atenția celor în drept asupra insuficienții propagandei noastre peste hotare. Nu cere nimeni o propagandă de provocare, dar pretind, în schimb, toți românii, una de apărare. E lipsită de adevărata îndatorire către țari atitudinea de tembelism, în care se complace oficialitatea noastră. E de neînțeles pentru că nu există o reacțiune a oficialității românești, contra tuturor născocirilor și minciunilor ungurești. Se găsesc bani pentru atâtea acțiuni fără folos general, și nu se găsesc foncurie necesare pentru o propagandă de afirmare românească dincolo de hotare! Dela război încoace, zilnic se duce luptă contra drepturilor noastre istorice pe aceste meleaguri, și noi ne mulțumim, numai, cu disprețuirea adversarilor! Ei bine, a venit timpul să ne deșteptăm, să activăm, să reacționăm. Dușmanii noștri nu ostenesc în lupta ce duc contra țării și poporului românesc. Ei nu cunosc, de asemenea, nici greutăți materiale, atunci când socotesc că e în joc interesul lor de neam. Nimic nu pare a le sta hi cale: nici timpul, nici distanța. Dacă adevărul istoric e cu totul altul decât cel relatat de dânșii în toată propaganda lor scrisă, In schimb, prin perseverență și persuasiune, ajung să convingă pe cei cari au timpul să-l citească. Unii, din naivitate, alții, din rea credință joacă în struna ideilor ungurești. Pentru cineva lipsit de o elementară cultură generală, evident, teoriile Budapestei pot să aibă greutate istorică. Printre cei cu pregătire de carte însă, nu ar trebui să existe nici unul, din nici o țară din iunie, care să ia în brațe pe unguri, și să repudieze prietenia și sentimentul Poporului românesc, — asta mai ales când e vorba de Franța. Ciurucuri se găsesc peste tot, și când mai intervine și reaua credință, nici un adevăr istoric nu poate avea greutate în fața unor astfel de triste personagii. Ca români n’avem să le pronunțăm numele, fie ei francezi, fie ei englezi, fie ei din orice neam ar vrea, dacă luptă contra noastră, îmbrățișând pe dușmanii cauzei românești. Deși suntem un popor tânăr în ale culturii, dar în materie istorică putem da mult înainte altora, învățându-i nu numai istoria poporului nostru, dar chiar și istoria popoarelor lor. Românii nu se sprijină pe convingeri interesate și măsluite, ei au de partea lor adevărul istoric, adevăr scris cu sânge românesc, din generație în generație, nu cu cerneala falsificatorilor realității vieții popoarelor. Și ca o dovadă de cum pot să mintă ungurii, deformând adevărul istoric, vom spicui, în două-trei articole, câte ceva din propaganda lor printre străini, propagandă susținută, atât de puternic, prin tot felul de broșuri. Veți avea de ce să vă revoltați, iar revolta dumneavoastră, ca români, va fi egal de puternică atât față de neadevărurile sfruntate ale ungurilor, cât și față de nepăsarea și lipsa de reacțiune a oficialității românești. George Budișteanu ETERNA PROBLEMA A SPERTURILOR Se modifică regulamentul pentru șederea în țară a străinilor cu pașaport. Nevoi de ordin polițienesc și obligațiuni sociale cer o nouă organizare a serviciului de control al străinilor. Suntem alături de ministerul de interne, în gândul de a asigura o cât mai prudentă urmărire a vizitelor în țara noastră. Cu cât vom fi mai atenți de preocupările unor musafiri cu atât vom servi mai bine interesele țării. Exemple cari să sprijine ministerul de interne în această acțiune, sunt nenumărate. Încercările de spionaj, de corupție, de complot, au ajuns în ultimii ani să dea mult de lucru autorităților. Infiltrațiunea străinilor pătrundea nu numai în instituțiile militare ci și politice; în ultimul timp corpul diplomatic a trebuit să se îngrădească cu un decret regal pentru aceleași considerațiuni. In fine cazurile desvăluite în presă, asupra spionajului și a metodelor practicate în deosebi de străinii unguri, au preocupat opinia publică deopotrivă de îngrijorată. De aceia măsurile noi sunt în asentimentul general. Dar pe marginea lor, noi dorim să cerem dlui ministru luca, o favoare. E o favoare reclamata de prestigiul țării și în acelaș timp de eficacitatea aplicării nouilor măsuri regulamentare. Jalba noastră către ministrul de interne este să se sfârșească cu taxele și suprataxele de la controlul străinilor. Ceiace s’a făcut până azi, depășește orice limită în materie de abuz. Desigur nu e vorba de desființarea taxelor oficiale. Străinii ei și noi, vor înțelege că sunt unele obligațiuni materiale pe care noi avem dreptul să le pretindem și ei nu se pot sustrage de la ele. Dar taxele inventate și adesea cu mediocră ingeniozitate, taxe de urgență, de diferență sau de competență, toate aceste sperturi oficioase, trebuie să dispară. E rușinos spectacolul încasărilor fără distanță și pentru motive caraghioase. Am subscrie dacă domnul ministru luca o dorește, o sporire a tarifelor și timbrelor în vigoare. Cu cât dorește d-sa; 50, 60, 80 chiar 100%. Dar să se elibereze o chitanță pentru sumele plutite și să dispară metoda revoltătoare de până azi. Am povestit deunăzi în „Epoca”, cazul unui străin, obligat să treacă prin localul din B-dul Fache. Se zăpăcise bietul om de taxele ce i se cereau la fiece biurou din vastul local al siguranței generale, încă odată deci spectacolul trebuie să dispară și pentru prestigiul țării și pentru eficacitatea măsurilor. * Dar findcă suntem la acest capitol vom arăta un alt gen de maltratare a prestigiului țării. De astă dată chestia privește ministerul muncii. Exista pe acolo, o comisie care se ocupă cu plasarea elementelor autohtone, in slujbe. Recomandațiile acestei comisii sunt o inovație foarte bună și e probabil că s-a ajuns pe această cale, la rezultatele dorite de legea pentru apărarea muncii naționale, .. . Dar ca pretutindeni și noi abuzuri. Ni se povestește un caz, asupra căruia e de prisos să facem comentarii. N vom povesti pur și simplu. La instituția X, se prezintă un solicitant cu o carte de vizită a d-lui director Z din ministerul Muncii. Petiționarul inginer în chimie, dorește să ocupe un post. Dar întreprinderea n’are nici un obiect care să intre în raza culturii d-lui inginer în chimie De aceia, explicându-se acest fapt, cererea e refuzată. Solicitatorul este însă o rudă apropiată a directorului Z și a nă probabil a lovi în prestigiul ministerului Fiindcă, urmare la acel refuz, a fost o adresă oficială prin care se amenință cu represalii conducerea instituției vinovate. Cumnatul sau vărul d-lui Director, nu poate fi refuzat chiar dacă n’are nici un rost în serviciul ce i s’ar oferi. Refuzul se pedepsește ca și când pe lista de cereri de la această comisie n’ar exista o lume de ingineri pe cari instituția i-ar primi ca elemente necesare și de specialitate. Dar, vezi, din cei de pe listă, nici unul nu e rudă cu d. director din ministerul muncii. Guvernul măcar în ultima etapă, ar face bine să se ocupe puțin de această latură a sporturilor. De când există regimul liberal, nu a fost mai mare prilej de afaceri pentru oamenii regimului. In afară de scandalurile în stil mare, transpuse în presă sub aspecte atât de comice, mai sunt nesfârșite ghiftuiri cari au umplut de dispreț lumea solicitanților. Există o circulara care pune la adăpost autoritatea de asaltul misiților. Ea stă afișată pe perete și batjocorită la fiece clipă, de lumea, mereu mai numeroasă a misiților. Gem unele direcții, sunt arhipline altele. Se fac atâtea lucruri noui în țară cari aduc elan civilizator în viața publică. Ce-ar fi dacă d. Gh. Tătărescu ar interveni sincer în această tragică și rușinoasă problemă a sportului? Al. Vișan 1 Agravarea conflictului chino-japonez TOKIA, 12. (Radov). — Agenția Domei anunță că, cri, s-a produs un nou incident, la frontiera dintre Soviete și Manciuria. In cursul unei lupte angajată între grănicerii japonezi și manciurieni și soldații sovietici, cei dintâi au pierdut patru morți, cinci răniți și doi dispăruți. Armata din Kwantung anunță că, într-un detașament de 50 japonezi și un grup de soldați sovietici se dă o luptă, care aseară nu se terminase încă. Detașamente de întărire japoneze au fost puse în marș spre teatrul acestor incidente. Ciocnirile de la frontieră au pricinuit o vie emoție la Tokio, cu atât mai mult cu cât de câtva timp zona de la frontiera orientală a Manciuriei părea să fie definitiv pacificată. ARMATELE FATA IN FAȚA : TOKIO, 12 (Rader). — Agenția Rethter anunță: In urma ultimelor incidente de frontieră, Intre trupele sovietice și cele maneferuriene, sa publicat un comunicat al armatei japoneze din Kwangtung, în care se a rată că «le ambefe părți s’au concentrat în grabă detașamente de întărire. Situația este încordata și trupele, atât japoneze cât și sovietice, se găsesc față în față la o distanță de mai puțin de 400 metri. CONTINUAREA LINIEI TRANS-BALCANICE SOFIA, 12 (Raăor). — in prezenta membrilor familiei regale, s’a făcut, Sâmbătă, inaugurarea unei noui linii ferate, intre Mihailovo și Rakovski, care constituie continuarea liniei trans-balcanice. Regele Boris a ținut cu acest prilej un discurs. #BÜ Economia mondială, se găsește în pragul unor prefaceri adânci, care o vor așeza pe alte baze ca cele din trecut. Schimbările timpului, ating în desfășurarea lor — și limitele ortodoxiei economice, care își vor găsi stabilitate în alt cadru. De câtva timp, suntem martorii unor avalanșe de devalorizare monetară, țări cu monedă mai puternică decât cea românească, consimt în fața greutăților la o micșorare a valorii aur, front comun în jurul ideii de devalorizare. O dezarmare generală economică, se aliniază pe același drum în străbaterea dificultăților monetare. Fără îndoială, dacă aceleași sunt cauzele acestei voite deprecieri, efectul reînviorător se va produce deopotrivă peste tot. — Rămâne de văzut în caz contrar care vor fi urmările Pentru păstrarea unui permanent echilibru politic, s’a încercat în trecut dezarmarea armată — nereușind se formează acum acest front economic pentru o dezarmare monetară, în scopul unei conlucrări economice generale. Și — în acest scop, moneda — mijlocul de schimb cel mai firesc și practic este prețuită la o valoare convențională aleasă în acest scop. Dacă în politica generală Italia este atât de îndepărtată de Franța și Anglia, în politica economică, devalorizarea le-a apropiat. Ce a determinat devalorizarea acestor monede, nu vom discuta aoi, vom inversa să acele sisteme de încleștare a devizelor prin politica de clearing, contingente și restricțiuni, vor trebui înlocuite, căci s’ar deschide din nou vechile probleme, care au adus starea încâlcită și grea de acum. Și pentru ca România să reunească, îi sunt necesare asigurările de netezire ale prețurilor produselor agricole cu cele industriale. Va trebui prețuită deopotrivă atât munca manuală, cât și cea mecanică. Și numai în acest caz, sforțarea noastră își va avea însemnătatea și răsunetul său in înțelegerea generală ce se pregătește. Neobținându-se aceste firești deziderate ale politicii românești nimic nu ne împinge la creiarea unei atmosfere care near prilejui mai mult rău decât cel pe care-l avem: C. Gr Rozopololescu, G. Niculescu Basu, Nae Dumitrescu, Secăreanu, etc. Conducerea muzicală o are d. Ionel Perlea. In prima săptămână se vor relua: „Faust” de Gounod, „Don Juan” de Mozart, „Povestirile lui Hoffman” de Offenbach „Bărbierul din Sevilla”, „De ași fi rege”, „Aida” ,Travianta” și,Liliacul”. Fiu meu, d.ministru Un succes formidabil, înregistrează în fiecare seară, irezistibila comedie „Fiu meu, Domnul Ministru”, patru acte de Andre Birabeau, care se reprezintă la Teatrul „Regina Maria” în fiecare seară la orele 9. In rolurile principale d-nele Maria Sandu, Tantzi Cocea, Elvira Petreanu, Francisca Cristian și d-nii I. Talianu, Marcel Enescu, J. Constantinescu, P. Nove, Cr. Etterle, I. Manta, V. Bulandra, Bruneți, Dumitrescu, Romano, etc... etc. Omul și masca Viitoarea premieră a Teatrului Național va fi piesa de mare spectacol „Omul și Masca” după Marlowe. Conferințele experimentate „Pro-Arte“ Pro-Arte anunță pentru stagiunea aceasta 10 conferințe experimentale despre muzica popoarelor. Prima conferință experimentală se va ține Sâmbătă 17 Octombrie orele 5 d. a. în sala Dalles și va fi consacrată muzicei franceze. D-na Nadine Thierry, soția noului ministru al Franței la București o distinsă intelectuală, va vorbi despre muzica franceză. In programul muzicei d-ra Madeleine Cocorăscu, Const. Stroescu și quartetul Theodorescu. Conferințele Teatrului Național Conferințele Teatrului Național, menținute intr’o constantă favoare a publicului de șase ani, vor începe și în această stagiune in ziua de Duminecă 1 Noembrie 1936. Pentru epoca până la 1 ianuarie 1937 se anunță următoarele conferințe: 1. Scena de dragoste în drama diferitelor epoci. Știri artistice Teatrul Național „Marele Teatru al Lumii” de Hugo von Hofmannstahl, în traducerea d-lui Ion Marin Sadoveanu, se va reprezenta în cursul acestei stagiuni. * In cursul acestei stagiuni, Teatrul Național va reprezenta capodopera literaturii dramatice poloneze „Comedia care nu e divină” de Zygmund Krasinski, intrducere d-lui Tudor Vianu. Opera română In vederea apropiatei deschideri a stagiunei se fac zilnic repetiții. Primul spectacol va fi cu celebra operă a lui Wagner: „Maeștri cântăreți din Nürnberg”. Primele roluri vor fi cântate de d-nii P. Ștefănescu Goangă, N. Apos Un caz Calitatea de a colabora, la ziar, îmi aduce din când în când musafiri, cari îmi împărtășesc necazurile lor, rugându-mă să le dau în vileag.‘Nu o fac decât, când este in joc interesul general și m’am convins că nu sunt exagerări. De multe ori tac, gândindu-mă la onorata cenzură. Cazul de mai jos însă socot că trebuie relevat, și sper că cenzura o va îngădui, căci am ajuns la limită. Un copil de evreu din a 5-a generație în țară, — cu străbunici, bunici și părinți născuți în țară cari au făcut campanii,— un copil din cl. 4 primară, a avut de suferit următoarele: In drum spre casă de la școală, un elev din el. II de liceu l’a acostat cu calificativul clasic însoțindu-l și cu câțiva pumnișori. Copilul surprins de acest — bună ziua — l’a întrebat cuviincios: „Ce vrei d-le de la mine, ce ți-am făcut?” și a trecut pe alt trotuar. Prietenul l’a însoțit și până aproape de casă i-a servit această distracție. Părintele copilului a identificat pe micul erou, l-a întrebat de ce nu lasă în pace copilul, căci a promis că va veni și cu alții altă dată— să-i bată mai bine — răspunsul însoțit de un gest sfidător fa : ce poți să-mi faci?! , — Voi reclama la școală. — N’ai decât, ce poate să-mi facă?! Comentariile să le facă alții. mu «n Dr. Alex. Manolescu .................mu« 11 imm* Acordul naval anglo-rus O nota a guvernului german LONDRA, 12 (Rador). — Agenția Reuter transmite: însărcinatul cu afaceri al Germaniei și atașatul naval german au remis azi la Foreign Office o notă prin care Reichul răspunde la ultima notă a guvernului britanic cu privire la forțele navale. Prin acest răspuns Reichul, criticând proiectul de tratat naval anglo-rus, arată că el se îndepărtează de la principiile tratatului naval tripartit de la Londra. Nota germană indică obiecția că concesiile făcute Sovietelor sunt excesive, în special în ce privește următoarele trei puncte: 1) Proiectul de tratat naval anglo-rus dă Uniunei sovietice mână liberă în Extremul Orient, cu condiția numai ca Sovietele să nu ia acolo inițiativa de a construi vase de război, care să nu țină seama de limitele calitative ale tratatului de la Londra; 2) Deasemeni, proiectul de tratat naval acordă Sovietelor dreptul de a construi 7 crucișătoare sub 8.000 tone fiecare, însă înarmate cu tunuri de calibru maxim 18,5 cm. în loc de 18,5 cm.; 3) Se mai acordă Sovietelor dreptul de a construi două cuirasate înarmate cu tunuri de calibru 40,5 cm. în loc de tunuri de calibru 37,8 cm., așa cum se prevede în tratatul de la Londra, cu condiția ca Japonia să adere la această limitare a calibrelor. Se pare totuși că nota germană nu exprimă dorința Germaniei de a se modifica acordul naval anglogerman. Dimpotrivă, la anumite cercuri navale britanice se exprimă teama ca nu cumva criticile aduse de Reich să nu lase să se înțeleagă că Reichul va cere mai târziu revizuirea acestui acord, dacă nu vor fi modificate concesiunile făcute Sovietelor. Consiliu de miniștri englez LONDRA, 12 (Rador). Un consiliu de miiniștri se va ține Miercur D. BALDWIN sub președinția d-lui Baldwin, președintele consiliului de miniștri